Criterii de delimitare a IMM

Criterii diferite:
 Numarul de angajati,
 Cifra de afaceri,
 Cumparari de bunuri,
 Investitii
 Profit

Intr-o accepţiune globala, din cercetarile efectuate a rezultat drept criteriu

principal, numarul de personal
Biroul Statistic al Uniunii Europene EUROSTA clasifica: intreprindere micro
0-9, mica 10-99, mijlocie 100-499, deci I.M.M. sunt cele intre 10-499
angajati.
Criterii de delimitare a IMM
Cifra de afaceri este un asemenea indicator
sau parametru fluctuant, intre valori limita
ce se modifica permanent, acest criteriu
fiind afectat si de variatiile cursului de
referinte leu/dolar sau leu/euro pe piata
valutara.
Volumul capitalului fix nu trebuie sa
depaseasca 75 milioane EURO. In cazul
capitalului fix exista riscul de supraevaluare
ceea ce face ca acest criteriu sa nu fie real
si eficient.
Criterii de delimitare a IMM
Cumpararile de bunuri constituie un
alt criteriu, ele includ atat achizitiile
de materii prime, semifabricate,
energie, componente cat si produse
cumparate pentru revanzare fara
transformari.
Datele sunt grupate in functie de
originea achizitiilor
Criterii de delimitare a IMM
Un alt criteriu il reprezinta investitiile, care
se refera la mijloacele fixe achizitionate de
intreprindere in timpul unui an si la
valoarea bunurilor de investitii produse de
intreprindere pentru propria folosinta. Aici
sunt cuprinse modernizarile efectuate; sunt
luate in seama si investitiile sociale,
drepturile de autor, cheltuielile de
cercetare-dezvoltare, vanzarile de fonduri
fixe autorizate si altele
Criterii de delimitare a IMM
Alt criteriu complementar asociat este
profitul, marimea lui, in scopul
intregirii imaginii de credibilitate pe
piata; acest criteriu, ca si ramura sau
domeniul de activitate caruia ii
apartine, trebuie considerate intr-un
context specific de experienta,
traditii, strategii de ramura, politici de
ocupare etc.
Avantajele organizării şi funcţionării IMM
AVANTAJELE ECONOMICE ale I.M.M.:
 adevarata coloana vertebrala a economiei nationale;
 aceste intreprinderi au rezistat in timp, dovedindu-se a fi viabile, cu forta si
capacitate de revigorare in momente de criza;
 pot modifica spatiul economic in care isi desfasoara activitatea, cu efecte
pozitive pentru ele;
 promoveaza pluralismul economic;
 amplifica activitatea economica pe plan local;
 se pot adapta mai usor la pietele de materii prime si resurse locale;
 contribuie tot mai mult la satisfacerea necesitatilor economiei nationale de
materii prime, materiale de constructii, subansambluri si piese de schimb in
cadrul cooperarii in extindere si diversificare cu intreprinderile mari;
 aduc un aport sensibil la formarea venitului national;
 realizeaza beneficii, uneori mari;
 exercita o mai buna gestionare a resurselor de munca si mai ales capacitate
de a crea locuri noi de munca;
 dovedesc grad ridicat de a se mentine competitive si cu o rezistenta relativ
buna la crizele recesioniste;
 adaptabilitate remarcabila la schimbarile pe care le propune mediul
economico-social, piata
AVANTAJELE de PRODUCTIE ale IMM:

 creaza bunuri materiale si presteaza servicii pentru populatie;

