CAPITOLUL 4 : MODELAREA LOGICĂ A DATELOR

4.1. Modelul relaţional

Relaţia
• este o submulţime a produsului cartezian de N domenii
• se prezintă sub formă bidimensională (tabelară) pe linii şi coloane
• este formată din linii (rânduri) şi coloane
• mai este numită şi tabelă

Tuplul
• reprezintă o linie în cadrul tabelului
• se mai numeşte înregistrare (în engleză “record”)

Domeniul
• reprezintă un set de valori pe care le poate lua o dată (un atribut).

EXEMPLU

Ziua = {luni, marţi, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică}

Trimestru = {1,2,3,4}

Atributul
• reprezintă o caracteristică care poate lua valori într-un domeniu, fiecărei caracteristici fiindu-i
rezervată o coloană în cadrul relaţiei.

Cheia primară
• reprezintă un atribut sau un grup minimal de atribute ale cărui realizări pot permite identificarea
unică a unui tuplu într-o tabelă.

Cheia candidat
• reprezintă un atribut sau grup de atribute care pot prin realizările lor să identifice un tuplu;
• dintre cheile candidate se alege atributul sau grupul de atribute care va juca rol de cheie
primară.

Cheia externă
• este un atribut din schema unei tabele care joacă rol de cheie primară într-o altă tabelă;
• atributul cu rol de cheie externă trebuie să respecte cerinţele de integritate referenţială.
 Schema unei relaţii
• reprezintă lista atributelor aparţinând relaţiei, cu domeniile lor.

Gradul relaţiei
• reprezintă numărul de coloane (atribute) ale relaţiei.

Cardinalitatea relaţiei
• reprezintă numărul de rânduri ale acesteia.

EXEMPLU

4.2. Reguli de trecere de la modelul EA la schema bazei de date relaţionale

Regula 1
• fiecărui tip de entitate (din modelul EA) îi este asociată schema unei relaţii formată din toate
atributele tipului de entitate;
• identificatorul tipului de entitate devine cheia primară a relaţiei.

EXEMPLU
Regula 2
• dacă într-o asociere binară A fiecare dintre entităţi prezintă pentru cuplul entitate-asociere
cardinalitatea (0,1) sau (1,1) se adaugă în schema relaţiei R1 corespunzând entităţii E1 cheia
primară a celeilalte relaţii, R2 corespunzătoare entităţii E2 participante la asociere;
• cheia externă va trebui să respecte restricţia de integritate referenţială.

EXEMPLU

Regula 3
• dacă într-o asociere A există o singură entitate E1 pentru care cardinalitatea cuplului EA este
egală cu (0,1) sau (1,1) se adaugă în schema relaţiei R1, ce corespunde entităţii E1 cheia
primară a relaţiei R2 care corespunde entităţii E2 participante la asociere;
• acest “transport” al cheii relaţiei R2 în schema relaţiei R1 (unde va juca rolul de cheie externă)
este impus de rolul dominant al primei relaţii asupra celei de a doua;
• când între două entităţi se stabileşte o asociere 1:n înseamnă că entitatea care prezintă pentru
cuplul EA cardinalitatea (1,n) sau (0,n) este dominantă, iar cea de a doua va fi considerată
entitate “fiu” şi va primi drept cheie externă cheia primară a entităţii “părinte”, iar dacă sunt
definite atribute pentru asocierea A ele vor fi cuprinse în schema relaţiei “fiu”.

EXEMPLU

Regula 4
• dacă într-o asociere A nu există nici o entitate E pentru care cardinalitatea cuplului (EA) să fie
egală cu (0,1) sau (1,1) se va defini o a treia relaţie cuprinzând în schema sa cheile primare
ale celorlalte două relaţii (corespunzătoare entităţilor participante la asociere) împreună cu
toate atributele definite pentru asocierea A.
EXEMPLU

Asocierile ciclice
• în cazul asocierilor ciclice se aplică tot regulile 1-4 in funcţie de cardinalităţile celor două cupluri
EA prezente.

