Otilia, 44 de ani din Iaşi: „Mi s-a recomandat să fac o operaţie laparoscopică pentru a scăpa de o piatră la

bilă. Aş dori să ştiu dacă după o astfel de operaţie mai trebuie să ţin regim şi cât timp. Vă mulţumesc“.
Prof. dr. Eugen Tîrcoveanu, Secţia Clinica  I Chirurgie, Spitalul „Sf. Spiridon“ Iaşi: „Aş dori să subliniez un fapt
foarte important: în zilele noastre colecistectomia a devenit o operaţie la care apelează, cu oarecare uşurinţă, atât
medicii, cât şi pacienţii. E foarte important ca înainte de intervenţia chirurgicală să se efectueze explorări
paraclinice, biologice şi imagistice care vor preciza diagnosticul de litiază biliară şi faptul că litiaza este cauza
suferinţei bolnavului. Se vor opera numai bolnavii simptomatici, expuşi la complicaţii. Litiaza biliară apare în special
la femei, supraponderale sau obeze, în general peste 40 de ani, cu naşteri multiple. Majoritatea bolnavilor cu litiază
biliară au modificări ale metabolismului lipidelor şi steatoză hepatică ( n.r. - încărcarea grasă a ficatului) afecţiune
care, evolutiv, se comportă ca o hepatopatie cronică. După colecistectomie dispar frânele care limitau aportul
alimentar excesiv (durerea, greaţa, cefaleea, senzaţia de amar în gură) şi, de obicei, cei operaţi câştigă în greutate.
Ca principiu, bolnavii colecistectomizaţi trebuie să ţină un regim alimentar hipocaloric, cu care să-şi controleze
greutatea, deoarece obezitatea este responsabilă de hipertensiune, boli coronariene, varice ale membrelor
inferioare, diabet zaharat, artroză şi chiar cancer, boli care se pot asocia cu litiaza veziculară.
Ce alimente trebuie evitate
După colecistectomie trebuie evitate următoarele alimente: carne grasă de porc, oaie, gâscă, raţă, vânat, mezeluri,
drob de miel, carne tocată (ardei umpluţi, sarmale), icre şi peşte gras, ouă prăjite, ouă de raţă, prăjeli, maioneze şi
sosuri, untură, slănină, brânzeturi fermentate, cartofi prăjiţi, castraveţi, varză, vinete, gulii, murături, hrean, muştar,
nuci, alune, cacao, toate tipurile de băuturi alcoolice. Regimul alimentar strict va fi păstrat cel puţin şase luni după
colecistectomie. Dacă pacientul are steatoză hepatică sau alte boli hepatice cronice, regimul va fi ţinut o perioadă
mai îndelungată. O persoană cu vezicula biliară operată poate consuma: lapte degresat, iaurt, brânză de vaci, caş,
telemea desărată, pâine albă prăjită, paste făinoase, orez, griş, mălai (fierte bine), cereale integrale, fructe, morcovi,
cartofi fierţi sau copţi, ardei gras, spanac, mazăre verde, carne de pasăre sau vită slabă preparate prin fierbere sau
la grătar, peşte proaspăt slab, miere de albine, sucuri naturale de fructe, cafea naturală. După operaţie, bolnavii se
vor prezenta la medicul de familie, care-i va urmări pe termen lung. La nevoie, bolnavul poate fi controlat de chirurg
sau de gastroenterolog. Nerespectarea regimului alimentar poate favoriza apariţia unor complicaţii, dintre care cea
mai gravă este pancreatita acută.
Sindromul postcolecistectomie apare rar
Aşa-zisul „sindrom postcolecistectomie“ apare rar şi reprezintă, de fapt, o altă boală din sfera hepato-bilio-
pancreatică, concomitentă cu litiaza biliară, care nu a fost diagnosticată preoperator (pancreatită cronică, hepatită
cronică, ulcer gastroduodenal, boală de reflux gastroesofagian, hernie hiatală, litiază reziduală coledociană, sindrom
de intestin iritabil. Sindromul postcolecistectomie are aceleaşi semne pentru care s-a internat bolnavul iniţial: dureri
în hipocondrul drept, greţuri, vărsături, balonări postprandiale. Explorările se fac în clinicile de gastroenterologie,
unde se vor preciza diagnosticul şi tratamentul“.
Mobilizarea precoce după extirparea laparoscopică a veziculei biliare
În pofida tuturor alternativelor terapeutice dezvoltate de-a lungul timpului, tratamentul cel mai avantajos al litiazei
biliare rămâne colecistectomia - scoaterea bilei - laparoscopic sau prin intervenţie chirurgicală clasică. Intervenţia
laparoscopică nu trebuie să sperie pacientul, având mai multe avantaje. Cele mai frecvente simptome acuzate
postoperator de pacienţi sunt durerile (circa 30% din cazuri), de intensitate relativ scăzută.
Vărsăturile se semnalează în prima zi postoperator şi sunt ameliorate prin administrarea de antiemetice. Tranzitul
intestinal se reia după 12-24 de ore; din acest motiv, în prima zi se administrează doar lichide, iar din a doua zi
postoperator se pot administra preparate semisolide uşor digerabile. După doar 3-4 zile de la intervenţie, pacientul
îşi poate relua activităţile fizice cu efort moderat, iar după 7-14 zile se poate reintegra profesional. Mobilizarea
precoce şi reluarea rapidă a alimentaţiei naturale sunt principalii factori care determină scurtarea perioadei de
spitalizare după colecistectomia laparoscopică.
 Dieta post-colecistectomie: Care sunt
alimentele permise şi cele interzise după
intervenţia chirurgicală de scoatere a fierii