 asigura produse si servicii complementare;
 in practica productiei creeaza metode si procedee noi, care in mare parte dispar, insa
soldul lor ramane permanent pozitiv;
 valorifica unele subproduse de fabricatie;
 pot sa-si modifice si sa-si adapteze procesele de productie la noile conditii, fara
cheltuieli mari;
 realizeaza o productie foarte diversificata;
 raspund favorabil multor cerinte ale populatiei;
 derservesc populatia si intreprinderile mari;
 microproductia este avantajoasa, aducand venituri suplimentare, favorizand persoanele
cu o calificare multipla;
 inlatura stagnarile, contribuind efectiv si operativ la realizarea unor produse divesificate
si de buna calitate;
 asigura acoperirea necesarului de produse unicat, serie scurta si de mai simpla
tehnicitate;
 completeaza gama sotimentala a produseloa din unitatile republicane, prin fabricarea de
produse in cadrul unor unitati de dimensiuni reduse;
 pot prelua de la intrepriderile mari, spre prelucrare, repere, semifabricate, subproduse;
 adaptabilitate mare nu numai privind o usurare a functionarii productiei ci si in legatura
cu desfacerea (comercializarea);
 usurinta in integrarea in circuitul productiv a materialelor refolosibile recuperabile;
 faciliteaza diviziunea muncii prin adancirea cooperarii in productie;
AVANTAJELE TEHNOLOGICE ale IMM:
 asigura difuzarea progresului tehnic;
 prezinta receptibilitate mare la cerintele pietei si la mutatiile
tehnologice;
 nu solicita tehnologii avansate, infrastructuri complicate;
 pot folosi energia reziduala de potential scazut, recuperata
de la industria mare;
 au capacitate sa valorifice numeroasele resurse agrosilvice,
minerale si de forta de munca suplinind in mare masura
necesarulintern de produse prelucrate;
 activeaza unele utilaje care nu mai afecteazacontabilitatea
unitatii;
 manifesta sinergism in activitatea de cercetare, dezvoltare,
cunoscandu-se caracterul inovativ al I.M.M., fata de cele
mari;
 potentialul cantitativ usor de reglat
AVANTAJELE DE NATURA RESURSELOR
UMANE ale IMM
 creaza noi locuri de munca prin reconversia personalului calificat
spre I.M.M.; ca si absorbtia fortei de munca eliberata sau
insuficient folosita in intreprinderile mari din sectorul public;
 pot utiliza mai usor forta de munca temporara sau la o durata a
zilei de munca redusa, in conditii de flexibilitate;
 demonstreaza ca initiativa individuala si intreprinderile private sunt
elemente vitale ale evolutiei;
 executa o gama variata de servicii, cu accent pe divesificarea
serviciilor la domiciliu pentru reparatiila instalatii sanitare, servicii
auto, reparatii mobilier, articole de uz casnic;
 sprijina inmultirea agentilor privati cu activitate industriala, prin
dezvoltarea spiritului de intreprinzator la populatie, avand ca efect
cresterea si diversificarea productiei industriale, mai ales a
bunurilor de larg consum si a serviciilor industriale specifice;
 dimensiunile reduse si structurile functionale simple ofera
capacitati deosebite de concentrare a eforturilor oamenilor si a
resurselor;
 asigura valorificarea creatiei populare si artizanale;
 pot functiona in asezari umane foarte mici;
 salariatii lor, de regula, nu fac greve si nu devin cu usurinta someri
Dezavantajele organizării şi
funcţionării IMM
 pregatirea si stabilizarea specialistilor nu are un caracter permanent;
 slaba preocupare pentru recrutarea si pregatirea fortei de munca pentru a
lichida deficitul de personal in meserii(cizmari,croitori, zugravi,zidari,
dulgheri, fierari,tabacari,etc.);;
 valorificarea incompleta a resurselor locale ( materiale de constructii,
terenuri necorespunzatoare pentru agricultura, a colectivelor de creatie
pentru a gasi solutii eficiente si de mare interes etc.);
 neasigurarea spatiilor si terenurilor necesare I.M.M.;
 capacitatea financiara mult redusa fata de marile intreprinderi;
 insuficienta capitalurilor proprii si insuportabilitatea dobanzilor mari;
 capitalul propriu redus la insuficienta unor mijloace financiare care
ingreuneaza pe termen mediu si lung innoirea tehnologica, investitii
sistematice etc;
 insuficienta mijloacelor comerciale cu care ar trebui sa se actioneze pe
piata;
 nu dispun de tehnologii moderne eficiente;
 scaderea duratei de supravietuire;
 incepatorii intampina dificultati lipsindu-le la o vedere de ansamblu
 Dezavantajele organizării şi
funcţionării IMM
 uneori productivitatea este redusa din cauza seriilor mici si unicatelor;
 plasarea neuniforma a I.M.M., pe profile si teritorial;
 lipsa experientei intr-un sistem al economiei de piata, care se bazeaza pe o
productivitate ridicata
 dificultatile intampinate in procesul de tranzitie catre un mediu economic
competitiv si eficient;
 apar noi I.M.M., alaturi de cele care s-au stabilizat, in stare sa se racordeze la
