CURS 4

Vă rugăm să comentaţi următoarele texte:

„Progresul şi civilizaţia mea au drept scop îndreptarea relelor şi îmbunătăţirea societăţi omeneşti,
iar nu desfiinţarea lor şi întoarcerea la omul sălbatec sau la omul naturii…[Omul trebuie să fie
neapărat sociabil], fiindcă numai în contactul cu alţi oameni îşi poate mulţumi aspiraţiunile
sufletului şi ale intelectului, căci numai în starea socială poate găsi sprijinul necesar la împlinirea
trebuinţelor şi dorinţelor sale, numai în viaţa socială se poate lumina şi perfecţiona. Prin
schimbul ideilor sale cu acelea ale altor oameni îşi măreşte cercul cunoştinţelor; puterea fiecăruia
se adaugă şi se înmulţeşte cu puterile de aceeaşi natură ale celorlalţi şi dobândeşte astfel ceea ce
putem numi lucrarea spiritului românesc. Industria şi meşteşugurile, artele, ştiinţele şi literatura,
aceste mari şi frumoase producte ale inteligenţei, care suie pe om atât de sus în ordinul moral şi
intelectual, sunt monumente nedestructibile ridicate de lucrarea colectivă a spiritului şi a puterii
omeneşti, adică a sociabilităţii”.
Comentariu:
- fiziocraţii au arătat pentru prima oară că fenomenele economice ca şi cele sociale au o
regularitate, o desfaşurare obiectivă, fiind independente de voinţa omenească, precum şi
faptul că există in societate o ordine natural după care se conduce viaţa socială, în mod
necesar, determinat. Pornind de la considerarea strictă a fenomenelor economice, fiziocraţii
şi-au extinsdeducţiunile până la societate în general, pregătind cercetările sociologiei de mai
târziu.

- s-a uitat faptul esential ca el a scris nu numai "Avutia natiunilor", in care porneste de la

ipoteza ca omul ar fi strict individualist si egoist, ci si o a doua mare lucrare, de care era
foarte mandru: "Teoria sentimentelor morale", care are alt punct de plecare: profund
umanist, moral si altruist prin care Adam Smith intregea analiza facuta
lumii.  Astazi, declarandu-se ipoteza lui din "Avutie" drept singura baza de desfasurare a
activitatii in societate, se poate promova mai usor un soi de darvinism social, folositor unora,
dar daunator marii majoritati a populatiei, prin care statului ii mai ramane doar rolul sa
guverneze acumularea primitiva a capitalului si goana dupa profit, oamenii comportandu-se
unii fata de altii, asa cum spuneau anticii, ca lupii.
- de pilda, imbracamintea lucrata de ai casei din canepa sau lana produsa in gospodarie si
purtata de familie. Se produce personal si se consuma chiar de producatori.
- este un curent sociologic aparut in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, care incearca sa
explice dezvoltarea sociala si raporturile dintre oameni prin extinderea mecanica asupra vietii
sociale a legilor biologice ale luptei pentru existenta si ale selectiei naturale, descoperite de
Darwin in lumea plantelor si animalelor. Darvinismul social neaga legitatea obiectiva
specifica a dezvoltarii societatii si incearca, pe aceasta baza, sa prezinte capitalismul ca o
oranduire conforma naturii si, prin urmare vesnica.

2.„În urmă cu trei ani, întreg oraşul a fost zguduit de sinuciderea unei fetiţe de 13 ani, care s-a
aruncat în faţa trenului pentru că a luat nota şase la purtare. Anca Cojocaru era elevă în clasa a
VI-a. Îşi modificase notele în carnet şi se temea că mama ei va afla. Într-o seară, a plecat de la