Regimul alimentar este restrictiv pentru perioada imediat următoare intervenţiei chirurgicale, apoi
devine oarecum permisiv, odată cu trecerea timpului. Dieta alimentară pentru colecist este una cât se
poate de sănătoasă, după cum se va putea urmări în articolul de faţă:
Eliminarea fierii din organism conduce, de foarte multe ori, la apariţia unor probleme medicale numite
„sindrom postcolecistectomie”. Printre cele mai frecvente simptome se numără: greaţă şi gust amar, dureri sub
coaste, în partea dreaptă, arsuri pe piept, probleme de tranzit intestinal.
Cât timp este necesară menţinerea dietei dupa o colecistectomie?
De regulă, neplăcerile provocate de eliminarea fierii din organism pot dura mai mulţi ani, până când corpul se
va obişnui cu lipsa organului. Regimul va fi ţinut în perioadele în care sunt prezente simptomele descrise mai
sus, însă grăsimile de orice fel trebuie evitate permanent, acestea putând fi declanşatoare de crize dureroase şi
stari de greaţă şi vărsături.
Alimente permise după operaţia de colecist

 Carnea albă de pui, curcan sau vită: proaspătă, aceasta este permisă şi se poate prepara fiartă, la cutpor,
la aburi sau la grătar.
 Peştele slab poate fi consumat proaspăt copt în pergament sau fript, fiert sau ca rasol.
 Pacientul va putea consuma brânză dulce de vaci, lapte, iaurt, lapte bătut.
 Este recomandat ca pâinea să se consume după o zi, iar făinoasele rafinate trebuie fierte foarte bine.
 Legume precum dovlecei, morcovi, salată verde, fasole verde tânără, ardei, roşii, vinete, conopidă sau
spanac pot fi consumate ca soteuri, sufleuri, piureuri, salate sau budinci. Cartofii se vor consuma copţi sau fierţi.
 Pot fi consumate şi fructe coapte bine ca piureuri de fructe coapte, sucuri, compoturi sau în diferite
preparate.
 Ouăle pot fi consumate, după operaţie, sub formă de ochi, omletă dietetică, în cantităţi moderate,
depinzând de toleranţa fiecăruia.
 Se por consuma şi condimente aromate precum mărar, leuştean, pătrunjel, tarhon, cimbru, dafin.
 Mai sunt permise supele creme de legume, cele limpezi, supele slabe de carne sau borşurile.
 Sosurile pot fi consumate doar în cazul în care sunt gătite dietetic, având puţină grăsime şi făină diluată
separat, apoi adăugată în preparatul clocotind.
 Este permis consumul deserturilor preparate din aluaturi dietetice de brânză de vaci, fructe, jeleuri,
gelatine din sucuri de fructe, miere, biscuiţi sau prăjituri de casă.
 Apa consumată trebuie să fie plată sau slab mineralizată.
 Sarea poate fi consumată în cantităţi normale cu excepţia cazurilor în care pacientul are alte boli sau
contraindicaţii.

