NICOLAE IORGA

1871-1940


La 6 iunie 1871 se nstea la Botoani

Niculae, nume de botez (Nicolae, prenume a aprut mai
trziu n lucrrile savantului, sub care s-a i consacrat)
Prinii lui Nicolae Iorga erau avocatul Nicu Iorga i Zulnia
Aghiropol. Nicolae Iorga a mai avut un frate, George.
n 1876, tatl moare din cauze necunoscute, lsndu-i pe
Nicolae (nscut n 1871) i pe fratele su mai mic orfani; o
pierdere pe care istoricul o va aminti n scrieri, cuprins de
imaginea pe care o avea despre copilria sa
 Tnrul Nicolae era de o precocitate
ieit din comun, aptitudinile sale de
savant revelndu-se nc de mic copil.
La vrsta fraged de ase ani, urmnd
coala lui Marghian Folescu, citea n
original literatur francez, iar la noua
ani profesorii i-au permis sa predea
colegilor sai Istoria Romanilor.
Este absolvent al cursului secundar
de la Liceul din Botoani i Liceul
Naional din Iai, apoi n numai un an
termin studiile i la Facultatea de
Litere i Filosofie a Universitii din Iai
(1889), cu diplomamagna cum laude.
Studiile superioare i le desvrete
n strintate, la nalta coal de
tiine Politice din Paris (1892), apoi la
Berlin i Leipzig, unde i-a luat
doctoratul n filosofie (1893).
 Critic literar, documentarist, dramaturg,
poet, memorialist, om politic(parlamentar,
ministru, prim ministru). Este i cel mai
mare poligraf al romnilor: a scris 1 003
volume, 12 755 de articole, 4963 de
recenzii n cei 69 de ani de via.
Cteva dintre publicaiile mai importante:
Studii i documente cu privire la istoria
romnilor - 25 de volume, Istoria
Imperiului Otoman - cinci volume, aprut
n german, Istoria romnilor - 10
volume.
Ca literat, Iorga a scris poezii i drame cu
coninut istoric : nvierea lui tefan cel
Mare, Tudor Vladimirescu, Sfntul
Francisc din Asisi, volume memorialistice
Oameni care au fost, O via de om, aa
cum a fost.
Ca istoric literar a publicat Istoria literaturii
romne n secolul al XVIII-lea, Istoria
literaturii religioase, Istoria literaturii
romneti contemporane.
Viata politica
Activitatea politic a nceput-
o de tnr ca i co-fondator al
Partidului Naionalist
Democratic, opiunea sa fiind
bazat pe solidaritate
naional. Ministru de interne,
prim ministru ntre 1931 -
1932, consilier regal,
parlamentar, funcii politice n
care ns nu a excelat ca
politician, ci ca om de tiin,
savant.
Decepionat de activitatea
partidelor politice care s-au
perindat la crma rii, animat de
convingeri i sentimente
monarhice, Nicolae Iorga s-a lsat
angrenat n manevrele lui Carol al
II-lea viznd instaurarea unui regim
care s se situeze deasupra
partidelor politice. Regele dorea
formarea unui guvern de uniune
naional, cu membri din cercul
su apropiat, pe care s i poat
controla uor . Profitnd de criza
politic, Carol l-a desemnat prim-
ministru pe Nicolae Iorga pe 18
aprilie 1931, deoarece savantul se
bucura de un prestigiu ireproabil n
ochii opiniei publice i n
strintate, ceea ce constituia o
perdea de fum pentru restul
clasei politice.
Iorga ca parlamentar
A fost dominat deidealul Romaniei
Mari
A propovaduitinteresul national,

libertatile individualesi a pus

accentul peapartenenta noastra la
lumea civilizata a Occidentului
A sustinutnecesitatea reformelor
"El critica mereu, destul de

tare,alianta cu Austro-Ungaria. Si
arata ca nationalismul unguresc va
duce de rapa Imperiul Austro-Ungar,
lucru care s-a si intamplat". (Nicolae-
Serban Tanasoca)
Problema boierimii- "Iorga este foarte

dur si foarte critic cu boierimea. El

spune ca nu mai exista boierimea
adevarata, care a fost candva.
Parlamentarul huiduit de
parlamentari
George G. Potra: "Nicolae Iorga n-a fost iubit in Parlament. Sau nu
intotdeauna, sau nu de toata lumea. A fost urat in Parlament, a fost huiduit in
Parlament, n-a mai fost ales in Parlament (dupa ce fusese Presedinte).
Ganditi-va ce coalizare a fost impotriva lui Iorga. Nu era nici strain, nici bogat,
dar deranja pentru ca spunea adevarul. Se ia in piept cu Regele, se cearta cu
Primul Ministru, cu sefii de partid, se cearta cu alti membri de la Academie. El
o tine pe a lui!"

"Uneori nu se gaseste in linie cu ceilalti exponenti ai partidelor politice - nu-l
deranjeaza. El este convins ca trebuie sa-si exprime propria gandire, propriul
adevar" (George G. Potra).