Transpunerea generalizării şi specializării

• definirea modelului logic al datelor plecând de la modelul EA care a integrat şi conceptele de
generalizare şi specializare se poate realiza în două modalităţi:
• dând prioritate specializării, caz în care atributele tipului sunt aspirate la nivelul
subtipurilor;
• dând prioritate generalizării cu sau fără conservarea subtipurilor (caz în care se produce
o “aspirare” a atributelor subtipurilor la nivelul tipului).

EXEMPLU
4.3. Modelarea fizică a datelor

Criterii utilizate în alegerea SGBD-ului:

1) Cerinţele utilizatorului privitoare la:

• tipurile de aplicaţii
• timpul de răspuns
• confidenţialitatea datelor
• securitatea datelor
• uşurinţa în exploatare a sistemului

2) Caracteristici, facilităţi, instrumente oferite:

• instrumente pentru generarea de: ecrane, rapoarte, aplicaţii etc.
• interfaţa uşor de utilizat pentru definirea cererilor (interfaţa grafică)
• facilităţi privind importul şi exportul de date
• documentarea bazei de date
• facilităţi oferite administratorului bazei de date
• securitatea bazei de date
• usurinţa în utilizarea SGBD-ului

3) Cerinţe de ordin tehnic:

• portabilitatea SGBD-ului
• portabilitatea colecţiilor de date şi a aplicaţiilor
• facilităţi de încărcare, exploatare şi refacere a bazei de date

4) Cerinţe de ordin economic:

• încadrarea în bugetul existent
• timpul şi resursele financiare necesare pentru pregătirea utilizatorilor şi trecerea la
exploatarea curentă a bazei de date.

Definirea modelului fizic al datelor (MFD)

• se realizează în conformitate cu SGBD-ul ales;
• rezultatul acestei treceri de la MLD la MFD este reprezentat de schema internă a bazei de
date;
• pentru modelul logic definit anterior în această etapă vor fi create tabelele bazei de date pentru
fiecare dintre acestea precizându-se toate elementele necesare conform specificaţiilor de
definire caracteristice SGBD-ului;
• această etapă de modelare nu se limitează doar la definirea modelului fizic al datelor (MFD) ci
urmăreşte şi optimizarea MFD ceea ce ar presupune asigurarea:
• unui timp minim de acces la nivel fizic pentru prelucrările cele mai frecvente;
• o mai mare independenţă a stocării fizice a datelor în raport cu prelucrările.
• Realizarea acestor deziderate se poate materializa în:
• definirea indecşilor atât pe cheile primare cât şi pe chei alternative de căutare în raport
cu natura diverselor căutări în baza de date;
• controlul alocării spaţiului de disc afectat bazei de date prin utilizarea de partiţii (SGBD
Oracle);
• asigurarea proximităţii stocării ansamblurilor de date manipulate frecvent în anumite
prelucrări (utilizarea clusterelor de către SGBD Oracle de exemplu).
• Determinarea dimensiunii viitoarei baze de date şi a spaţiului de memorie necesar sistemului
informatic.
• În cazul în care am optat pentru utilizarea SGBD Access crearea tabelelor bazei de date se va
realiza prin iniţierea acţiunii de creare a obiectelor de tip tabel (Table) pentru fiecare relaţie
precizându-se proprietăţile corespunzătoare atributelor declarate.
 EXEMPLU

4.4. Probleme propuse

Problema 1
Să se construiască modelul logic al datelor plecând de la următorul model conceptual al datelor:

Cum s-ar reprezenta în modelul conceptual al datelor faptul că printr-un document de plată se pot
achita mai multe facturi?
Soluţia de model logic al datelor ar suferi schimbări în acest caz?
 Problema 2
Să se construiască modelul logic al datelor plecând de la următoarea secvenţă de model conceptual
al datelor: