Sec�ia de telegrafie

de Ana Blandiana
Pentru c� era singur �i trist,

Dovleacul s-a hot�r�t s� se fac� telegrafist.

Pe deasupra, �ns�, e adev�rat,

Era �i foarte dotat;

Pentru el nu era nici o minune

S� instaleze un �ntreg sistem de transmisiune.

�n loc s� �ndruge cuvinte f�r� �ir,

�l vedeai numai c�-ntinde un fir,

Iar la cap�tul lui, f�r� s� se ascunz�,

B�tea, �n loc de depe��, o frunz�.

Apoi, de importan�a celor transmise p�truns,

A�tepta o zi sau dou� r�spuns.

Dar, cum nu-i r�spundea nimeni niciodat�,

Dup� un timp transmitea o frunz� �i mai �ndep�rtat�.

Iar, din c�nd �n c�nd, la �nt�mplare,

Transmitea �i c�te o floare.

M� g�ndesc c� cineva i-o fi r�spuns totu�i,

Pentru c�, de la un timp, florile, mari ca ni�te lotu�i,

Au �nceput s� se transforme, pe nu �tiu ce temei,

�n ni�te fragezi �i copil�ro�i dovlecei

 Care nu erau mai mari dec�t un deget ar�t�tor,

C�nd �i �nv�aser� meseria tat�lui lor.

�nc�t la cap�tul gr�dinii mele dinspre vie,

Func�ioneaz� acum o �ntreag� sec�ie de telegrafie.

Noapte de iarn�
de George Top�rceanu
Cad din cer m�rg�ritare

Pe ora�ul adormit�

Plopii, umbre solitare

�n v�zduhul neclintit,

Vis�tori ca amorezii

Stau de veghe la fereastr�,

�i pe marmura z�pezii

Culc� umbra lor albastr�.

Iarna!� Iarna trist�-mbrac�

Stre�inile somnoroase,

Pune v�l de promoroac�

Peste pomi �i peste case.

Scoate-o lume ca din basme

�n lumini de felinare �

Umple noaptea de fantasme

Neclintite �i bizare.

Din ogeagul de c�rbune

Face alb� colonad�

�i pe trunchiuri negre pune

Capiteluri de z�pad�,

Iar prin crengile cochete

Flori de marmur� anin�, �

O ghirland� de buchete

Care tremur�-n lumin�.

Reci podoabe-n ramuri goale

Plou� f�r� s� le scuturi,

Ici, risip� de petale,

Colo, roi u�or de fluturi�

�i din valul de z�pad�,

Ca o mut� ar�tare

Leg�n�ndu-se pe strad�,

Un drume� ciudat r�sare�

Vine cu popasuri multe,

Face-n calea lui m�t�nii.

C�te-odat� st� s-asculte

Clopo�eii de la s�nii.

Alteori uimit tresare,

D� din m�ini �optind gr�bit �

Parc� spune-o tain� mare

Unui so� �nchipuit�

Ca o umbr� din poveste

Se strecoar�-ncet, �i iar
St� deodat� f�r� veste

Rezemat de-un felinar.

Fa�a lui se l�mure�te, �

Pare-nduio�at acum�

Vis�tor �i lung prive�te

Casele de peste drum:

Poart� mic� pomi �n floare�

O fereastr� luminat�

Stre�ini albe de ninsoare�

Toate-i par ca alt�dat�!

�i p�reri de r�u trecute

Cad pe inima-i trudit�,

Ca un stol de p�s�ri mute

Pe-o gr�din� p�r�sit�:

�Bulg�ra� de ghea�� rece,

Iarna vine, vara trece

�i n-am cu cine-mi petrece�

Bulg�ra� topit �n foc,

Dac� n-am avut noroc!

Dac� n-am avut noroc��

Glasul, �necat, se curm�.

Omul, �ov�ind �n strad�,

Pleac� iar, l�s�nd �n urm�

Pete negre pe z�pad�.

