DECIZIA Nr. 1.

032 din 7 noiembrie 2017

Text extras din aplicaţia Eurolex dezvoltată de G&G Consulting SRL

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Secţia penală
DECIZIA Nr. 1.032
din 7 noiembrie 2017

Contestaţie la executare admisă. Mandat european de arestare. Amânarea predării persoanei solicitate.
Neverificarea de către instanţa de fond a motivului invocat de contestator

Publicată în: Arhiva instanţei

*) Text realizat conform Deciziei nr. 37/2015, ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
drept.

- art. 7, art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004

- art. 112 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (art. 114 alin. (1), după republicarea din M. Of. nr. 411 din
27 mai 2019)
- art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.
- Decizia nr. 1.499/ 2016 Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

**) Prelucrarea deciziei a fost realizată la G&G Consulting, Departamentul juridic. (C.G.)

Prin Sentinţa penală nr. 95/PI din data de 22 septembrie 2017 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi
pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/35/2017, în baza art. 599 alin. (1) C. proc. pen., raportat la
art. 598 alin. (1) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de
contestatorul A., domiciliat în Satu Mare, judeţul Satu Mare, împotriva Sentinţei penale nr. 63/P.I./2017 din 15
mai 2017, pronunţată în Dosarul penal nr. x/35/2017 al Curţii de Apel Oradea.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat contestatorul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de
cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Oradea a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea la data de 18 septembrie 2017, petentul A. a
formulat contestaţie la executare prin care a solicitat, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., amânarea
predării persoanei solicitate până la soluţionarea definitivă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/P/2016 al
Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, în care persoana solicitată are calitatea de persoană
cercetată, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenţie a pedepsei, până la punerea în libertate
ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen.
În motivare s-a arătat că, prin Hotărârea nr. x din data de 15 mai 2017 pronunţată de către Curtea de Apel
Oradea, în Dosarul nr. x/35/2017, s-a dispus admiterea cererii formulată de autorităţile judiciare din Franţa cu
privire la executarea mandatului european de arestare emis de Procurorul Republicii de la Tribunalul de Mare
Instanţă din Bordeaux (Madame le Procureur de la Republique pres le Tribunal de Grande Instance de
Bordeaux), la data de 29 martie 2017, cu referire la Dosarul nr. x, cu nr. de instrucţie x, faţă de persoana
solicitată A. Constatând că există un motiv de amânare a predării, instanţa a statuat, în temeiul art. 112 alin. (1)
din Legea nr. 302/2004 republicată, că se impune amânarea predării persoanei solicitate A. până la
soluţionarea definitivă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/83/2014, aflat pe rolul Curţii de Apel Oradea,
în care persoana solicitată are calitatea de inculpat apelant, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de
detenţie a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării sau până la executarea ei la termen.
S-a mai arătat că, în prezent, persoana solicitată A. este cercetată în Dosarul nr. x/P/2016 al Parchetului de
pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, motiv pentru care există un nou impediment legal în ceea ce
priveşte predarea acesteia, sens în care s-a apreciat că este incident un nou motiv de împiedicare a executării
hotărârii anterior enunţate, motiv pentru care se impune amânarea predării.
Din actele şi lucrările dosarului, Curtea de Apel Oradea a constatat următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 63/P.I./2017 din 15 mai 2017, Curtea de Apel Oradea a admis cererea formulată de
autorităţile judiciare din Franţa cu privire la executarea mandatului european de arestare emis de Doamna
Procuror a Republicii de la Tribunalul de Mare Instanţă din Bordeaux (Madame le Procureur de la Republique
pres le Tribunal de Grande Instance de Bordeaux), la data de 29 martie 2017, cu referire la Dosarul nr. x, cu
nr. de instrucţie x şi a dispus predarea persoanei solicitate A., cu domiciliul în oraşul Satu Mare, judeţul Satu
Mare, arestat în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bihor), pentru
executarea pedepsei de 4 ani închisoare, la care a fost condamnat prin sentinţa pronunţată în absenţă din data

pagina 1/4 Data print: 9/18/2019

 DECIZIA Nr. 1.032 din 7 noiembrie 2017
Text extras din aplicaţia Eurolex dezvoltată de G&G Consulting SRL

