4.

CALCULUL SI DISTRIBUTIA FORTELOR SEISMICE

In conformitate cu normele de proiectare antiseismica, o structura se calculeaza la incarcarea seismica,
(considerata incarcata static) determinata cu formule de tipul: S r  cr G , unde notatiile au semnificatia din
P100-92 (Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agro-
zootehnice si industriale).
 cr  k s  r r - coeficient seismic global corespunzator modului de vibratie r;
  - coeficient de importanta a constructiei in functie de clasele de importanta;
 k s - coeficient functie de zona seimica de calcul a amplasamentului;
  r - coeficient de amlificare dinamica in modul r de vibratie, functie de compozitia spectrala a
miscarii seismice pe amplasament;
  - coefient de reducere a actiunii seismice tinand seama de ductilitatea structurii, de
capacitatea de redistributie a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de rezistenta
neconsiderate in calcul, precum si de efectele de amortizare a vibratiilor, altele decat cele
asociate structurii de rezistenta;
  r - coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate
corespunzator modului propriu r;
 G - rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga structura (determinata in gruparea
speciala de incarcari);
Coeficientii  diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale constructiilor in functie de clasele lor de
importanta.
Coeficientul ks reprezinta raportul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a terenului (considerata cu o
perioada medie de revenire de 50 de ani) corespunzatoare zonei seismice de calcul si acceleratia gravitatiei.
Coeficientul de amplificare  r se determina in functie de perioadele oscilatiilor proprii Tr ale constructiilor
si de conditiile seismice ale zonei caracterizate prin perioadele de colt Tc cu relatiile:
  r  2.5 pentru Tr  Tc ;
  r  2.5   Tr  Tc   1 pentru Tr  Tc ;

Valorile coeficientului ks

Zona seismica ks
de calcul

A 0.32

B 0.25

C 0.20

D 0.16

E 0.12

F 0.08
 Valorile coeficientului 

Coeficientul 
Tipul structurii (structuri din
beton armat)

Structuri in cadre etajate cu

pereti de umplutura care sunt
tratati ca elemente
0.25
structurale asigurand
conlucrarea cu elementele
cadrului

Structuri in cadre etajate cu

pereti de umplutura care nu
0.20
sunt tratati ca elemente
structurale

Hale industriale si alte

structuri cu un singur nivel
0.15
cu legaturi rigide intre rigle
si stalpi

Hale industriale si alte

structuri cu un singur nivel
0.20
cu legaturi articulate intre
rigle si stalpi

Structuri cu pereti structurali 0.25

Structuri cu pereti, stalpi si

0.30
plansee dala (fara grinzi)

Castele de apa 0.35

Silozuri 0.25

Coeficientul  r se determina cu relatia:

2
 n 
  Gk u k r 
 r   k 1n  unde:
G  Gk u k2r
k 1

 u k r - componenta dupa gradul de libertate k a vectorului propriu de ordinul r;

 n

 Gk - rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului k  G 

G
k 1
k ;

Incarcarea seismica care actioneaza la nivelul k pe directia gradului de libertate corespunzator modului de
Gk u k r
Sk r  Sr n
vibratie r se poate determina cu relatia:
G u
k 1
k kr
Nota
Tinand cont de distributia maselor si de alcatuirea de ansamblu a structurii  r poate fi considerat egal cu
1.0, corespunzator unui pendul. Forta seismica S va actiona in centrul de masa al structurii, considerat
aproximativ la nivelul superior al stalpilor.

4.1. VERIFICAREA CONDITIEI DE DEPLASARE RELATIVA DE

NIVEL
Calculul la starea limita de deformare se efectueza pentru evitarea degradarii excesive a unor elemente
nestructurale (inclusiv componente de instalatii) supuse deformatiilor provocate de catre oscilatiile seismice
ale structurii de rezistenta precum si evitarea coliziunilor intre tronsoanele de constructii invecinate.
Deplasarea relativa de nivel se limiteaza in cazul structurilor parter cu panouri de pereti de umplutura din

materiale deformabile care pot urmari deformatiile structurii, conform relatiei:  0.01 , iar
H
S
 n
. Deplasarile orizontale care intervin in calculul deplasarilor relative de nivel reprezinta
k
i 1
i
stalp

deplasarile maxime ale structurii care includ si componentele din domeniul postelastic.

4.2. DISTRIBUTIA INCARCARILOR ORIZONTALE PE STALPI

Pentru incarcari orizontale aplicate centric pe structura (punctul de aplicatie al rezultantei coincide cu centrul
de rigiditate al structurii) distributia fortei seismice pe stalpi se efectueaza proportional cu rigiditatile lor la
deplasare laterala.
In corelare cu schema de calcul adoptata, rigiditatea unui stalp la deplasare laterala k, pentru o incarcare
orizontala distribuita pe verticala dupa o lege data, se defineste ca incarcare necesara pentru a produce
stalpului o sageata orizontala de 1cm la nivelul considerat:

3E b I stx m arg inal 3E b I sty m arg inal

k stx m arg inal  ; k st m arg inal 
y

H st3 m arg inal H st3 m arg inal

hst m arg inal bst3 m arg inal hst3 m arg inal bst m arg inal
I stx m arg inal  ; I sty m arg inal  y
12 12
3Eb I stx central 3E b I sty central
k x
 ; k
y

hstalp

st central st central
H st3 central H st3 central
x
o
hst central b 3
st central h 3
st central bst central bstalp
I stx central  ; I sty central 
12 12
3E b I stx colt 1
k stx colt 
H 3
st colt
; S ty
hst colt bst3 colt hst3 colt bst coltl
I stx colt  ; I sty colt 
12 12
Nota
Pentru calculul eforturilor in cadrele din
Elementul Modulul de rigiditate beton armat modulii de rigiditate
Rigle 0.6EbIb sectionala se pot considera conform
Anexei A din Codul de Proiectare
Stalpi comprimati pentru Structuri in Cadre din Beton
0.8EbIb Armat.
excentric

