ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE

DEFINIȚIE

Accidentul vascular cerebral este termenul clinic folosit în cazul pierderii acute a perfuziei într-un teritoriu
vascular al creierului, rezultând consecutiv ischemie și implicit pierderea funcției neurologice corespunzătoare
ariei neperfuzate.

CLASIFICARE

Pot fi :

-ischemice

-hemoragice

Manifestări tipice:- apariția bruscă a unui deficit neurologic focal: -slăbiciune

-deficit senzorial

-dificultăți de limbaj

Atacul cerebral ischemic are un grup eterogen de cauze, incluzând:

-tromboza

-embolismul sau hipoperfuzia

Atacul cerebral hemoragic poate fi :

-intraparenchimatos

-subarahnoidian

Terapia adecvată pentru tromboza venoasă cerebrală (CVT) rămâne controversată.

Există numeroase studii retrospective care au evaluat terapia anticoagulantă și deși sugestive pentru
un beneficiu în favoarea anticoagulării, majoritatea au fost neconcludente.

Un studiu mic, prospectiv a fost publicat în 1991.

Acest studiu a fost stopat repede, după ce au fost înrolați 20 de pacienți, care au primit fie heparină
intravenos, fie placebo - deoarece grupul tratat cu heparină a prezentat o morbiditate și o mortalitate
semnificativ mai mici (zero decese față de trei decese în grupul placebo;

- acest studiu a fost însă criticat de mulți specialiști datorită numărului mic de pacienți, a criteriilor clinice
neclare și datorită admiterii tardive în studiu (peste 1 lună în grupul tratat cu heparină).

Un studiu prospectiv mai amplu asupra anticoagulării a fost realizat De Bruijn și colaboratorii.

59 de pacienti au fost selectati pentru a primi fie heparine fracționate (aprox. 180 U anti factor Xa/kg per 24
ore, divizate în 2 doze) sau placebo.

După 3 săptămâni, grupul tratat cu heparină fracționată a primit în continuare anticoagulante orale -
cumadina, iar grupul placebo nu a primit nimic.
În final, rezultatele studiului au sugerat un beneficiu în favoarea anticoagulării, dar fără a avea semnificație
statistică.

În ciuda studiilor neconcludente, heparinoterapia este considerată în general sigură și eficientă la

pacienții cu CVT, chiar și în cazul asocierii cu hemoragii intracraniene.

A fost încercată și terapia trombolitică intravenoasă, dar aceasta este neconvingătoare până în prezent , iar
posibilele rezultate au eficiență dacă sunt administrate în primele ore de la debutul avc trombotic.

Ex :

Actilyse

Un accident vascular cerebral (AVC)- sinonim stroke,- atac cerebral- reprezintă o diminuare acută a circulației
cerebrale în unul sau mai multe vase sangvine.

Un AVC întrerupe sau diminuă aportul de oxigen și determină adesea leziuni grave sau necroza în
țesuturile cerebrale.

Cu cât circulația se normalizează mai rapid după un AVC, cu atât șansele de recuperare completă
sunt mai mari.

Totuși, aproape jumătate din pacienții care supraviețuiesc unui AVC rămân cu dizabilități
permanente și prezintă o recurență după săptămâni, luni sau ani.

VARSTA.

Deși AVC –urile pot apare la tineri, cei mai mulți pacienți au peste 65 de ani.

De fapt, riscul de AVC se dublează cu fiecare decadă după vârsta de 55 de ani.

DIVERSITATEA CULTURALĂ.

Incidența AVC este mai crescută la afro-americani decât la populația albă. De fapt, aceștia au un risc cu 60%
mai ridicat de a dezvolta un AVC decât albii și hispanicii de aceeași vârstă.

Se crede ca aceasta se datorează prevalenței crescute a hipertensiunii la afro-americani.

De asemenea, AVC-urile la afro-americani rezultă de obicei prin afectarea vaselor mici cerebrale, în timp ce
AVC-urile la populația albă se datorează afectarii arterelor carotide.

Rata mortalității prin AVC la afro-americani este de 2 ori mai mare decât la albi.

Cauze

AVC rezultă de obicei din una din trei cauze:

tromboza arterelor cerebrale care iriga creierul sau ale vaselor intracraniene cu obstruarea fluxului sangvin.

embolism prin trombi cu punct de plecare la nivelul cordului, aortei sau arterei carotide comune

hemoragie a unei artere sau vene intracraniene, datorate hipertensiunii, unui anevrism rupt, MAV, trauma,
afecțiuni hemoragice sau embolism septic.