dinamica pietei de bunuri si servicii;
 dificultati in realizarea autonomiei, datorita lipsei de competenta manageriala
a intreprinzatorilor si a birocratiei care impiedica mult desfasurarea activitatii;
 greutatea in obtinerea autorizarii;
 imposibilitatea de a realiza o gama larga de produse in conditii de eficienta
maxima;
 dificultati privind porgrame de cercetare-dezvoltare;
 greutati intampinate de I.M.M. ca furnizori ai intreprinderilor mari;
 in unle cazuri pot eluda unele drepturi ale salariatilor;
 politica monetara poate fi un calcul restrictiv de credite pentru I.M.M.;
autoritatile monetare, pentru a combate presiunea inflationista, pot impinge
dobanzile spre niveluri inalte, fenomen cu efect de dumping, in afaceri, dar
care impun acestei intreprinderi la amenintari continue privind nu numai
rentabilitatea, ci chiar supravietuirea lor
 Dezavantajele organizării şi
funcţionării IMM
 imposibilitatea realizarii unor investitii sistematice;
 dificultati tehnico-tehnologice; I.M.M. investesc in cercetare-dezvoltare 0,8% din cifra de
afaceri, fata de 4,2% din cea a intreprinderilor mari, situatie intalnita in tarile dezvoltate;
 creditul este prea scump, iar perioada pentru incasari este prea lunga;
 realizarea mai eficienta a unor legaturi economice stabile, pe termen lung, cu clienti aflati la
mica distanta, dar si de surse de aprovizionare si desfacere apropiate;
 dificultati in a studia I.M.M. in situatii atipice: dispersia mare a informatiei despre I.M.M.
incertitudinea privind organizarea, inexistenta unui cadru conceptual unitar si a unui sistem de
corelare a diferitelor baze de date, dezechilibre sectoriale si teritoriale etc.;
 greutati privind anticiparea si accesul la tehnologiile de varf;
 disparitia unor I.M.M. prin furnizarea si inchidere;
 in perioada de criza sunt uneori expuse falimentului.
 multe handicapuri le fac vulnerabile;
 I.M.M. sunt dispuse unui risc continuu mai ales ca intreprinderile mari patrund pe segmentul
de piata si deci, campul de activitate devine mai vulnerabil; are loc un proces de disparitie a
unui numar de intreprinderi, apar altele noi, alaturi de cele stabilizate, capabile sa se rodeze la
dinamica pietei de bunuri si servicii;
 vulnerabilitatea in timp face ca numeroase studii sa le considere intreprinderi efemere;
 vulnerabilitatea in domeniul cercetarii si calificarii personalului in materie de gestiune
comerciala;
 vulnerabilitatea reprezentata mai ales de discriminarea in ceea ce priveste accesul la resurse
Dezavantajele organizării şi
funcţionării IMM
 o protectie sociala mai redusa a angajatilor datorita, printre altele,
si gradului scazut de sindicalizare din cauza numarului mic de
angajati; de aceea se propune ideea de asociere a I.M.M. intr-un
organism care sa le reprezinte interesele de natura patronala
specifica;
 tinerii din mediul rural sunt navetisti in oras, prestand munci
necalificate;
 imposibilitatea dezvoltarii birourilor de studii pentru a beneficia de
utilizarea unor tehnologii avansate.
 unele limite obiective fata de introducerea noilor tehnologii sau
anumite reticente privind realizarea de investitii in conditii de risc;
 penetrarea pe o anumita piata este limitata de existenta unor
bariere de intrare (reglementari juridice, avantaje de cost,
diversificarea caracteristicilor tehnico-functionale ale produselor);
 structuri monopoliste existente in activitatile de comert si servicii;
 administratia locala si consiliile ei nu se implica suficient in
crearea, sustinerea si dezvoltarea activitatilor bazate pe initiativa
privata
Principale trasaturi ale I.M.M.
 flexibilitatea,
 mobilitatea
 adaptabilitatea
Flexibilitatea
• semnifica modificarile starii aceteia, in raport cu transformarile
din mediul economic;
• este direct dependenta de capacitatea de schimbare, a
modalitatilor de alocare a resurselor materiale, umane si
financiare
• posibilitatea de a identifica intr-un interval de timp cat mai
redus natura perturbatiilor, optimizarea tipului de reactie,
aparand ca o modalitate de reducere a eventualelor pierderi.
(cu cat viteza de reactie este mai mare, cu atat timpul de
corectie este mai scurt, iar cheltuielile de adapatre pot fi
minime)
• este legata de marimea si structura de organizare, de unde si
capacitatea de adaptare, gradul sporit de competitivitate si cea
mai buna rezistenta la crizele recesionate;
 Adaptabilitatea
Adaptabilitatea micilor intreprinderi confera acestora si rolul de moderator, in
sensull temporizarii si nivelarii costurilor sociale pe care le implica marile
schimbari impuse economiei in functie de conjunctura. Prin talia lor I.M.M.
sunt cu mult mai potrivite sa se adapteze schimbarilor, inclusiv pentru
economia de piata, unde acest gen de intreprinderi sunt prezente.