de 07 septembrie 2015, pronunţată de Tribunalul de Mare Instanţă Bordeaux, Franţa, având numărul de
referinţă x, rămasă definitivă la data de 15 decembrie 2015, condamnare dispusă pentru săvârşirea
infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat şi furt calificat, prevăzute şi pedepsite de art. 311 şi
450 C. pen. francez, constând în aceea că în perioada ianuarie - noiembrie 2012, a iniţiat şi constituit un grup
infracţional organizat în vederea săvârşirii infracţiunilor de furt calificat, perioadă în care a sustras de pe
teritoriul Franţei, din posesia unor companii specializate în echipamente agricole, un număr de 42 de tractoare,
cauzând un prejudiciu de peste 3 milioane de euro, ulterior transportându-le în afara Franţei.
În temeiul art. 112 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, instanţa a dispus amânarea predării persoanei solicitate
A. până la soluţionarea definitivă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/83/2014, aflat pe rolul Curţii de
Apel Oradea, în care persoana solicitată are calitatea de inculpat apelant, iar în caz de condamnare cu
executarea în regim de detenţie a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării sau până la
executarea ei la termen.
S-a constatat că persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea şi că nu a renunţat la regula specialităţii
conform art. 103 alin. (7) din Legea nr. 302/2004.
În baza dispoziţiilor art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 în vederea predării către autorităţile
judiciare din Franţa, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o durată de 25 de zile, cu începere de la
data încetării motivelor ce justifică amânarea predării.
În baza art. 103 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus emiterea mandatului de arestare faţă de
persoana solicitată A., ce va fi pus în executare la data încetării motivelor ce justifică amânarea predării.
Conform art. 230 C. proc. pen., s-a dispus ca administraţia locului de deţinere să reţină persoana solicitată
la Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bihor pe o durată de
25 de zile până la predarea efectivă către autorităţile judiciare ale statului solicitant.
Conform art. 111 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 s-a fixat termen pentru predare către autorităţile judiciare
din Franţa în 10 zile de la data încetării motivelor care au justificat predarea amânată.
S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reţinută pe o durată de 24 de ore prin ordonanţa din data de 09
mai 2017, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/II.5/2017, începând cu ora
14:45.
S-a constatat că prin Încheierea penală nr. x/IP din 10 mai 2017 s-a dispus, în baza art. 101 alin. (5) lit. a)
din Legea nr. 302/2004, arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o durată de 15 zile, începând cu data
de 10 mai 2017, până în data de 24 mai 2017, inclusiv.
A fost revocată măsura arestării provizorii luate faţă de persoana solicitată A. prin Încheierea penală nr.
x/IP din 10 mai 2017 a Curţii de Apel Oradea şi s-a dispus punerea de îndată în libertate a acesteia, dacă nu
este arestată în altă cauză.
În baza art. 87 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare au rămas rămâne în sarcina statului.
În şedinţa publică din data de 21 septembrie 2017, a fost invocată, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii
contestaţiei la executare, excepţie pe care Curtea de Apel Oradea a considerat-o întemeiată pentru următoarele
motive:
Contestaţia formulată de A. vizează o hotărâre pronunţată în procedura specială a executării mandatelor
europene de arestare prevăzută de Legea nr. 302/2004 şi nu o hotărâre pronunţată asupra fondului cauzei. Or,
Legea nr. 302/2004 nu prevede o astfel de procedură.
Este adevărat că, potrivit art. 7 din Legea nr. 302/2004, prevederile acestei legi se completează cu cele ale
C. proc. pen., dar s-a apreciat că în acest caz nu pot fi aplicabile dispoziţiile art. 597, art. 598 şi următoarele
C. proc. pen., câtă vreme Curtea de Apel Oradea este doar o instanţă de executare a unui mandat european de
arestare şi nu o instanţă de executare în sensul acestor prevederi. Mai mult, contestaţia formulată de petent
vizează de fapt un mandat de arestare şi nu un mandat de executare a unei pedepse emis în baza unei hotărâri
definitive de condamnare.
De altfel, s-a reţinut că se poate formula contestaţie la executare împotriva unei hotărâri penale definitive
doar în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege, respectiv de art. 598 alin. (1) lit. a) - d) C. proc. pen., iar
motivul invocat de către contestatorul A. nu se încadrează în niciunul dintre cazurile în care se poate formula
contestaţie la executare.
Mai mult, în această procedură nu se poate dispune în sensul celor solicitate, şi anume ca amânarea predării
persoanei solicitate să opereze până la soluţionarea definitivă a unui alt dosar penal decât cel stabilit definitiv
de către instanţa de judecată prin hotărârea contestată, întrucât, dacă s-ar proceda în acest fel, s-ar aduce
atingere autorităţii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil.
Pentru toate aceste considerente, instanţa, în baza art. 599 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 598 alin. (1)
C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de contestatorul A. împotriva

pagina 2/4 Data print: 9/18/2019

 DECIZIA Nr. 1.032 din 7 noiembrie 2017
Text extras din aplicaţia Eurolex dezvoltată de G&G Consulting SRL