Alimente interzise/care nu sunt recomandate după operaţia de colecist

 Carnea grasă de oaie, porc, raţă, vânat, gâscă, mezelurile, conservele de carne, peştele gras sunt strict
interzise.
 Nu sunt recomandate nici brânzeturile grase sau fermentate, smântâna sau brânza topită.
 Ouăle prăjite, omleta grasă, maioneza sau gălbenuşul de ou în cantităţi mari nu sunt recomandate, de
asemenea.
 Vor fi excluse grăsimile prăjite de orice fel, untura, slanina, seul, excesul de grăsimi.
 Sunt interzise şi icrele sau tocăturile.
 Excesul de produse făinoase sau al produselor de patiserie este nefast pentru organism după
colecistectomie.
 Nu este recomandat consumul prea multor fructe crude sau oleaginoase.
 Ar trebui evitate deserturile prea procesate şi foarte grase, cele cu mult unt sau cele care sunt preparate
cu alune, nuci, cacao, ciocolată sau îngheţată.
 O bună perioadă de timp se vor evita ciorbele sau supele grase şi borşul care a fost dres cu smântână.
 Sunt interzise condimentele următoare: piper, boia iute, hrean sau muştar.
 Interzise la modul cel mai strict sunt, de asemenea, şi băuturile carbogazoase şi alcoolul de orice fel.

Care pot fi consecinţele nerespectării dietei după operaţia la fiere?

Nerespectarea regimului alimentar impus de medic poate conduce la următoarele simptome sau condiţii: gust
amar, diaree, greaţă, dureri sub coaste în partea dreaptă, scăderea poftei de mâncare sau chiar icter.
 
Colecistul
Sus

Vezica biliara sau colecistul (in termeni populari fierea) este rezervorul surplusului de bila. Lichidul
biliar sau bila este produsa si secretata de catre ficat si va fi stocata in aceasta vezicula biliara cu rolul de
a fi eliminata de aici in duoden in timpul digestiei duodenale.
Aceasta bila are rolul principal in metabolismul lipidic, adica de al arderii excedentului de grasimi
ingerate. Desi exista si alte enzime care au rolul de a metaboliza lipidele, enzime care sunt eliminate si in
alte organe decat cele din duoden sub actiunea bilei.
Odata extirpata chirurgical vezicula biliara, nu inseamna ca bila nu mai este produsa de ficat ci doar
inseamna ca in timpul digestiei aceasta nu mai poate fi eliminata in cantitate suficienta deoarece nu mai
exista rezervorul de unde aceasta poate fi trimisa inspre duoden in cantitate suficienta.
Si exista si posibilitatea ca dupa inceperea timpului de digestie duodenala sa dureze o perioada de timp
pana ce sa fie produsa si secretata cantitatea de bila suficienta pentru acest metabolism lipidic.

Regimul alimentar post-colecistectomie, alimente permise

Sus

In general nu trebuie excluse in totalitate anumite alimente daca acestea fac parte din categoria de
alimente preferate ale pacientului, deoarece acesta nu trebuie sa isi perceapa urmatoarea perioada de
viata ca o patologie continua.

