Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Citiți cu atenție următoarele afirmații. Alegeți apoi pentru fiecare afirmație, unul dintre
următoarele răspunsuri care corespunde cel mai bine atitudinii dumneavoastră față de viaţă
şi fericire. Nu există răspunsuri corecte sau incorecte; suntem interesați doar de atitudinile
dumneavoastră în situațiile descrise mai jos.
Itemii cu număr par măsoară componenta scoică, pe când cei cu număr impar pe cea
epicuristă. Scala este de tip Likert, prin urmare, punctajelor itemilor se va aduna, iar suma
va reprezenta scorul total. Scorul minim pentru o trăsătură(epicurism/stoicism) este -14, iar
maxim este 14. Unii itemi conţin afirmaţii opuse stoicismului/epicurismului, aşa că şi
scorurile sunt invers puse. Punctajele aferente răspunsurilor la fiecare întrebare sunt redate
în tabelul următor:
Propun două intervenţii. Una care să îmbrăţişeze învăţăturile stoicismului, iar alta cele ale
epicurismului.
Această intervenţie va consta într-un exerciţiu de introspecţie care să ofere mai mult control
subiectului asupra emoţiilor sale.
Subiectul va trebui să ia o foaie de hârtie şi să scrie un singur lucru de care îi este teamă în
acest moment. Apoi va scrie 3 decizii pe care le-a luat în viaţă şi de care este mândru (orice,
oricât de mic). Apoi va nota 7 calităţi care l-au ajutat să ia acele decizii (curajul,
spontaneitatae, pragmatismul etc.). În continuare, se va întoarce la lucrul de care îi e teamă
în prezent şi îl va trece prin filtrul celor 7 calităţi găsite, întrebându-se: ce ar face Eu din
trecut în faţa acestei situaţii, în faţa acestei temere, ce decizii ar lua a.î. Eu din viitor să fie
mândru?
După aceea, subiectul trebuie să facă o listă cu 7 activiăţi plăcute pe care le poate face acasă
(să gătească, să deseneze, să cânte, să citească, să se joace etc.). Scopul este de a îşi
reaminti că poate simţi plăcere şi în această situaţie de izolare şi poate chiar să redescopere
activităţi plăcute pe care nu le-a mai făcut de mult.
Ultima sarcină se poate face împreună cu o altă persoană sau – dacă persoana este izolată
complet – în scris, şi anume să povestească o întâmplare din copilărie în care a fost foarte
fericită. Scopul aici este de a se focusa pe o amintire pozitiva şi a îşi aminti că este o
persoană care se bucură de viaţă.
Rezultate intervenţie:
În concluzie, intervenţia 1 a avut rolul de a contribui la găsirea unor soluţii raţionale pentru
problemă, în timp ce intervenţia 2 a reuşit să distragă atenţia de la problemă, modificând în
bine dispoziţia emoţională a subiectului. Astfel, intervenţia 2 este cea care ajută la atingerea
unei stări de bine într-un moment dificil, însă intervenţia 1 este cea care ajută pe termen
lung, ajutând la găsirea unei soluţii. Împreună folosite, ar putea contribui cu succes la o
viată mai plăcută.