Eu am fost in situatia sa ar hectare intregi. Voi cultivati o viata
intreaga un pogon si va laudati cu treaba asta.
-Iorga catre cei care il criticau
Cel mai puternic discurs din istoria Romniei

n anul 1916, n Romnia, a fost rostit poate cel mai motivant

discurs din istoria acestei ri. Mesajul transmis soldailor i
populaiei a reuit s mobilizeze o naiune ngenuncheat i s o
determine la fapte de un eroism aparte.
Pe 14 decembrie 1916, Parlamentul s-a ntrunit ntr-o edin
pentru a decide soarta rii. n acel moment, parlamentarul
Nicolae Iorga, s-a ridicat i a inut un discurs, care spun istoricii,
avea s schimbe soarta rzboiului.
La aceea dat, Iorga s-a ridicat n picioare i a vorbit ntr-o linite
monumental, n sala mare a Teatrului Naional din Iai, care
gzduia edinele ad-hoc ale Parlamentului .
 Se ndreapt ctre noi n acelai timp privirile
p line de o rugciune tcut a unui popor sfios,
care veacuri ntregi n-a gsit att de adeseori cuvinte
mari pentru suferinele lui, dar care le-a simit cu att mai adnc, cu toat
gura sa mut.

(...)Precum noi lsm la alii averea i numele nostru, aceia cari cad
pentru ar i viitorul Neamului i las sufletul ntreg

(..,)n colul acesta unde ne-am strns, s pstrm cu scumptate

smna de credin, i vom vedea i noi la rndul nostru disprnd
negura stpnirii strine i vom putea zice ca Petru Rare, fiul lui tefan,
c vom fi iari ce am fost, i nc mai mult dect att.

Efectul a fost unul uluitor. Iorga a fost aplaudat i

ovaionat iar discursul su a fost tiprit i multiplicat. A
fost trimis pe front soldailor, civililor, ntregii ri.
-Nicolae Iorga intre alegatori- -Nicolae Iorga decorat in Polonia-
Cstoriile lui NicolaeIorga

Prima casatorie a fost cu Maria Tasu (1871-1954) timp de

aproape un deceniu, in care timp ii daruise 5 copii, dintre care
doua fetite au murit la varsta de doi ani.
Exista si o istorisire amuzanta despre aceast mariaj. In luna de
miere, petrecuta la Venetia, in loc s-o plimbe cu gondola pe
proaspata lui sotie, asa cum se astepta aceasta, tanarul
profesor studia toata ziua la arhivele si bibliotecile orasului,
cercetand documente referitoare la istoria romanilor. Seara,
cand venea acasa, o punea pe aceasta sa-i copieze actele si
documentele descoperite in timpul zilei.
Lungile deplasari ale lui Iorga peste hotare au contat foarte mult
in desfacerea acestei casatorii. La 17 iunie 1900, el depune
cerere de divort. Iorga s-a ingrijit si se va ingriji in continuare de
prima lui familie, dar aceasta nu va mai ocupa un loc important
in viata lui.
 Dupa pronuntarea divortului,
Iorga a plecat in calatorii de
studii, ajungand si la Brasov.
Aici, Iorga cunoaste familia
colegului si prietenului sau Ion
Bogdan si se indragosteste
puternic de sora mai mica a
acestuia, Ecaterina (Catinca). Ii
face o curte romantica si, la 22
ianuarie 1901, se logodeste cu
ea. Cateva zile mai tarziu, la 4
Ecaterina a mai jucat inca un rol exceptional in viata
februarie marelui
avea loc si ei
cununia.
sot, acela de consilier intim, de confident. Iorga avea multi
prieteni, partizani cu care discuta, se sfatuia, facea planuri, dar
de destainuit, cu adevarat, numai in fata ei se destainuia.
Simtea o imperioasa nevoie sa-i impartaseasca succesele lui,
planurile lui si, mai ales, dezamagirile lui.
Ecaterina i-a oferit sotului ei multi copii (sapte copii, trei baieti
si patru fete), facand din familia lor una puternica.
Asasinatul
Cu mult inainte de asasinat, profesorul devenise foarte nervos si adeseori
spunea familiei ca va fi omorat de legionari.
In ziua de 27 noembrie 1940, profesorul se gasea in biroul sau dinvilade la
Sinaia unde lucra, iar d-na Ecaterina Iorga scria intr-o camera de la parter.
La ora 17 jumatate, usa de la camera d-nei Iorga s-a deschis si 3 persoane au
barat usa, alte 4 persoane se gaseau in camera alaturata. Doamna Iorga s-a
ridicat impresionata dela locul sau si a intrebat Cine sunteti?. Unul din acesti
indivizi a raspuns: Politia legionara a capitalei si am venit sa-l luam pe
domnul Profesor Iorga la Bucuresti, pentru un interogator. (...) In acel moment
a intrat pe use bucatareasa Aneta Cazacu care aducea ceaiul pentru victima.
Doamna Iorga i-a facut un semn sa duca ceaiul sus, in biroul unde lucra
profesorul. Indivizii au observat acest gest si au urmat pe bucatareasa pana in
camera unde lucra victima. Intr-un minut au coborat din birou. Victima
mergea inainte, iar cei 7 indivizi il urmau.A doua zi dimineata, trupul lui,
gaurit de gloante, a fost gasit de niste tarani la marginea drumului dintre
Ploiesti si Strejnic.
Doborata de durere si macinata de o boala pe care i-a tinut-o ascunsa lui
Iorga, Catinca a murit exact la un an dupa asasinarea sotului.
Nicolae_Iorga_adresndu-se_romnilor_n_anii_30'.ogv