In principiu insa trebuie inclusa o ponderatie, adica consumul de alimente sa fie efectuat cat mai variat din
fiecare categorie alimentara dar fara a se produce excese.

Alimentele insa care sunt si permise si care sunt indicate a fi consumate sunt :
- Fructele : Pe langa faptul ca sunt un rezervor permanent de vitamine si de minerale, aceste fructe vor
asigura o cantitate suficienta de glucoza dar sub o forma mult mai usor tolerabila (adica fructoza) in plus
nu necesita o metabolizare dificila si fiind usor descompuse si absorbite, digestia acestor alimente se va
produce si usor si nu va necesita o solicitare suplimentara a bilei.
- Legumele : Fiecare aliment din categoria legumelor va contine pe langa una sau mai multe vitamine,
dar si o serie de electroliti (Sodiu, Potasiu, Calciu, Clor, etc.) care daca sunt consumate in starea lor cruda
si nu neaparat preparate pot conferi toate aceste proprietati asigurand necesarul de vitamine, minerale
dar si o cantitate nutritiva care sa inlocuiasca alimentele nocive.
- Supele : Alimentele care sunt prezentate sub o forma lichida sau semi-solida si in special facem referire
aici la supele de legume si nu neaparat cele cu continut bogat de carne animala, sau daca se doreste si
aceasta forma se prefera supele deoarece carnea pe care o pot contine aceste tipuri alimentare, este o
carne fiarta (ex. supa de pui), carnea de pasare fiarta va avea un continut foarte sarac in lipide si nu va
solicita metabolizarea lipidica in exces.
- Carnea de pasare sau de peste slab : Deoarece exista necesitatea de a consuma proteine si aceasta
necesitate de proteine in aproape toate componentele tisulare ale organismului uman. Aceste proteine
totusi pot fi regasite intr-o carne mai slaba care sa nu aiba un surplus lipidic, cum este carnea de peste
slab (ton, somon) sau carnea de pasare precum carnea de gaina sau si mai bine carnea de curcan (care
are unul din cele mai mici concentratii de lipide).
- Deoarece exista o necesitate si a lipidelor care in special poate fi extrasa din lactate, este permis
consumul de lapte sau de branza insa se prefera consumul de lapte de capra sau branza de capra
deoarece are dublul beneficiu, odata este hipoalergena si astfel va cauza reactii foarte mici la consum,
dar in special pentru efectul de dupa o colecistectomie se va prefera asigurarea aportului necesar de
lactate prin aceste lactate slabe.

- Mierea de albine, care are un efect usor colecistokinetic adica de a accelera productia de bila si efectul
de metabolizare lipidica al acestora.
- Exista si o reteta din punct de vedere semi-naturist care poate ajuta din mai multe puncte de vedere
regimul dupa o operatie de colecistectomie si anume : intr-un litru total se vor combina 300 ml de miere de
albine, 100 ml de ulei de masline si 100 ml de lamaie care se vor completa cu 500 ml de apa. Acest
continut se poate administra de doua ori pe zi (dimineata si seara) si va avea efect multiplu :

Uleiul de masline in combinatie cu mierea de albine are un puternic efect colecistokinetic de a grabi
secretia de bila si de a imbunatati capacitatea metaboliza a acesteia, la care se adauga si asigurarea de
vitamina C din lamaie care va grabi efectul de ardere al grasimilor din alimentele ingerate.

Aceasta combinatie este recomandata in special persoanelor ce sufera de o bila lenesa sau dupa o
operatie de colecist dar si persoanelor care au o suferinta hepatica.