Sentinţei penale nr. 63/P.I./2017 din 15 mai 2017, pronunţată în Dosarul penal nr. x/35/2017 al Curţii de Apel
Oradea.
Contestaţie
Împotriva Sentinţei penale nr. 95/PI din data de 22 septembrie 2017 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală
şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/35/2017, a formulat contestaţie A.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 29 septembrie
2017.
În susţinerea căii de atac, contestatorul a arătat că dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 302/2004 prevăd că
această lege se completează, în ipotezele nereglementate, cu dispoziţiile C. proc. pen., apreciind că motivul
invocat, prevăzut de dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., este aplicabil în prezenta cauză.
Totodată, s-a apreciat că deşi prezenta cauză are în vedere executarea unui mandat european de arestare,
acest aspect nu atrage inadmisibilitatea contestaţiei la executare, întrucât dispoziţiile C. proc. pen., prin textul
legal invocat, au în vedere ipoteza în care există un motiv de împiedicare a executării unei hotărâri şi nu un
motiv de împiedicare a unui mandat care se emite ca act subsecvent în temeiul unei hotărâri.
Contestatorul a apreciat că, în ipoteza în care s-ar admite că este admisibilă cererea formulată, nu s-ar aduce
atingere autorităţii de lucru judecat. A precizat că nu s-a contestat dispoziţia instanţei de emitere a mandatului
european de arestare, ci că acel mandat trebuie pus în executare după ce dispare şi impedimentul legal invocat,
prevăzut de Legea nr. 302/2004.
S-a criticat şi faptul că instanţa de fond s-a pronunţat cu privire la excepţia inadmisibilităţii, fără să
efectueze demersuri pentru a verifica impedimentul invocat, în sensul că ar fi cercetat contestatorul într-un
dosar care se află pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti.
S-a solicitat admiterea contestaţiei, în temeiul dispoziţiilor art. 4251 alin. (7) pct. 2 C. proc. pen.,
desfiinţarea sentinţei penale pronunţate de instanţa de fond şi, în virtutea respectării dreptului la un proces
echitabil şi dublului grad de jurisdicţie, trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Oradea.
Motivarea instanţei
Analizând sentinţa, din perspectiva criticilor formulate, Înalta Curte constată următoarele:
Aşa cum rezultă din hotărârea contestată, în principal Curtea de Apel Oradea a considerat inadmisibilă
contestaţia la executare, apreciind că acest mijloc procedural nu poate fi folosit în privinţa mandatului
european de arestare, iar, în subsidiar, s-a arătat că, oricum cererea contestatorului nu s-ar putea încadra în
niciunul dintre cazurile de contestaţie la executare.
În ceea ce priveşte prima problemă de drept, Înalta Curte constată că aceasta a primit o rezolvare în
jurisprudenţa instanţei supreme, în sens contrar celor statuate de Curtea de Apel Oradea.
Astfel, prin Decizia nr. 1.499 din 06 decembrie 2016, Înalta Curte a statuat că, în ipoteza în care instanţa
dispune, prin hotărârea pronunţată în procedura de executare a mandatului european de arestare, amânarea
predării persoanei solicitate către autorităţile judiciare emitente până la soluţionarea definitivă a procesului
penal desfăşurat în faţa autorităţilor judiciare române, lămurirea dispozitivului hotărârii, în sensul că amânarea
predării persoanei solicitate operează până la soluţionarea definitivă a cauzei, iar în caz de condamnare cu
executarea în regim de detenţie a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau
până la executarea pedepsei la termen, aşa cum se prevede în art. 112 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din
Legea nr. 302/2004, se poate realiza pe calea contestaţiei la executare, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) C.
proc. pen.
De asemenea, prin Decizia penală nr. 892 din 26 septembrie 2017, Înalta Curte a admis contestaţia la
executare formulată de Parchet, constatând existenţa unui impediment la punerea în executare a hotărârii de
extrădare către autorităţile solicitante, dat de împrejurarea că în cauză nu se dispusese arestarea persoanei
extrădate în vederea predării acesteia către autorităţile judiciare solicitante, ci fusese menţinută măsura
controlului judiciar.

