2 LUBERALISMUL ECONOMIC Impozitele mar sunt un obstacol in ealea prosper cresteriventul national. Guverele ce vor st promo- vveze prosperitatea se Vor stridui s& menfnd la un nivel scizutraele posit In special ratele marginale ale impozitul 7. Comer liber: o natsne citigh vanzand bunuri pe car le poste produce Ia un cost relativ scizut i folosind incaviile pentru acumpisa bunusi pe care le poate produce dos a costurlrdieate Laer ier ost pu 9 hl 0 Usp amends Sind leap c tr cam sr. Taf protctoe sunt ‘Bl ara pun o Hoa osplarer Cbscia {ree alg np comer Deen nee fut ‘seascape fle ct st peta fang pc arf protection mi pearl cat 9 np propria pop fac acest cra" Principle furdamentalesle comer international sunt in mare aceleasi cu cele prezentein orice alt schimb voluntar:echimbul ofr flecirui partener posibiitatea dea produce si cumptra mai mut deci ar pute st ofack alfel xt te motive pent cares nip acest hur, Tn primal rn, dtoritcomerpulutinterafional, mem ct nai or ute fol mai fet resus penta ‘produce gvnde crur pe eae fa bine sa cstri com tice i or putea lost weir sil bat entra Hen Gear, Potton or Fre Tad 186 reer Robert ‘chalkonbch Fondation, New Yok 1980p. ‘SAPTE SURSE MAJORE % ‘acumpira brie care lea puter prodace mum ln cost rida, Inzestrarea cu resuree naturale este diferits in funcje de art. Diferenfeleinfiuenfearcosturle Bunuri a cltor producere este foarte cosisitoare Intro anus fant pot fi produse mult mal eficent i alta, Populajia flectrei fisi poate cistiga specalizindw-se in cele Icruri pe care le poate producela un coo elativ acu. De exemplu, rile cu climatcald sumed gases ch este avantajos a se specialize nproductia de cafea. Canada 5 Australia, unde exist terenuriintinse, iar populaia "al, tind si se specializeze in produse ce au nevoie de zone largi,cum a cereale si comutele. Japon, unde ‘planta fer este relaivrestrins gi unde exist fort ‘de munca foarte calificats, se specilizeaza in manufc- turarea pentri export a unor produse cu tehnologie avansatd, Ca rezltat l acestel specializing al comer- {ul inerent,produetia totals sporest, iar etien fle ‘ire lating un standard de via ma nat dost af fost posbil altel ‘lds nd, comer intrnpional permite att produ torr, ets ansumatorior ater lige de pe ura reducer csturilor pe unitate de produs, 0 reducer care Aecurge in producti, marketing distro pe sc argh ‘Aces luera este deoscbit de important penta rile mic ‘Datorts comertulsi, produettort intsmni pot opera pe ‘scark mare gi asl pot avea cos po unitate ma rede ect daca fi dependent doar de piaa lar interna. De ‘exemple, fabricle de textile din Hang Kong, Taiwan gi CCoreea de Sud aravea un cost pe unitate mult mai mare ‘dacdrvar putea vinde in strinatate Piaf inter a tex- tier din aceste friar prea mic pentru susie firme94 LIBERALISMUL ECONOMIC ‘mari capable i product la un cost reds Tot dato comerfuli international fabrice de textile din acest fick pot produce (i vnd) in can mari i pot deveni un ‘competitor real pe piafa mondial De pe ura comerfului international beneficians 5 ‘onsumatori inte atuncicind nu sunt impiedicai at ‘umpere din strainatate, de lace ce produc in cant {de asi. Industria aeronavelor ofera un exempiin acest sens. Date find imensee costuri de proietare si con struct, plata intern din aproape orice fr ar avea imorsiuni mult ma mici dec tose necesere producer ficionte a ssronavelor,costurile imense »-arrisfringe asupracasturilor uni cAlstor, Totus, datorité comer ful international, toate statcle lumii pot cumpira avioane fn mod avantajos de a marti prodcstori cum arfi Boeing si Airbus iar consumatori pot beneficia de prefuri rezonabile a transportul aerian., hal rea rind, comer inertial promoneaa com petits pe ita interna permite corsumatoriar 2 cumpee ‘omni mare vritte de bururila petri sate. Compeliia venitl din parta strtnior sine producto inte ex ‘apel pe umeri. i forjeazs sh perfectioneze calitatea roduselor sd menting costurle cz. In aceag timp, ‘mulliea bunurior disponibile din striate oer con- sumatorilor 0 gam de optiuni mult mai larga deci ar fi disponibla fn absenta comerfulu international Experiena industriel de automobile a Statelor Unite ‘constitae un bun exempls.{nfafa competi! dure din pparteafrmelorjeponeze, producttori de automobile din Statele Unite au mundi din grew pentru a fmbundsf calitatea vehiculelr lor. Ca urmare, gaantia pe care 0 SSAPTE SURSE MAJORE 95 oferd automobilele afiate la dispozitia consumatorilor american incusi acelevehicule produse de fabricanit ‘autohtoni~ este aproape sigur mai mare cit cea care arfi prevalat in absenja compete strane Atunci ind stateleimpun trite, cote, controale ale rntei de schimb,reglementiibiroeratice supra impor- tatorilor sau exporatorilr gi alte puri de restrict asupra comerfuli ele spose costurle de tranzacie ‘elu cistigurile de pe rma schimbull. Aga cum observa Henry George (vei ctatul de mai sus), restingerile Jmpuse asupra comerjului sunt asemenea tne blocade pe careonatiune oimpune proprulul popor. Asa cum oblocedi impr de namic va face ru une natiun, © blocadi autoimpust sub forma restrictor asupra ‘comerjulu nui va adice prea