- Cremele alimentare sau piureurile care nu fac neaparat referire la cele alcatuite din cartofi (pireul de
cartofi) ci la cele care pot sa contina si cartofi fierti dar la care sa fie adaugate si o serie de legume fierte
care vor asigura o cantitate suficienta de kcal dar care nu vor prelungi timpul digestiv si sunt usor
digerabile fie la nivel gastric sau nivel duodenal.
Regimul alimentar post-colecistectomie, alimente nepermise
Sus

- Carnea de porc: Carnea de porc este foarte greu metabolizabila si necesita un timp de digestie foarte
mare dar pe langa aceasta carnea de porc aproape in majoritatea sa va avea si un continut aditional de
grasime care poate fi si mai greu metabolizabila si va solicita ficatul pentru producerea unei cantitati si mai
mari de bila.
- Afumaturi: De principiu aceste alimente nu au continut bogat de grasimi, dar cele mai multe afumaturi
au si un continut mare de condimente care impreuna cu faptul ca alimentele sunt afumate vor necesita un
timp prelungit de digestie atat gastrica dar si duodenala iar aceasta prelungire a timpului de digestie va
prelungi perioada in care ficatul trebuie sa produca suficienta bila pentru a fi digerate.
- Conservele: Conservele si in general alimentele care au un timp prelungit de perisabilitate au o serie de
adaugiri alimentare si de emulsificatori pentru a le prelungi aceasta perioada de conservare, dar la fel este
si cazul adaosului alimentar de tipul colorantilor sau zaharurilor artificiale care vor suprasolicita ficatul in
special in rolul de detoxifiere dar odata cu aceasta solicitare de detoxifiere atunci nu va mai ramane
aceasi eficienta in producerea de bila.
- Prajeli: Deoarece prajirea se produce in ulei, iar aceasta adauga o cantitate suplimentara de grasimi dar
si de kcal alimentelor, iar uleiul prajit este o cantitate de grasime greu digerabila. Astfel ca se prefera
evitarea acestor tipuri de alimente sau mai precis a acestui tip de preparare al alimentelor, astfel ca daca
se doreste totusi consumul de alimente prajite se prefera prajirea in ulei de masline care este mai putin
toxic si cu o cantitate mai mica de grasimi. Dar preferabil este prepararea alimentelor fara prajire in ulei si
anume prajirea pe gratar sau pe o tigaie fara ulei, ori prin coacere la cuptor fara adaos de ulei.
- Produsele lactate grase: Produsele lactate cu continut bogat in grasimi sunt exact alimentele care
necesita cantitatea de bila cat mai mare dar si prelungirea timpului de digestie pentru a metaboliza aceste
grasimi din lactate grase. Sunt de regula acele produse lactate cu etichetarea de rosu sau cu un continut
de peste 5-10% grasimi care trebuiesc a fi evitate si se prefera cele albastre sau roz, adica cu un continut
de grasime de sub 2% sau preferabil laptele de capra ori a altui tip cu grasimi scazute.
- Cremele: Cremele sau frisca din prajituri au continut bogat de glucoza procesata si de grasime in
producerea acestora, fapt pentru care acestea se recomanda a fi evitate si a nu se consuma in cazul
unei colecistectomii.
- Maioneza: Maioneza are un continut mare de oua, iar ouale sunt greu descompuse de un ficat obosit
sau de un ficat care numai poate stoca bila, astfel ca un continut de oua indiferent de starea de preparare
al acesteia se incearca a se reduce la minim. In schimb maioneza mai prezinta doua caracteristici pentru