Factori de risc identificați ca fiind predispozanți la pacienții cu AVC includ:

Hipertensiunea arteriala

istoric familial de AVC

antecedente de atacuri ischemice tranzitorii (AIT)

boli cardiace, incluzand aritmii, boala coronariana, IMA, cardiomiopatie dilatativa si boli valvulare

diabet

hiperlipidemie familiala

Fumat, droguri (cocaina, hasis)

consum crescut de alcool

obezitate, sedentarism

contraceptivele orale , anticoagulante

Indiferent de cauză, elementul de bază - deprivarea de oxigen și nutrienți.

În mod normal, dacă arterele se blochează , mecanismele autoreglatorii ajută la menținerea

circulației cerebrale până cănd se dezvolta circulația colaterală pentru a livra sânge în zona afectată.

Dacî mecanismele compensatorii devin suprasolicitate sau dacă fluxul cerebral rămâne redus pentru
cel puțin câteva minute, deprivarea de oxigen conduce la infarctarea țesutului cerebral .

Un AVC trombotic sau embolic determină ischemie.

Unii dintre neuronii vascularizați de vasul ocluzat mor datorită lipsei de oxigen și nutrienți.

Leziunea celulară continuă și edemul celular determină un cerc vicios cu consecințe nefaste.

Când hemoragia este cauza, perfuzia cerebrală alterată cauzează infarct, iar sângele acționează ca o
masa ocupatoare de spațiu, exercitând presiune pe țesuturile cerebrale.-HTIC

Mecanismele reglatorii ale creierului încearcă să restabilească echilibrul prin creșterea presiunii
arteriale pentru a menține presiunea de perfuzie.

Dacă hemoragia este mică, acest mecanism poate fi suficient pentru menținerea în viață a
pacientului cu deficite neurologice minime.

Dacă sângerarea se produce în cantitate mare, PIC crește rapid și perfuzia se oprește. Chiar dacă
presiunea se normalizează ulterior, multe celule mor.

TIPURI DE AVC
AVC-urile se clasifică tipic în :

ischemice și hemoragice

în funcție de mecanismul etiologic :

Ischemic: trombotic

Cea mai frecventă cauza de AVC

Frecvent rezultatul aterosclerozei; de asemenea asociat cu HTA, fumat, diabet.

trombii din vasele extra sau intracraniene blochează fluxul sangvin spre cortexul cerebral.

artera carotidă este cel mai frecvent afectat vas extracranian.

localizările intracraniene mai frecvente includ bifurcatiile arterelor .carotide, portiunea intracraniană distală
a arterelor vertebrale și arterele bazilare proximale .

poate apare în timpul somnului sau imediat după trezire;

în timpul intervențiilor chirurgicale; dupa un IMA

Ischemic: embolic

a doua cauză de AVC ca frecvență.

un embol de la nivelul cordului sau vaselor extracraniene ajunge în fluxul sangvin cerebral și se fixează în
artera cerebrală medie sau ramurile sale.

Fibrilația atrială este o cauză frecventă de embolie.

AVC-ul de acest tip apare tipic în perioada activă a pacientului.

se dezvolta rapid.

Ischemic: lacunar

subtip al AVC trombotic

hipertensiunea creează cavitati profunde în substanta albă cerebrală, afectând capsula internă, ganglionii
bazali, talamusul și puntea.

acumularea de lipide în peretele arterelor mici penetrante îngroașă și slăbește peretele, cauzând
microanevrisme și disecții.

Avc –ul hemoragic

Al treilea tip de AVC ca frecvență

Tipic este cauzat de HTA sau ruperea unui anevrism

diminuarea fluxului sangvin al ariei perfuzate de artera ruptă sau prin compresie de către sângele acumulat

initial, vasele cerebrale rupte suferă un proces de vasoconstricție pentru a limita pierderea de sânge.
Acest vasospasm continuă sa compromită perfuzia tisulară, conducând la agravarea ischemiei și la leziuni
celulare.

Dacă se formează un cheag la nivelul vasului, acesta determină de asemenea ischemie.

Dacă pătrunde sânge în spatiul subarahnoidian apare iritația meningeală. Hematiile care trec din vas în
tesutul adiacent se degradează și blochează vilii arahnoidieni, cauzând hidrocefalie.

Manifestări de dependență

variază în funcție de artera afectată și de regiunea cerebrală irigată, de severitatea leziunii și de gradul de
circulație colaterală dezvoltată.

Un AVC emisferic determină semne și simptome de partea opusă a corpului;

Hemipareza unilaterală a membrelor

Dificultăți de vorbire

Amorțeala unilaterală

cefalee

tulburări de vedere (diplopie, hemianopsie, ptoză)

Amețeala

anxietate

alterarea statusului mental

Semnele și simptomele asociate cu implicarea arterei cerebrale medii includ:

afazie

disfazie

deficite de câmp vizual

hemipareză pe partea afectată (mai severă la faăa și membru superior decât la membrul inferior)

Simptome de implicare a arterei carotide includ:

slabiciune

paralizie

Amorțeala

modificări senzoriale

tulburări vizuale

alterarea constienței

cefalee
afazie

ptoză

Accidentul ischemic tranzitor

Un atac ischemic tranzitor (AIT) este un episod de deficit neurologic având drept cauză ischemia cerebrală.

Atacurile recurente durează între câteva secunde și câteva ore și dispar între 12-24 de ore.

AIT este considerat un semn de avertizare asupra dezvoltării unui AVC.

De fapt, s-a arătat că peste jumătate din pacienții cu AVC au avut un AIT in antecedente, de obicei cu 2-5 ani
inainte de instalarea acestuia.

În AIT, microembolii descărcați dintr-un trombus pot întrerupe temporar fluxul sangvin, în special în
ramurile distale mici ale arborelui arterial cerebral.

Frecvent, pacientul prezintă :

slăbiciune a regiunii inferioare a feței și la nivelul brațului, mâinii, degetelor și piciorului de partea opusă
leziunii.

Alte manifestări includ disfagie tranzitorie, amorțeala sau înțepături ale feței și buzelor, vedere dublă, limbaj
neclar și amețeala.

Complicații

Complicațiile variază cu severitatea și tipul de AVC, dar pot include:

TA instabilă (datorită pierderii controlului vasomotor)

edem cerebral

tulburări hidrice

alterare senzorială

Infecții, precum pneumonii

alterarea nivelului de constiență

contracturi

embolism pulmonar

Exitus

Explorări paraclinice pentru diagnostic

CT identifică AVC ischemic în primele 72 de ore de la debutul simptomatologiei și AVC hemoragice imediat
(leziuni mai mari de 1 cm)

MRI ajută la identificarea zonelor de ischemie sau infarct și a edemului cerebral

Angiografia cerebrala relevă modificări ale circulației cerebrale datorate ocluziei, cum ar fi stenoza sau
tromboza acută, sau hemoragii.
Angiografia cu substracție digitală (angio-CT) evidențiază ocluzia vaselor cerebrale, leziuni sau anormalități
vasculare.

Tomografia computerizată cu emisie de pozitroni (PET) identifică zonele de metabolism alterat din jurul
leziunilor, care nu pot fi detectate încă prin alte teste diagnostice.

Puncția lombară arată lichid hemoragic daca AVC este hemoragic.

Oftalmoscopia poate identifica semne de HTA și modificări aterosclerotice în arterele retiniene.

EEG ajută la identificarea ariilor lezate ale creierului.

Tratamentul este suportiv și are scopul de a minimiza și preveni afectarea cerebrală ulterioară.

Presupune urmatoarele măsuri:

managementul PIC cu monitorizare, hiperventilație (pentru a scădea paCO2 pentru a reduce PIC), diuretice
osmotice (manitol, pentru a reduce edemul cerebral) și corticosteroizi (dexametazona, pentru a reduce
inflamația si edemul cerebral)

laxative pentru prevenirea constipației, care crește PIC.

anticonvulsivante, pentru prevenția sau tratamentul crizelor convulsive.

chirurgie pentru infarctele cerebrale mari pentru îndepartarea țesutului infarctat și decompresia țesutului
viabil restant.

Reparația anevrismului pentru a preveni hemoragia ulterioară.

angioplastie transluminală percutană sau inserția de stent pentru a deschide vasele ocluzate.