Stalpi intinsi excentric 0.2EbIb

4.3. IPOTEZE DE CALCUL ANTISEISMIC

Pentru incarcari orizontale aplicate excentric, distributia fortei seismice pe stalpi se face tinand seama si de
influenta momentului de torsiune generala rezultat din excentricitatea rezultantei fortelor seismice in raport
cu centrul de rigiditate al structurii.
Efectul de torsiune indus de actiunea seismica va fi luat in considerare prin utilzarea in calcul a unui model
tridimensional in masura sa tina seama de cuplarea intre oscilatiile de torsiune si cele de translatie. In
conditiile structurilor regulate se poate utiliza un procedeu aproximativ de evaluare a efectului de torsiune
generala pe baza unor modele structurale plane. Astfel, punctul de aplicatie al rezultantei incarcarilor
seismice se considera la distanta e  e1  e2 fata de centrul de rigiditate, in care:

 e1 - excentricitatea centrului maselor in raport cu centrul de rigiditate;

 e2 - excentricitatea aditionala conventionala, care introduce efectul caracterului nesincron al
miscarii seismice in lungul dimensiunii respective a constructiei ( e2  0.05 B unde B
reprezinta dimensiunea maxima in plan a constructiei);
Excentricitatea e astfel determinata se aplica rezultantelor incarcarilor sesmice orizontale care actioneaza
separat pe directiile de referinta si la 45˚ fata de aceste directii.
Caracterul spatial al actiunii seismice se reflecta in calculele ingineresti prin considerarea unui sistem de
referinta alcatuit din doua axe orizontale orientate dupa directiile principale ale constructiei si o axa verticala.
Se vor efectua analize separate privind incarcarile si solicitarile seismice considerand actiunea seismica are
directia, pe rand, a celor doua axe orizontale. Cele doua ipoteze de actiune seismica (ipoteza I si ipoteza II)
se considera independente iar eforturile corespunzatoare nu se suprapun.
La constructiile cu structura flexibila (hale parter) se va lua in considerare si ipoteza incarcarilor seismice
orizontale (ipoteza III) actionand dupa o directie inclinata la 45˚ fata de axele orizontale de referinta.
xo , yo - coordonatele centrului de rigiditate O in raport cu originea sistemului de axe;
x  x  xo 

coordonatele centrelor de greutate ale sectiunii de calcul ale stalpului j dupa directiile
j j

y  y j  yo 


x, y;
k xj ; k yj - rigiditatile stalpului j la deplasari laterale dupa directiile x, y;
 xo 
k x y
j
j

k y
j

I   k yj x 2j   k xj y 2j - moment de inertie polar;

yo 
k y x
j
j

k x
j

Se admite ca saibele orizontale sunt practic indeformabile in planul lor, asigurand in toate punctele:
 deplasari egale sub actiunea unei forte orizontale aplicate centric (efect de translatie);
 rotiri egale sub actiunea unui moment de torsiune generala (efect de torsiune generala);
4.3.1. Ipoteza I

y[m]

S ry13 S ry14 S ry15

S tx13 S rx13 S tx14 S rx14 15
S tx15 S rx
16
S tx16 S rx S tx17 S rx17 18
S tx18 S rx
13
13 14
14 15
15 16
16 17
17 18
18

S ry16 S ry17 S ry18

CM CR y17
7 8 1
S ry
S ry S ty
1
S tx7 S tx8 S tx9 S x S tx11 S tx12
e2

77 88 9 10
10 11
11 12
12

M1x S ry10 S ry11 S ry12

xo x11
x11
yo y17
1 2 3
S ry
S ry S ry
1 2 3
S rx S rx S rx S rx4 S rx5 S rx6
11 22 33 44 55 66
S tx1 S tx2 S tx3 S tx4 S tx5 S tx6
S ry4 S ry5 S ry6 x[m]
O
Din actiunea unei incarcari orizontale excentrice pe directia x (cu excentricitate e2) stalpul j se incarca cu:

k xj k jy
t x j
dupa directia x S x  S 
j
 M ;
 k xj I
k yj x j
 dupa directia y S yj   M t ;
I
4.3.2. Ipoteza II
Din actiunea unei incarcari orizontale excentrice pe directia y (cu excentricitate e2) stalpul j se incarca cu:

k xj y j
 dupa directia x S xj   M t ;
I
 k yj k yj x j
dupa directia y S y  S Mt
j
 ;
k y
j
I

y[m]
S ry13 S ry14 S ry15
S rx13 S rx14 S rx15 S rx16 S rx17 S rx18
13
13 14
14 15
15 16
16 17
17 18
18

S ry16 S ry17 S ry18

Sty13 Sty14 Sty15 Sty16 Sty17 Sty18
CM
7
S 8 1 CR
S S 2
ry ry ty
My
77 88 9 10
10 11
11 12
12

S ry10 S ry11 S ry12

S2 y
Sty7 Sty8 Sty9 e2 Sty10 Sty11 Sty12

S ry1 S ry2 S ry3

S rx1 S rx2 S rx3 S rx4 S rx5 S rx6
11 22 33 44 55 66

S ry4 S ry5 S ry6

S ty1 S ty2 Sty3 Sty4 Sty5 Sty6 x[m]

O