1
cursuri şi s-a dus la calea ferată din dreptul podului de peste strada 13 Decembrie. Când a
observat că se apropie un tren s-a culcat pe burtă pe calea ferată. Biletul pe care fetiţa i l-a lăsat
mamei sale a fost unul cutremurător. „Dragă mamă, Te rog din tot sufletul care a rămas să mă
ierţi. Te rog ca la înmormântarea mea să fii singura îmbrăcată în alb şi de fiecare dată când vii la
mormântul meu să pui un trandafir roşu. Te iubesc şi te voi iubi mereu! Am făcut acest lucru
pentru că am înţeles că viaţa mea nu mai are nici un rost. Nu mai puteam să intru la nici un liceu
şi pe deasupra îţi cream numai probleme şi griji. Te rog, iartă-mă! Anca. TE IUBESC”.

Comentariu:

Eu aş numi acest text, notele care ucid!

Sociologii, scriitorii şi psihiatrii cred că sinucigaşul e cel care sfidează absolut tot. Îi sfidează
pe cei vii prin renunţarea la o existenţă pe care o socotea nesatisfăcătoare sau intolerabilă. Îi
sfidează pe cei morţi, cărora li se alătură cu o grabă de neînţeles. Sinucigaşul, scriu Philippe
Aries şi George Duby în Istoria vieţii private, „îl sfidează pe Dumnezeu, deoarece îi contestă
propria-i Creaţie, şi de aceea preoţii consideră că sinuciderea prin spînzurare, ca a lui Iuda
Iscarioteanul, e un păcat mortal“.

Categorii de sinucigaşi:

- Psihologii spun că există trei categorii de oameni cu tendinţe sinucigaşe. Cei care nu vor
cu adevărat să-şi pună capăt zilelor aleg metode cu şanse mici de reuşită, în speranţa că vor
fi găsiţi la timp şi salvaţi. Alţii se sinucid în momentul unei crize puternice, fără a-şi
planifica actul în sine, ca un gest disperat, ca o salvare de moment. Cei din a treia categorie
îşi plănuiesc cu atenţie şi în detaliu moartea. Şi sînt hotărîţi să nu dea greş. Aleg o metodă
violentă, ca să fie siguri că nu pot fi salvaţi. O gîndesc ca pe un fel de pedeapsă pe care şi-o
aplică. Şi pe care cred că o merită. Specialiştii mai spun că sinucigaşilor le este de cele mai
multe ori şi ruşine de alegerea lor. De aici şi gestul de a-şi dezbrăca hainele şi de a-şi scoate
papucii. Pentru a nu le murdări. Cei care şi-au plănuit pe îndelete moartea sînt cei care
lasă de obicei un bilet în care îşi motivează gestul.

Tentativa, un strigăt de ajutor:

- Adesea, sinucigaşii au mai multe tentative înainte de a-şi pune capăt zilelor. Este modul
lor de a cere ajutor. Dacă ar fi duşi la timp la specialist, ar putea fi salvaţi. „Uneori, mai
ales în cazul persoanelor cu tulburări de personalitate, întîlnim tentative de suicid care
urmăresc depăşirea unei situaţii dificile sau obţinerea unui beneficiu moral sau material.
Este un strigăt după ajutor şi orice tentativă de suicid, oricît de teatrală ar părea, trebuie
tratată cu toată seriozitatea. Sinuciderea poate fi prevenită dacă omul este ajutat de familie
şi adus la medic. Relaţia dintre pacient, familie şi medic trebuie să se bazeze pe căldură şi
înţelegere, pe încredere şi sprijin reciproc“, a mai spus dr. Ion Călinescu. 

Vis-à-vis de această elevă inocentă, de 13 ani, personal cred că, aceste gânduri suicidale, s-
au implantat în creierul ei dintr-o vârstă fragedă.
Dacă în copilăria ei a auzit tot timpul, cuvinte de genul ,,nu eşti bună de nimic, sau, o să mă
faci de râs,, s-a gândit, cred, că este timpul să nu-şi mai încurce părinţii şi să plece din
această lume, pe o cale, nu tocmai ,,ortodoxă,,!