Pentru AVC ischemic:

terapie trombolitică (t-PA, alteplase) în primele 3 ore de la debutul simptomelor pentru liza cheagului,
rezolvarea ocluziei și restaurarea fluxului sangvin, astfel minimizându-se alterarea cerebrală (tratamentul
AVC ischemic)

terapie anticoagulantă (heparina, warfarina) pentru menținerea vasului și prevenirea formării ulterioare de
trombi.

Pentru AIT:

antiagregante plachetare (aspirina, ticlopidina) pentru a reduce riscul agregării plachetare și formării
ulterioare de trombi (la pacienții cu AIT)

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL HEMORAGIC

DEFINITIE

Este un accident vascular cerebral care se instalează prin ruperea sau fisurarea peretelui unei artere
intracerebrale sau meningiene.

HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ

Apare un revarsat hemoragic în spațiul subarahnoidian produs de o ruptură vasculară de cauză

primară sau secundară, hemoragie meningee.
 Cea mai frecventă cauza se datorează fisurării unui anevrism cerebral sau malformații.

Ruperea unui anevrism poate fi spontană sau precipitată de activități care cresc presiunea
intracraniană: tuse, defecație, sport etc.

Manifestări de dependență

-cefalee intensă, care se accentuează la tuse, strănut

-fotofobie

- nu suportă zgomotele

-varsături în jet, fără greață

-hiperestezie cutanată

-poziție de’’ cocoș de pușcă’’

-LCR hemoragic

-redoare de ceafă

-agitație

- confuzie

-comă

-hipertermie

-aritmii

-bradicardie

-HTA

Factori de agravare

-vasospasm

-ischemie secundară

-hidrocefalie

-tulburări de mers

-demență

-arahnoidite

TRATAMENT

-neurochirurgia de urgenta este esențială

-repaus la pat, obligatoriu 3 saptamani

-tratarea și monitorizarea HTA

-dieta hipocalorică, hiposodată

-terapia antifibrinolitică pentru a preveni resângerarea la pacienții cu risc crescut de vasospasm, este benefică
și poate temporiza tratamentul chirurgical.

HEMORAGIA INTRAPARENCHIMATOASĂ

Sângerarea apare inițial în parenchimul cerebral, deși sângele poate să apară și în lichidul cerebrospinal.

Cele mai comune cauze sunt :-vârsta înaintată ăi afectarea arteriolelor intracerebrale

-HTA sistemica de durată

-anticoagularea

-abuzul de alcool

-terapia trombolitică

-neoplasmele

-MAV

Manifestări de dependență

-cefalee

-vărsături

-convulsii

-somnolență

-deficit motor

-hemiplegie

-tulburări de sensibilitate

-afazie

-crize epileptice

Factori de agravare

-inundarea ventriculară

-extensia focarului hemoragic

-hidrocefalia obstructivă

TRATAMENT

-susținerea funcțiilor vitale

-monitorizarea TA, evitarea scăderii bruste

-tratamentul edemului cerebral:MANITOL, diuretice

-internare în ATI

-montare de SNG

-montare sonda uro-vezicală

-antalgice

-antibiotice

-anticonvulsivante

-reechilibrare hidroelectrolitică și acido-bazică

-NIMODIPINA pentru vasospasm

-tratamentul neurochirurgical.

TRATAMENT

-susținerea funcțiilor vitale

-monitorizarea TA, evitarea scăderii bruste

-tratamentul edemului cerebral:MANITOL, diuretice

-internare în ATI

-montare de SNG

-montare sonda uro-vezicală

-antalgice

-antibiotice

-anticonvulsivante

-reechilibrare hidroelectrolitică și acido-bazică

-NIMODIPINA pentru vasospasm

-tratamentul neurochirurgical.

Anevrismele intracraniene /malformațiile venoase intracraniene

Anevrismul este o zonă dilatată peretelui arterial, ca o ,,umflătura ,, pe traiectul unei artere cerebrale ce irigă
creierul. În marea majoritate a cazurilor, anevrismul cerebral este asimptomatic și trece neobservat. 

În cazuri rare, acesta se rupe și duce la hemoragii cerebrale reprezentând cauza unui accident vascular
cerebral. Când un anevrism cerebral se rupe, hemoragia este subarahnoidiană. 

În funcție de severitatea hemoragiei cerebrale, se poate instala o afectare permanentă a creierului sau
decesul. 
Pentru supraviețuirea pacientului , se aplică în functie de localizarea și tipul anevrismului:

Neurochirurgie clasică pentru clipare acestuia.