mult bine. ei caren injolog deloc economic afirma descr ck _estrctonaresimporturilor poate creslocuri de mun. Analizind acest punct de vedere, este important 34m ‘ultim cd important cu adevarat este producti, si mit locurile de muned, In rgimal comerfului ibs, consi ‘atoriintemi pot si cumpereorce dorese aricind pot ‘obtine preful cel mai mic. fn mod similar, producitori {nteri fi pot vinde produsele oricind pot obine pre- furile cele mai ridcate. Rezltatl este ci se produc mai ‘multe bunuri gi servicii dezirabile, iar consumatoit ‘igtgd.Dact locurile de munca arf cheia marlorveni- ‘uri, am putea cre cu usuringa et de multe am vres, Am lucra 0 i sipdnd gropi, iar xiua urmatoare umplin- ute la oe. Poate cf am avea cu toi un oe de munca sigur dar probabil am f extrem de rac pentrct asi ddelocuri de munes mu ar genoratocmal ipl de burrUber, gi servicit ALIS dupa care consumatori ULC, i se da ‘$pori locurile de munca 5 "or in * Resetare eer industri ge ps total al locurilor CA restrictiile Protea’ de cle sponca Pate sara plat Sy Exporturile aciue numan te ale berire, hn 284 America pun une ai nema practict Pentru producerea re suse MAI ORE a sina dolar cto fe relative ale dolari mai devreme sau mai 4, Acesti GUA, ca plat pentru bunusi produse unurilor vor deter lariile sunt mari vor sei oe, mina orien Pe er Tare unde sa inde punusi relativ ieftine init granifele lor. Prin export o jardin care salarile sunt mari,cum sunt SUA, # Jaa caror productie forta de amine si importe bunt we nckeste flositaintensi Prec covoarele, jucarile, ale i produsele asamblate Pe de al arte, seniya exporte bunurl precum computere, aeronave, tammologle de varf cereale, care sunt produse ct fort aaremanca foarte calificaté si teron cultivabi ferti resurse felativ abundente in Statele Unite. sarunci nd o fart poate obfine de la strani un produs mult mai ieftin decat il poate produce pe plan inter, ar vea de cistigat importind produsul si folosind resursele interne astfel economisite pentru a produce altceva, S& judin un exemplu extrem ca s& ilustrim aceast# idee. 8 presupunem ci un producitor exten cum ar fi Mos Craciun (care igi plateste muncitorii cu foarte putin sau ‘nimic) ar dori sA furnizeze europenilor paltoane gratuit ‘Ar avea vreun sens si institui o bariers tarifard pentry anu lisa in Europa paltoanele gratuite? Bineinteles ‘nu fn Europa, resursele care erau foloste fnainte pent ‘produce paltoane ar putea fi acum eliberate pentry produce alte bunuri. Productia si numaral de bun Alisponibile sar mai. Are tot atita logit si ridic bares fn ealea comerfului pentria fine la distanta bunurile st: {ne ieftine cit are sX refuzi paltoancle gratuite date de Mi Craciun,%8 LUIBERALISMUL RCONOMIC ack aalvatorédelocui demunct” i adepitrestic: flor asupra comertului ced tn logics miraculoass a pro- tectonismals de ce nu duc logica pln la eapat sina. propun tarife si cot, limitind comertul intr regiuile ln stat sau inte statele din componenta SUAY Si ne ‘gindim la locrile de muncA pierdute atunci cind, de ‘exemplh, Michigan ,import” portocale din Florida, mere din Washington grit din Kansas bumbac din Georgia. ‘Tate aceste articole ar putea fi produse in Michigan. ‘Totus fn ignoranja or, locuitor din Michigan gises cs, fn general, este mai ieftin sf ,importe”aceste mérfuri deci = le product la fata local. Michigan esti folo- sind gi resursele pentru a produce st yexporta” aute- ‘mobile La rindul lor vanwaisle de auoturisme genereaza prterea de cumpérare ce face posibil ca louitoit din Michigan i ,importe” bunuei pe care arf costisitor si le product pe plan loc ‘Continund ou exemplul SUA, majortatea america- nilorrecumose ch Hbertatea comertulul tne cle 50 de stat federale ete osurs8 majora de prospertate pentru fiecare statin parte. Fi inlet .importurile” din alte state federale nu distrug locurile de mune ele nu fac ddecit 8 cisponibilizezeiueritorl pentru afi angalai in instr ,esportatoare, unde vor putea produce ovaloare smaimare gi, prin urmare, vor genera un vent mai mare. CCistiguril de pe wrma comerfulul international au exact sceeagtnaturd cu cele din comertul exterior” reaizat Inte dferite state federal ale SUA. Dacd un comert iber intr cele 50 de state fecerale promoveazt prospertatea scestora, cum oare comerful liber dintre state lumii ar aves efectecontrare? SAPTESURSEMAIORE » Pita uri Sntcbara ral te: da resriile snaps comerulisubinesr8progperaten economic dec sunt adoptate slat de entuziast de att de multe Sete? Rapunsl est simples din cauza puter pole 2 grupurlordeinferese, Reticle impuse comerul “ie benef producttorlor pe cheltuala consumate ‘or fa general ct din primal grup investitorpatront Siang into industri amume~sun bine organzati Sitoane viii, pecan conssmatori sunt de regu slab Srpunza ar cigtigulelorount malt ma larg peste tai putin vite fo mod previ, grupurie de Fierese orgarzate vor aveao for plitl mal maze mat sue fondur pentru campanie 0 maibund mobizare In ot Asti, poten vor § foarte ateni J puncte lord vedere adore or fn aml ester espe omerula Her, logics economict sinitost este de Shulte on contradic ca logis polite a democrat