Această jurisprudenţă a fost dezvoltată în aplicarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 302/2004, care
statuează că cererile adresate autorităţilor române în domeniile reglementate de prezenta lege se îndeplinesc
potrivit normelor române de drept procesual penal, dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel. Cum legea
specială nu cuprinde dispoziţii în baza cărora să fie soluţionate eventualele incidente ce se pot ivi la punerea
în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materiile reglementate de dispoziţiile Legii nr. 302/2004
(e.g. punerea în executare a unei hotărâri care nu este încă definitivă; incidente privind executarea; nelămuriri
cu privire la hotărârea ce se execută, etc.), în mod evident sunt aplicabile prevederile cu caracter general
prevăzute de art. 598 C. proc. pen.

pagina 3/4 Data print: 9/18/2019

 DECIZIA Nr. 1.032 din 7 noiembrie 2017
Text extras din aplicaţia Eurolex dezvoltată de G&G Consulting SRL

Referitor la cel de-al doilea motiv de inadmisibilitate, neîncadrarea cererii în niciunul din cazurile
prevăzute de art. 598 C. proc. pen., Înalta Curte reţine că se invocă de către contestator un caz suplimentar de
amânare a predării, ivit, astfel cum se susţine, ulterior rămânerii definitive a Sentinţei penale nr. 63/P.I. din 15
mai 2017 a Curţii de Apel Oradea, respectiv faptul că acesta este cercetat în Dosarul penal nr. x/P/2016 al
Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti.
Potrivit art. 112 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în situaţia în care persoana
solicitată este cercetată penal de către autorităţile judiciare române, predarea acesteia se amână până la
soluţionarea definitivă a cauzei, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenţie a pedepsei,
predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea
pedepsei la termen.
În raport de aceste prevederi legale, Înalta Curte apreciază că situaţia invocată se circumscrie unei
împiedicări la punerea în executare a dispoziţiei din Sentinţa penală nr. 63/P.I./2017 a Curţii de Apel Oradea
de predare a persoanei solicitate A. la data soluţionării definitive a cauzei ce face obiectul Dosarului penal nr.
x/83/2014 aflat pe rolul Curţii de Apel Oradea, sau în caz de condamnare cu executare în regim de detenţie a
pedepsei, la punerea în libertate ca urmare a liberării sau prin executarea la termen.
Ca atare, nici cel de-al doilea motiv de inadmisibilitate a contestaţiei la executare nu poate fi primit,
criticile formulate în calea de atac fiind întemeiate.
S-a susţinut de către Ministerul Public, cu ocazia dezbaterilor, că nu s-ar impune trimiterea cauzei spre
rejudecare, întrucât, deşi Curtea de Apel Oradea a respins contestaţia ca inadmisibilă, totuşi a făcut şi o
analiză pe fondul său.
Sub acest aspect, Înalta Curte constată că, într-adevăr prima instanţă, după ce a expus argumentele care
susţineau concluzia inadmisibilităţii contestaţiei la executare, a făcut şi o succintă analiză a motivului invocat
de contestator, însă tot din perspectiva admisibilităţii, arătând că nu se poate dispune amânarea predării
întrucât s-ar aduce atingere autorităţii de lucru judecat a Sentinţei penale nr. 63/P.I./2017 din 15 mai 2017,
pronunţată în Dosarul penal nr. x/35/2017 al Curţii de Apel Oradea.
Drept urmare, în raport de considerentele expuse, având în vedere şi faptul că instanţa de fond nu a efectuat
niciun demers pentru a verifica motivul invocat de către contestator (în sensul că este cercetat penal în Dosarul
nr. x/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti), Înalta Curte va admite contestaţia
formulată de contestatorul A. împotriva Sentinţei penale nr. 95/PI din 22 septembrie 2017 a Curţii de Apel
Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, va desfiinţa sentinţa penală contestată şi va trimite cauza la
Curtea de Apel Oradea spre rejudecarea contestaţiei la executare.
Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Soluţia instanţei
Admite contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Sentinţei penale nr. 95/PI din 22
septembrie 2017 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Desfiinţează sentinţa penală contestată şi trimite cauza la Curtea de Apel Oradea spre rejudecarea
contestaţiei la executare.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
_____________

Procesat de ED

pagina 4/4 Data print: 9/18/2019