 Balada c�l�torului
de George Top�rceanu
O, e-at�t de bine c�nd pe drumuri ninse

�nt�lne�ti o cas� cu lumini aprinse,

Un ogeac din care se ridic� fum,

C�nd te prinde noaptea c�l�tor la drum!

Sania coboar� clinul de p�dure.

Fug �n urma noastr� lumini�uri sure

�i-n singur�tatea care ne petrece,

Peste v�rf de arbori, asfin�itul rece

Str�b�t�nd podoaba crengilor sub�iri

Lumineaz�-n aer bol�i de trandafiri.

Dar amurgul palid a-nceput s� scad�.

Noaptea, ca un abur, cre�te din z�pad�.

Se ivesc departe m�guri de hotar,

�ntr-un loc se face drum pustiu de car,

�i-o f�nt�n� str�mb� pe lumina z�rii

Pare c� spore�te lini�tea-nser�rii�

Drum de vis! E clipa mutei agonii

C�nd alaiul Nop�ii zboar� pe c�mpii,

C�nd singur�tatea umbrele-�i arat�

�i departe-n �esuri Ziua alungat�

L�ng� reci fruntarii alergarea-�i curm�,

Cu ochi mari de spaim� s� priveasc�-n urm�,

S�-�i adune-n locul unde-a-ncremenit

Peste s�ni de ghea�� p�rul despletit.

Ca-ntr-o presim�ire sufletul �i-e-nchis.

 Unde e�ti? �i pare c� tr�ie�ti un vis�

Treci l�s�nd �n urm�, la r�sp�ntii mute,

Umbre solitare �i necunoscute,

Treci duc�nd o parte din triste�ea lor,

Un suspin, o rug�, un zadarnic dor.

Iar t�rziu, c�nd taina dimprejur te cheam�

�i-�i strecoar�-n suflet un fior de team�,

Singur cu povara cugetului t�u

Te cuprind deodat� lungi p�reri de r�u

Dup�-o fericire care �nt�rzie,

Dup� c�te n-au fost, dar puteau s� fie,

Dup� cele duse pentru totdeauna�

Astfel, cu mirare, te treze�ti c�nd luna

Lumineaz� somnul unei lumi din basme,

Iar om�tul umple noaptea de fantasme.

O, e-at�t de bine c�nd pe drumuri ninse

�nt�lne�ti o cas� cu lumini aprinse,

Un ogeac din care se ridic� fum,

C�nd te prinde noaptea c�l�tor la drum!

Rapsodii de toamn�
de George Top�rceanu
I

A trecut �nt�i o boare

Pe deasupra viilor,

�i-a furat de prin ponoare

Puful p�p�diilor.
Cu acorduri lungi de lir�

I-au r�spuns f�ne�ele.

Toate florile �optir�,

�ntorc�ndu-�i fe�ele.

Un salc�m privi spre munte

M�ndru ca o flamur�.

Solzii frunzelor m�runte

S-au zburlit pe-o ramur�.

Mai t�rziu, o co�ofan�

F�r� ocupa�ie

A adus o veste-n goan�

�i-a f�cut senza�ie:

Cic�-n munte, la povarn�,

Plopii �i r�surile

Spun c� vine-un v�nt de iarn�

R�scolind p�durile.

�i-auzind din dep�rtare

Vocea lui tiranic�,

To�i ciulinii pe c�rare

Fug cuprin�i de panic�

Zvonul prin livezi coboar�.

Colo jos, pe mla�tin�.

S-a-nt�lnit un pui de cioar�

C-un b�tlan de ba�tin�

�i din treac�t �i arunc�

Alt� veste stranie,

C-au pornit-o peste lunc�

Frunzele-n bejanie!

II

�ntr-o clip�, alarmate,

Ies din �an�uri vr�biile.

Papura pe lac se zbate

Leg�n�ndu-�i s�biile.

Un l�stun, �n frac, apare

Sus pe-un v�rf de trestie

Ca s� �ie-o cuv�ntare

�n aceast� chestie.