Este diferita, in raport cu amplitudinea modificarilor de stare.

Poate fi:
 imediata (cand acesta efectueaza schimburi rapide si eficace in sensul
impulsurilor externe primite de pe piata)
 strategica (in raport cu capacitatea de a raspunde la esenta fluxului
informational)
 structurala (stimulii externi transforma insasi organizarea interna a
intreprinderilor )
Flexibilitatea si adaptabilitatea sunt proprii intreprinderilor mici din industria usoara,
alimentara etc. unde mobilitatea cererii este mai mare, iar compozitia si modul de
utilizare a materiilor prime se preteaza la aceasta, asemenea apreciere fiind valabila si
pentru intreprinderi din alte ramuri ca: prelucrarea lemnului, sticlei, etc. Mari posibilitati
de adaptare le au serviciile care, prin natura lor, folosind de regula aceeasi baza
materiala, pot asigura satisfacerea unor necesitati in continua evolutie.
Mobilitatea
 Capacitatea de situare in proximitatea
clientilor, surselor de materii prime,
marilor afaceri, resurselor de diferite
categorii, partenerilor de afaceri.
 Capacitatea de raspuns la cerintele

pietei, cerinte in continua schimbare,

prin posibilitatea de a se situa cat mai
aproape de sursele de schimbare.
Particularităţi ale sistemului
managerial la nivel de IMM

Trăsăturile caracteristice ale IMM determină înscrierea

managementului acestora pe coordonate specifice, dar îl
diferenţiază întrucâtva de cel al marilor întreprinderi.

Esenţa proceselor manageriale, conceptele cardinale pe care

acestea se bazează, metodele, tehnicile şi instrumentele
de operare sunt, neîndoielnic, aceleaşi, indiferent de
dimensiunea întreprinderilor în care se exercită, de
profilul acestora, forma de proprietate şi mediul lor de
acţiune.
Pe acest fond general, dimensiunea este însă factorul care
induce, pe planul managerial, elemente distinctive
pentru IMM în comparaţie cu cele ale marilor
întreprinderi
 Particularităţi ale organizării şi funcţionării, ce-şi pun
amprenta asupra întregului sistem managerial:

 producând un singur produs, sau o gamă limitată de

produse asemănătoare, realizează o specializare cu
consecinţe directe asupra nivelului tehnic, productivităţii
şi, implicit, asupra costului;
 necesită investiţii iniţiale reduse;
 nu necesită condiţii deosebite de amplasare, aceasta
putându-se efectua cu mici amenajări, în funcţie de
sursa de materii prime, locul de desfacere sau
disponibilul de forţă de muncă;
 au inerţie tehnologică redusă, aceasta permiţând o
rapidă modificare a profitului de producţie în concordanţă
cu necesităţile interne şi conjunctura pieţei externe;
 dau posibilitatea utilizării forţei de muncă devenită
disponibilă şi a calificării, specializării şi angalării pe plan
local a tinerilor. Pot folosi şi utilaje şi instalaţii
disponibilizate de către marea industrie;
Particularităţi ale organizării şi funcţionării, ce-şi pun
amprenta asupra întregului sistem managerial

 prin pluralitatea surselor de aprovizionare a pieţei cu

produse sau a unităţilor industriale mari cu piese şi
componente, se realizează o competiţie creatoare şi
se evită sau se diminuează efectele nocive ale
monopolului care apare în cazul întreprinderilor
furnizoare unice;
 pot fi preluate de la marile întreprinderi activităţi de
producţie a unor piese şi accesorii sau servicii care
pentru acestea nu sunt avantajoase;
 datorită dimensiunilor reduse ale acestor întreprinderi
se poate realiza amplasarea lor pe întreg teritoriul
ţării, potrivit cerinţelor populaţiei, contribuind astfel la
satisfacerea cerinţelor locale
 Situaţia de proprietar-manager
 cea mai semnificativă particularitate managerială a acestei categorii
 este favorizata de complexitatea şi diversitatea relativ redusa a problemelor
manageriale specifice întreprinderilor în cauză, fapt ce permite
întreprinzătorului-proprietar să-şi asume şi prerogativele de manager al afacerii
pe care a demarat-o
 este facilitată de dimensiunea redusă a întreprinderilor (majoritatea
unipersonale sau familiale), de specializarea lor accentuată şi de gama restrânsă
de activităţi pe care le desfăşoară