care ar trebui evitata atat in starea propriu-zisa dar si in salate si anume ca necesita pe langa oua a unui
adaos de ulei, dar si a faptului ca are un timp de perisabilitate foarte mic astfel ca se recomanda a fi
consumate cat mai proaspete pentru a nu incarca ficatul de toxine suplimentare.
- Prajituri sau fainoase: Ficatul este organul raspunzator de a transforma glucoza in glicogen, dar daca
ficatul va necesita a produce constant in timpul digestiei duodenale a lipidelor a bilei, daca concomitent
mai este incarcat si cu transformarea glucozei ingerate in alte forme de depozitare (chiar in lipide) va
ingreuna activitatea hepatica.
- Bautura acidulata cu zaharuri procesate: Aceste bauturi contin acidul carbonic (H2CO3 care imediat
se va descompune in H2O + CO2) acest acid va distruge osmolaritatea celulara dar este totodata foarte
nociv pentru hepatocite si se recomanda a se sista consumul de bauturi acidolate. Tot in cadrul bauturilor
care trebuie evitate se afla si consumul in exces de bauturi alcoolice sau consumul de bauturi alcoolice
puternice pentru a se incerca a nu se distruge si mai mult din segmentele hepatice care chiar si asa
trebuie sa faca fata adaptabilitatii colecistectomiei.
- Supele grase sau ciorbele grase (Ciorba de burta): Din acelasi motiv pentru care nu trebuie
consumate mancarurile grase, carnea grasa sau lactatele grase pentru aceasi explicatie trebuiesc evitate
si consumul de supe cu continut lipidic bogat.
- Tochituri, tocanite, sarmale: Aceste alimente sunt practic o combinatie a unor uleiuri care se folosesc
in preparare, au continut bogat in grasimi dar si in afumaturi astfel ca este un cumul de cel putin trei factori
ce ar trebui evitati dupa o colecistectomie.
- Muraturi: Aceste muraturi au un continut bogat atat in condimente dar si in otet care se prefera a fi
evitate dupa o colecistectomie.
- Mezeluri: Mezelurile si carnea procesata per general are o serie de adaugiri alimentare din celebrele E-
uri si o serie de coloranti suficienti de nocivi si pentru o persoana cu functionalitate hepatica si biliara
eficienta, cu atat mai mult cand este vorba de o persoana ce a suferit o colecistectomie,
aceste toxine (sub forma de E-uri) trebuie minimalizate in alimentatie pe cat posibil.
- Smantana sau iaurturi: Procesul de producere al smantanii si al iaurturilor este unul care implica
fermentatia sub actiunea unor bacterii specifice dar care raman intr-o mica concentratie permanent in
aceste produse lactate, in alta ordine de idei aceste produse lactate sunt mai greu de procesat de catre
ficat si necesita o cantitate suplimentara de bila, bila care oricum nu este intr-o stare suficienta per minut
de digestie duodenala.
Medicatia dupa colecistectomie:
Medicatia dupa o colecistectomie trebuie prescrisa doar dupa un consult medical si doar la prescriptia
medicala si poate cuprinde supliment de bila din alte surse (colebil-bila de origine bovina), ori
hepatoprotectoare de tipul silimarinei dar si suplimente de vitamine pentru a ajuta timpul digestiv, insa cea
mai importanta masura este de a nu adauga excipienti sintetici (pe cale medicamentoasa) ci de a ne
asigura ca ce ingeram si ce oprim a mai ingera fac parte dintr-un regim alimentar care este principala
masura de santate dupa o colecistectomie.
Regimul alimentar dupa scoaterea fierii
 

★★★★★
       

Indepartarea chirurgicala a veziculei biliare (colecistectomia) este o problema cu care se confrunta o mare
parte din populatie si este un rezultat al formarii calculilor biliari  (formatiuni pietroase aparute prin
depunerea de colesterol, pigmenti, saruri biliare, carbonati si fosfati de calciu etc.) in vezica biliara.

Cele mai afectate de problemele cu fierea sunt persoane supraponderale, care sufera de constipatie sau
diabet, dar si femeile care iau anticonceptionale fara a utiliza in paralel un protector hepatic.

Odata rezolvata problema, unii pacienti pot avea senzatia de balonare sau pot lua in greutate mult mai
usor. De aceea, consideram ca trebuie sa stiti care este regimul alimentar ce trebuie urmat in cazul
indepartarii fierii.

Primele zile de dupa operatia de scoatere a fierii

In primele 24 de ore si, probabil, in urmatoarele 2-3 zile de la interventia de scoatere a fierii nu veti
resimti o nevoie stringenta de a manca, din cauza efectului anesteziei care poate cauza ameteli, greata si
episoade de voma. Tocmai de aceea, este indicat sa consumati doar lichide in aceasta perioada, de preferat
apa plata, supe, ceaiuri sau sucuri de fructe naturale.

 
Obligatoriu de evitat dupa operatia de scoatere a fierii

Exista cateva alimente care trebuie cu orice pret ocolite, daca nu doriti sa apara alte complicatii. In
general, alimentele contraindicate sunt tocmai cele care v-au provocat dureri inaintea operatiei. Din
aceasta categorie pot face parte: mancarurile prajite, produsele lactate (in special branza), untul de arahide,
carnea rosie, alimentele grase, legumele nepreparate termic, cofeina si alcoolul.

Organismul are nevoie de cateva zile pentru a se recupera si pentru a invata din nou cum sa digere anumite
grasimi si fibre, precum cele din produsele lactate. De asemenea, dieta BRAT (pe baza de banane, orez,
paine si suc de mere) trebuie evitata, deoarece poate acutiza problema constipatiei. In schimb, daca suferiti
de diaree, acest regim este indicat.

Incet-incet, revenim la normal

Dupa cateva zile critice in care niciun aliment nu pare sa ne pice bine, corpul incepe sa isi reintre in
normal, dar si noi trebuie sa il „antrenam” cumva, oferindu-i portii mai mici, dar mai dese de mancare pe
parcursul zilei. Trebuie doar sa va ascultati corpul si sa spuneti stop atunci cand creierul va transmite ca
sunteti satui.

Fiecare persoana este unica, la fel si organismul lor si modul in care acesta tolereaza anumite alimente. In
acest context, regimul alimentar nu este unul universal, care poate fi urmat de catre oricine. Unele
persoane continua sa manance doar supe si sa urmeze un regim exclusiv lichid, in vreme ce alte persoane
resimt nevoia de a manca mai consistent. Printre alimentele recomandate, se numara: cartofii piure,
fructele (dar nu banane, daca aveti probleme cu constipatia), orez (contraindicat in caz de contispatie),
paine, fulgi de ovaz, pui fiert etc.

Cu acordul prealabil al medicului curant, puteti lua suplimente pe baza de enzime  si saruri biliare pentru a
ajuta la digerarea mai rapida a grasimilor.

Dupa trei saptamani de la operatia de scoatere a fierii avem voie sa ne intoarcem la

vechile placeri

Nu trebuie sa ne grabim, ci sa ne ascultam corpul si sa-i oferim doar ceea ce ii place. Puteti incepe sa
reintroduceti in regimul alimentar produsele lactate, legumele si fibrele, insa totul intr-un echilibru
perfect. Aveti grija sa nu consumati in exces si rapid aceste alimente, deoarece stomacul nu mai este la fel
de rezistent ca alta data si va puteti alege cu o indigestie de toata frumusetea. Daca observati ca un anumit
aliment nu va face bine, renuntati pentru o perioada la acesta si reveniti la alimentele pasate si supe, dupa
care incercati sa il reintroduceti in dieta.

 
Alimente vindecatoare

Pentru o sanatate de fier si o recuperare rapida a organismului dupa o interventie de scoatere a fierii,
corpul are nevoie de alimente cu potential vindecator, iar dintre acestea, amintim: fructele, legumele,
cerealele integrale, iaurtul degresat, uleiul din seminte de dovleac (este bogat in acizi grasi Omega-3 si
Omega-6), pestele, carnea de pui (carnea de porc si cea de vita trebuie evitate) si branza degresata de vaca.

Cum facem fata diareei?

Pentru multi dintre pacienti, diareea este un subiect tabu, insa extrem de putin mediatizat. Diareea este o
problema cu care se confrunta deseori persoanele care au suferit o colecistectomie, deci trebuie sa stiti ce
anume aveti si ce nu aveti voie sa mancati in perioada de recuperare pentru a nu avea aceasta problmea.