Dar broscoii din r�stoac�

�l insult�-n pauze

�i din papur�-l provoac�

Cu prelungi aplauze.

Li�i�ele-ncep s� strige

Ca de mama focului.

Cocost�rci, pe catalige,

Vin la fa�a locului.

Un ��n�ar, nervos �i foarte

Slab de constitu�ie,
�n zadar vrea s� ia parte

�i el la discu�ie.

C�nd deodat� un erete,

Poli�ai din na�tere,

Peste balt� �i boschete

Vine-n recunoa�tere

Cu porunc� de la centru

Contra vinovatului,

Ca s�-l aresteze pentru

Siguran�a statului�

De emo�ie, �n surdin�,

Sub un snop de bozie,

O p�staie de sulcin�

A f�cut explozie.

III

Florile-n gr�dini s-agit�.

Peste straturi, dalia,

Ca o doamn� din elit�

κi �ndreapt� talia.

Trei petunii sub�irele,

Farmec d�nd regretelor,

Stau de vorb� �ntre ele:

�Ce ne facem, fetelor?��

Floarea-soarelui, b�tr�n�,

De pe-acum se sperie

C-au s�-i cad� �n ��r�n�

Din�ii, de mizerie.

�i cu galbena ei zdrean��

St�-n lumina matur�,

Ca un talger de balan��

Aplecat pe-o latur�

�ntre g�ze, f�r� fric�

Se re-ncep idilele.

Doar o g�rg�ri�� mic�,

Blestem�ndu-�i zilele,

Nec�jit� cere sfatul

Unei molii tinere,

C� i-a disp�rut b�rbatul

�n costum de ginere.

�mprejur �i c�nt�-n �ag�

Greierii din flaute.

�Uf, ce lume, soro drag�!�

Unde s�-l mai caute?

L-a g�sit sub trei gr�un�e

Mort de inani�ie.

�i-acum pleac� s� anun�e

Cazul la poli�ie.
IV

Buruienile-ngrozite

De-a�a vremi protivnice

Se vorbir� pe �optite

S� se fac� schivnice.

�i cum �tie-o rug�ciune

Doamna m�s�lari��,

Tot soborul �i propune

S-o aleag� stari��.

Numai colo sus, prin vie,

Rumenele lobode

Vor de-acuma-n v�duvie

S� tr�iasc� slobode.

Vezi! de-aceea m�tr�guna

A-nv�at un brusture

S� le spuie-n fa�� una

Care s� le usture!�

Jos, pe-un v�rf de campanul�

Pururea-n vibra�ie,

�i-a oprit o libelul�

Zborul plin de gra�ie.

Mic, cu solzi ca de balaur,

Trupu-i fin se clatin�,

Giuvaer de smal� �i aur

Cu sclipiri de platin�.

Dar deodat�, pe coline

Scade anima�ia�

De mirare parc�-�i �ine

V�ntul respira�ia.

Zboar� ve�ti contradictorii,

Se-ntretaie �tirile�

Ce e?� Ce e?� Spre podgorii

To�i �ntorc privirile.

Iat-o!� Sus �n deal, la strung�,

A�tern�nd p�m�ntului

Haina ei cu tren� lung�

De culoarea v�ntului,

S-a ivit pe culme Toamna,

Z�na melopeelor,

Spaima florilor �i Doamna

Cucurbitaceelor�

Lung �i flutur� spre vale,

Ca-ntr-un nimb de glorie,

Peste �olduri triumfale

Haina iluzorie.
Apoi pleac� mai departe

Pustiind c�r�rile,

Cu alai de frunze moarte

S� colinde z�rile.

G�ze, flori �nt�rziate!

Muza mea satiric�

V-a-nchinat de drag la toate

C�te-o strof� liric�.

Dar c�nd �tiu c-o s� v�-nghe�e

Iarna mizerabil�,

M� cuprinde o triste�e

Iremediabil