Reunirea într-una şi aceeaşi persoană a celor două funcţii - cea de proprietar şi cea
de manager - prezintă incontestabile laturi pozitive:
 suportul motivaţional de eficacitate maximă al faptului că întreprinzătorul îşi
conduce singur propria afacere, fiind nemijlocit interesat în dezvoltarea şi
prosperitatea acesteia;
 concentrarea prerogativelor decizionale într-o singură persoană, ceea ce
înlătură riscul producerii unor distorsiuni inerente în condiţiile delegărilor de
autoritate şi ale acordării unor largi libertăţi decizionale subalternilor;
 evitarea angajării de manageri specializaţi pentru conducerea întreprinderii,
ceea ce permite proprietarului-manager să dispună de toate informaţiile privind
mersul acesteia şi să evite efectuarea unor cheltuieli suplimentare generate de
retribuirea managerilor respectivi
Funcţia de previziune
Dată fiind mobilitatea apreciabilă a IMM şi posibilitatea de
comutare rapidă de pe un profil de producţie pe altul în
funcţie de oportunităţile ce apar pe piaţă acordă, frecvent,
conduc la o atenţie insuficientă strategiei de dezvoltare sau
ignoră complet cerinţa stabilirii acesteia.
Lipsa planului de afaceri temeinic elaborat şi judicios orientat,
frecventă în numeroase IMM reflectă concepţia conducerii
cu privire la dezvoltarea afacerii şi sintetizează strategia de
evoluţie viitoare a acesteia, lipsa lui reflectând tocmai
absenţa unei asemenea concepţii clare, cu toată suita de
efecte negative care decurg.
Formele de materializare a funcţiei de previziune a conducerii -
prognoza, planificarea şi programarea - acestea sunt, în
cadrul IMM, mult mai puţin formalizate
Nu elaborează prognoze proprii
Elaborarea planurilor şi a programelor este facilitată de
contactul nemijlocit al IMM cu piaţa
Funcţia de organizare
 specializarea funcţiilor este redusă, accentul punându-se pe
diversificarea activităţii fiecărui salariat şi pe stimularea
spiritului său de iniţiativă;
 compartimentarea se face pe obiective - pe produse, pe
pieţe, pe clienţi, pe furnizori etc.;
 gradul de descentralizare a activităţilor variază în funcţie de
dimensiunea întreprinderii - este practic nul în
întreprinderile mici şi creşte pe măsura sporirii dimensiunii;
 configuraţia structurală este aplatizată, cu linii ierarhice
scurte şi cu numărul de subordonaţi direcţi ai fiecărui cadru
de conducere relativ ridicat
 Documentele care definesc structura organizatorică -
regulamentul de organizare şi funcţionare, fişele posturilor,
organigrama - sunt absente în întreprinderile foarte mici, se
întocmesc sporadic în cele mici şi sunt prezente în
majoritatea întreprinderilor mijlocii.
Funcţia de organizare
 flexibilitate organizatorică, cadru structural propice
asigurării unei viteze ridicate de reacţie decizională la
modificările mediului de acţiune al întreprinderii,
 plurispecializarea salariaţilor şi motivarea lor mai
intensă pe această cale genereaza cheltuieli mai mici
de funcţionare a aparatului tehnico-economic al
întreprinderii.
 sistemul informaţional al IMM, corespunzător
structurii lor organizatorice, este simplu, fără
porceduri şi circuite riguros formalizate, larg deschis
spre mediul de acţiune al întreprinderii;
 circulaţia informaţiilor este precumpănitor orizontală,
liniile ierarhice fiind, aşa cum s-a subliniat mai sus,
scurte şi slab formalizate
Funcţia de antrenare
 găseşte în IMM cadrul cel mai propice de exercitare
 dimensiunile reduse sau relativ reduse ale
întreprinderilor din această categorie facilitează şi
chiar obligă la relaţii interpersonale strânse ale
conducătorilor cu fiecare dintre subordonaţii lor, ceea
ce oferă baza indispensabilă pentru exercitarea
funcţiei de antrenare
 Personalizarea relaţiilor interumane la scara întregii
întreprinderi mici sau mijlocii, situaţie ce nu se
regăseşte în marile întreprinderi decât la nivelurile
conducerii operaţionale, permite conducătorilor să
evalueze, în deplină cunoştinţă de cauză, gradul de
angajare a subordonaţilor în realizarea obiectivelor şi