Embolizare endovasculară , fără intervenție clasică

Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de Surse de dificultate

fundamentala dependenta

A respire si a avea o Mucoasa respiratorie roz,
buna circulatie umeda.
Ambele hemitorace prezinta
aceeasi miscare de ridicare si
coborare.
Tegumente calde.
Dispnee cu bradipnee Tulburare de ritm generate
Fibrilatie latriala de impulsuri atriale cu ritm
HTA rapid foarte rapide
tahicardie

A bea si a manca Prezinta senzatie de foame si Disfagie Tulburari de deglutitie si

sete. Consum redus de lichide masticatie
Mucoasa bucala roz. Alimentatie activa, pasiva
sau artificiala la pat

A elimina Urini normocrome Incontinent urinara si de Afectiune neurologica

Miros specific materii fecale
Alterarea tranzitului
intestinal
A se misca si a avea Decubit dorsal cu o perna Dificultate de a se Alterarea centrilor nervosi
o buna postura subtire mobiliza, de a merge.

A dormi si a se Timp liber, relaxare.. Disconfort senzatie de Hemiplegie, edem cerebral

odihni neplacere fizica si psihica

A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. Dificultate de a imbraca si Diminuarea motricitatii

dezbraca dezbraca membrelor superioare:

A mentine Stare afebrila Febra ridicata, Alterarea centrilor termoreglatori

temperature hiperpirexie Tulburari ale circulatiei la
corpului in limite
Extremitati reci nivel periferic
normale

A fi curat, ingrijit, Mucoasa bucala umeda si Par murdar si gras in Paralizia hemicorpului stang
a proteja roz, gingii aderente dintilor. dezordine Incontinenta urinara
tegumentele si Degaja miros dezagreabil
mucoasele Alterarea integritati
itegumentelor-escare,
edeme

A evita pericolele Temperature ambianta intre Imposibilitatea de aevita Pierdeera partiala sau totala
18,3-25 C pericolele a cunostintei sau recunoasterea
Fara poluare microbiana Agitatie, confuzie, starii incare se afla
autolezare
 A comunica Auzul, vazul permit Dificultate in comunicare Afazie
comunicarea cu lumea Sdr. confuzional
exterioara
Nu prezinta turburari de
limbaj

A actiona conform Posibilitatea de a actiona incapacitatea de a Imobilizarea la pat

propriilor conform propriilor dorinte participa la slujbele
convingeri si valori, sau credinte religioase
de a practica religia

A fi preocupat in Dorinta de a se insanatosi. Tristete. Lipsa de control a sfincterelor

vederea realizarii Sentiment de inferioritate Hemiplegie
si depierdere a imaginii de
sine.

A se recrea Divertisment , amuzament - limitarea posibilităţilor Hemiplegie

de recreere Afazie

A invata cum sa-ti Modificarea Cunostinte insuficiente Lipsa de cunostinte

pastrezi sanatatea comportamentului fata de Anxietate , afazie
sanatate

DIAGNOSTICE NURSING

Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA, fibriatia atriala.

Alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si sensorial manifestat prin hemipegie stanga.

Alimentatie necorespunzatoare din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin dificultate de a
inghitii

Eliminare inadecvata manifestata prin incontinenta urinara

Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senzatie de neplacere fizica si psihica si
fizica.

Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza alterari centrului nervos manifestat prin hemiplegie

Carente de igiena din cauza prezentei edemului cerebral manifestat prin par murder si gras, in
dezordine, miros dezagreabil

Perturbarea stimei de sine din cauza lipsei de control a sfincterului urinar manifestat prin neliniste.
 Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete, neliniste,
ingrijorare.

Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi cunostinte despre
boala.

Rolul autonom și delegat al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral

Rolul autonom al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral vizează
compensarea parţială sau totală a lipsei sau diminuării autonomiei, protejează, menţine şi promovează
sănătatea, uşurează suferinţa şi asistă individul în ultimele momente de viaţă, stabileşte procesul de îngrijire,
favorizează reintegrarea în familie sau societate.