De evitat: produsele lactate, cofeina, alimentele indulcite si cele foarte grase.

Recomandate: bananele, orezul, painea, iaurtul (ajuta la echilibrarea nivelului de bacterii „bune”, previne
si amelioreaza diareea), apa.

 
Regim dupa colecistectomie
“Regim dupa colecistectomie” se referă la regimul de viata dup ă operatia de colecist realizata
fie laparoscopic, fie deschis și presupune reluarea treptata a activit ăților fizice, începând de la
activități simple la cele complexe,  cu evitarea eforturilor fizice mari timp de câteva luni, pana la
buna cicatrizare a țesuturilor (mai ales dacă intervenția a fost realizata pe cale deschisa). Astfel,  
efortul fizic susținut (alergat, ciclism, înot, ridicarea de greut ăți ) ar fi bine sa înceap ă la cel putin
30 de zile postoperator.

In ceea ce privește regimul alimentar postoperator, acesta nu este indicat la maniera absoluta.
Totuși, pana ce organismul se obișnuiește cu noua situație creata de actul operator în sine, și cu
fluxul biliar continuu din intestin ar fi bine sa țineți cont de câteva   reguli simple care va vor ajuta
sa depășiți perioada postoperatorie (prima luna) mai ușor.

Regimul alimentar de mai jos nu trebuie respectat ad literam, el încearc ă sa va ofere câteva
sugestii în ceea ce privește alimentația în primele 30 de zile postoperator.

Alimente permise
 Carne – slaba și proaspăta de pasare (pui, curcan), vițel, vita fiarta ca rasol, fripta sau
înăbușita. Peste slab, fiert sau copt.
 Oua – albuș (în preparate) sau ou întreg în preparate dietetice (fiert moale, ochi
romanesc), după toleranta fiecăruia.
 Paine – alba, veche de o zi, făinoase rafinate bine fierte, preparate cu brânza de vaci,   sau
lapte.
 Grăsimi – în cantitate redusa,  proaspete, fierte sau adăugate la sfârșitul gătirii.
 Legume – cele cu celuloza fina (morcovi, dovlecei, fasole verde tânăra, salata verde, ro șii,
ardei, vinete), piureuri, soteuri, sufleuri, budinci sau salate.
 Fructe – cele bine coapte, cu conținut celulozic redus, sub forma de piureuri de fructe ,
compoturi, sucuri sau în preparate.
 Deserturi – cu fructe, brânza de vaci, albuș ou, miere, sucuri de fructe.
 Condimente – aromate: pătrunjel, mărar, leuștean, cimbru, tarhon, dafin, suc de lămâie.
 Supe – supe – creme de legume, supe slabe de carne, supe limpezi de legume, borșuri.
 Sosuri – numai cele preparate dietetic.

Alimentele se pregătesc cât mai simplu, și se servesc la o temperatura optima.

Alimente interzise
 Carne – de porc, oaie, rata, găsca, vânat, mezeluri, afumături, peste gras, conserve de
carne și de peste.
 Lactate – brânzeturi grase, brânzeturi fermentate, smântâna.
 Oua – fierte tari, omleta nedietetica, oua prăjite, gălbenuș de ou în cantitate mare.
 Grăsimi – prăjite în orice fel, exces de grăsimi de orice fel, untura, slănina.
 Paine – pâinea neagra sau foarte proaspăta, excesul de făinoase.
 Legume – cu celuloza dura (castraveți, ridichi, gulii, varza, leguminoase uscate).
 Fructe – crude cu celuloza dura, fructe uleioase.
 Deserturi – preparate cu  mult unt, sau cele preparate cu nuci, alune, ciocolata, cacao.
 Condimente – iuți, iritante.
 Supe – grase de carne, borșuri la care se adaugă smântâna, ciorbe grase, ciorba de burta.
 Sosuri – cele  preparate cu multa grăsime.