să-i răsplătească, material şi moral, în consecinţă
Funcţia de antrenare
 permite aprecierea individualizată a capacităţii de imaginaţie şi
creativitate a membrilor întreprinderii, precum şi a contribuţiei reale a
fiecăruia la desfăşurarea activităţii de ansamblu
 Motivarea operativă, individualizată şi adecvată a personalului IMM,
mai pregnantă decât în marile întreprinderi unde este făcută, de regulă,
cu întârziere şi la scară colectivă, oferă suportul moral al dobândirii
satisfacţiei în muncă pe care o încearcă mult mai frecvent salariaţii IMM
şi asigură integrarea lor mai accentuată în organizaţiile în care lucrează
 În IMM care îşi desfăşoară activitatea în domeniile serviciilor
intelectuale-cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, proiectare,
consultanţă etc. -, în care nivelul pregătirii profesionale a salariaţilor
este relativ apropiat, se practică frecvent stilul de conducere
participativ de grup, caracterizat prin încrederea deplină a
conducătorilor în subordonaţi, stimularea de către primii a emiterii
ideilor şi propunerilor de către cei din urmă, folosirea în mod
constructiv a acestor idei, stimularea intensă a comunicaţiilor
Funcţia de antrenare
În ceea ce priveşte stilul de conducere, componentă a funcţiei de antrenare
a conducătorului, formele cel mai frecvent folosite în cadrul IMM sunt:
 stilul exploatator-autoritar, întâlnit mai ales în întreprinderile mici
nou create, în care conducătorii sunt, cel mai adesea, foarte autoritari,
folosesc larg motivaţiile negative - sancţiuni, teama de pierdere a
locului de muncă -, acordă rar recompense şi nu au încredere în
subordonaţi;
 stilul binevoitor-autoritar, folosibil pe măsură ce întreprinderea se
consolidează şi se dezvoltă: conducătorii adoptă o atitudine
condescendentă faţă de subordonaţi, le acordă încredere sporită,
îmbină echilibrat recompensele şi sanctiunile, incită subordonaţii să
emită opinii şi idei noi cu privire la activitatea întreprinderii, acordă
delegări de autoritate, practică un control atent al întregii activităţi;
 stilul consultativ, aplicabil mai ales în întreprinderile mici consolidate,
cu un climat organizaţional sănătos, în care conducătorii au încredere
sporită în subordonaţi, folosindu-le eficace ideile şi propunerile, aplică
precumpănitor recompensele şi, uneori, sancţiunile, stabilesc politici
precise de luare a deciziilor la diferite niveluri ierarhice de conducere.
Functia de coordonare
 Beneficiaza de condiţii extrem de favorabile de exercitare
 Se refera la punerea de acord a modalităţilor individuale
de abordare a problemelor şi de desfăşurare a acţiunilor,
adică a programelor individuale şi colective ale
salariaţilor întreprinderii
 dimensiunile restrânse ale colectivului IMM permite
realizarea contactelor nemijlocite între toţi salariaţii
acesteia, conducători şi executanţi, ceea ce facilitează
considerabil îndeplinirea funcţiei de coordonare
 Caracterul mai puţin formalizat al organizării structurale
îşi induce efectele şi asupra comunicaţiilor specifice
(informale)
 Informatiile sunt mult mai putin formalizate
 Functia de control
 Atribuţiile de control sunt considerabil facilitate de dimensiunea
afacerii şi de volumul activităţii
 Controlul se poate efectua direct, fără intermediari, riscul de
deformare a realităţilor supuse controlului fiind astfel, practic,
inexistente
 Efectul nemijlocit al acestei situaţii constă în faptul că cele
două laturi ale funcţiei de control - cea pasivă, de înregistrare
şi evaluare a situaţiei reale, şi cea activă, de corectare a
abaterilor pe care le prezintă situaţia reală faţă de prevederile
planurilor şi programelor - se regăsesc în atribuţiile aceleiaşi
persoane - managerul situat la orice nivel ierarhic în cadrul
IMM.
 Metodele şi tehnicile de control folosite în cadrul IMM sunt cele
general practicate, dar utilizarea lor în această categorie de
întreprinderi nu are anvergura şi complexitatea specifice
marilor afaceri