Pentru îndeplinirea rolului necesită deprinderi şi capacităţi profesionale exercitându-le astfel :

Asigurarea condiţiilor de mediu:

-saloane spaţioase, aerisite, luminoase cu o temperatură optimă de 19-20 °C şi o umiditate corespunzătoare

-trebuie asigurat confortul pe perioadele lungi de spitalizare cu paturi comode, somiere mobile, rezemătoare
de spate, fotolii;

-sunt necesare mese adaptabile la pat deoarece bolnavul trebuie să se sprijine în cursul acceselor de dispnee;

-semnalizatorul trebuie amplasat la îndemâna bolnavului;

-participarea la efectuarea bilanţului paraclinic.

Asigurarea igienei corporale:

-dacă este permisă îmbăierea bolnavului, aceasta se face la o temperatură a apei de 34-36°C pentru a evita
reacţiile vasomotorii şi creşterea masei circulante.

-dacă nu este permisă îmbăierea, atunci se va face baie parţială la pat mai ales la bolnavii cu hipoxie;

-imobilizare prelungită la pat predispune organismul la complicaţii vasculare ca:

flebotrombozele generatoare de embolii, de aceea se permit mişcări dirijate de respiraţie

mişcări ale membrelor.

-Se va face masajul extremităţilor pentru favorizarea circulaţiei;

-pentru prevenirea escarelor, la bolnavii imobilizaţi la pat, acestora li se va schimba poziţia în pat la fiecare
Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

Prin această condiţie, se urmăreşte şi se înregistrează:

-tensiunea arterială, pulsul, respiraţia, temperatura, diureza, dispneea, cianoză, greutatea corporală,
pulsaţiile venelor jugulare,

-se supraveghează starea psihică a bolnavului, poziţia bolnavului: şezândă, semişezândă, în dispnee cu
picioarele atârnând sau cu genunchii ridicaţi, uneori cu capul pe marginea mesei;

-asistentul medical trebuie să prevadă şi să recunoască din timp semnele de agravare şi complicaţiile
posibile.
-Va lua măsurile de urgenţă ce se impun şi va pregăti instrumentele şi materialele necesare până la venirea
medicului.

Asistentul trebuie să aibă la îndemână permanent medicamente şi instrumente de urgenţă;

două ore şi se vor pune colaci de vată, în zonele unde escarele apar mai frecvent;

Pregătirea pentru explorări paraclinice:

-în acest caz i se va explica bolnavului necesitatea fiecărei tehnici şi va fi liniştit pentru a coopera cât mai
bine;

-transportul bolnavului pentru explorările funcţionale se va face cu căruciorul pentru a nu obosi bolnavul şi
pentru a nu apărea accese dureroase de angină pectorală sau crize de dispnee;

-dacă bolnavul este sub oxigenoterapie ea se va continua şi pe timpul transportului;

-dacă mobilizarea bolnavului este contraindicată şi este posibil, aparatele se vor aduce în salon şi se va face
examinarea la pat;

-în sala de examinare asistentul va ajuta bolnavul să se dezbrace şi să se îmbrace,va ajuta medicul la
efectuarea examenului.

Rolul delegat al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu accident vascular vizează abilitatea lui de a
îndeplini sarcini şi de a aplica îngrijiri medicale sub prescripţie medicală, supraveghează clinic bolnavul şi
efectele terapeutice, participă şi colaborează la aplicarea diverselor tehnici invazive de îngrijire, aplică
prescripţiile medicale iar în absenţa medicului asistentul medical poate aplica intervenţii şi îngrijiri care au ca
scop menţinerea vieţii până la sosirea medicului

Asistentului medical îi revin următoarele atribuţii:

recoltări de sânge venos

injecţii, perfuzii

administrarea medicamentelor prescrise respectând doza şi supravegherea efectelor

în caz de urgenţă asistentul medical poate interveni cu administrare de oxigeno-terapie, atropină;

montarea unei perfuzii

supravegherea unei puncţii

efectuarea şi înregistrarea de electrocardiograme , electroencefalogramei.

Bibliografie selectivă
Dr. Nicolaie Dobrin

Prof. dr. Ion Poeata

Dr. Diana Hodorog

Frizzell - 2001, Handbook of Pathophysiology

MEDICAL RADIOLOGY

Diagnostic Imaging

Editors:

A. L. Baert, Leuven

K. Sartor, Heidelberg

Manual de îngrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali- sub redactia Lucretia Titirca

• Suport curs an 3 /Școala Postliceală Sanitară de Stat ,,Grigore Ghica Vodă,, Iași

Prof. Nicu Gurzun