ARIILE NATURALE PROTEJATE DE STAT DIN REPUBLICAMOLDOVA

Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al diversitatii peisajelor si
alaspectului geomorfologic. Diversitatea peisajelor include terenuri de padure, stepa, luncile
raurilor,terenuri stancoase, acvatice, agricole si de alta natura.In urma exploatarii nechibzuite a
acestorterenuri ele au inceput sa degradeze sau, altfel spus , in urma impactului antropic
necontrolat toatecomponentele naturii – padurile, solurile, apele, stepele, luncile – au inceput sa-
si piarda aspectul sistructura lor naturala de alta data. Au inceput sa dispara specii de plante si
animale, iar multe dinele au devenit rare si au nevoie de a fi protejate de stat.Din cauza
degradarii componentelor naturiia devenit necesar sa se ia masuri de protectie a mediului, ca
societatea umana sa foloseascaresursele naturale fara a aduce daune mediului ambiant. Astfel au
aparut teritorii care au statutspecial de protectie, care poarta denumirea de arii naturale protejate
de stat.Fondul ariilor naturaleprotejate de stat din Republica Moldova include urmatoarele
categorii de obiecte si complexenaturale:a) rezervatii stiintifice - 5b) parcuri nationale - in curs
de organizarec) monumente ale naturii - 1035d) rezervatii naturale - 63e) rezervatii peisagistice –
41f) rezervatii de resurse - 13g) arii cu management multifunctional–32h) rezervatii ale biosferei
– in curs de organizarei) gradini botanice - 1 j) gradini dendrologice – 2k) monumente de
arhitectura peisajera – 20l) gradini zoologice - 1Cele mai importante arii naturale protejate, care
sunt destinate in mod prioritar protectieimediului, sunt rezervatiile stiintifice. cestea sunt: Codru,
Iagorlac, Prutul de Jos, Plaiul Fagului,Padurea Domneasca. Ele fac parte din prima categorie a
Uniunii Internationale de Conservare aNaturii si au cel mai strict regim de protectie. Destinatia
acestor rezervatii este de a protejaecosistemele naturale cu toate componentele mediului din
cadrul lor, care includ specii de arbori,arbusti si alte specii de plante, la fel si specii de muschi,
licheni, ciuperci si intregul complexfaunistic. In rezervatiile stiintifice se efectueaza in mod
obligatoriu investigatii stiintifice pentru astudia procesele naturale si elabora bazele stiintifice de
protectie a mediului.
Rezervatii stiintifice
Rezervatia stiintifica „CODRU” este o arie naturala protejata de stat de aspect silvic, amplasata
inpartea centrala a codrilor seculari ai Republicii Moldova si are o suprafata de 5177 ha.
Rezervatia afost fondata in 1971. Din cele 5177 ha, teritoriul acoperit cu paduri constituie cca 4
666 ha, sau 90%.Predomina arboretele de gorun – cca 1800 ha, arborete de frasin - aproximativ
1800 ha, arboretelede carpen – 460 ha, de stejar - cca 400 ha . Se intalnesc pe alocuri si terenuri
acoperite cu arboret defag. Invelisul ierbos este determinat de gradul de inchidere a
coronamentului arborilor si constituiecca 30% din teritoriu. In rezervatie se intalnesc cca 1000 de
specii de plante, dintre care o parte suntdeterminate ca specii rare . Din plantele vasculare peste
50 de specii sunt rare. Rezervatia servesteca depozit al genofondului padurilor central-
europene.Lumea animala este de asemenea diversa sibogata. Se intalnesc astfel de specii de
animale cum sunt cerbul nobil, cerbul patat, caprioara,mistretul, bursucul, jderul de padure,
pisica salbatica, diferite specii de amfibieni, serpi si pasari. Estede asemenea larg reprezentata
clasa insectelor.Regimul de protectie asigura dezvoltarea populatiilorfiecarei specii de plante si
de animale, concomitent contribuie la cresterea numerica areprezentantilor fiecarei specii
floristice si faunistice.
Rezervatia stiintifica „IAGORLIC”
Rezervatia stiintifica „IAGORLIC” a fost fondata in anul 1988 si are o suprafata de 836 ha.
Esteamplasata pe malul stang al raului Nistru la varsarea afluentului sau Iagorlac in apropierea
satuluiGoian. Teritoriul rezervatiei consta din doua componente naturale principale – un sector
de stepa depeste 300 ha si un sector acvatic reprezentat de golful Goian - de aproximativ 250 ha .
Se maiintalnesc sectoare neinsemnate de padure, de lunca, versanti abrupti etc.Rezervatia a fost
creata invederea conservarii speciilor de plante si animale specifice conditiilor de stepa si celor
acvatice. Seintalnesc peste 600 de specii de plante, inclusiv liane, semiarbusti, arbusti. Dintre
speciile de arboripredomina speciile de stejar, carpen, tei, din arbusti - macesul, porumbarul,
scumpia si altele.Complexul faunistic principal este cel din cadrul sectorului de stepa, in care se
intalnesc specii detistari si alte rozatoare, din clasa reptilelor si amfibienilor se intalnesc diferite
specii de serpi, soparle,broaste. Este reprezentata clasa insectelor si, partial, cea a ornitofaunei
(pasarilor). In sectorulimpadurit se intalnesc unele specii de padure cum ar fi caprioara,
mistretul, veverita.Golful Goian serveste ca un important habitat pentru dezvoltarea si
reproducerea complexuluiihtiologic.
 
Rezervatia stiintifica ”PRUTUL DE JOS ”
Rezervatia stiintifica „PRUTUL DE JOS ” este amplasata in cursul inferior al raului Prut si are
osuprafata de 1691 ha. Ea cuprinde un important si valoros sector de lunca , in componenta
caruiaintra lacul Beleu si o retea de balti care in ansamblu formeaza un ecosistem unical de
importanta nunumai nationala, dar si internationala.Vegetatia este reprezentata de o varietate
mare de specii sicomunitati de plante vasculare. Sunt raspandite rachitisurile, sangerul, catina
rosie, hameiul si altele.Frecvent se intalneste trestia, iarba campului, pirul tarator, salcisurile.
Este prezent plopul alb si celnegru. In total se intalnesc cca 270 specii de plante
vasculare.Complexul faunistic este specific ecosistemelor acvatice care servesc ca loc de
cuibarire a pasarilor,iar in perioada migratiilor sezoniere acest ecosistem acvatic serveste ca loc
de odihna si hrana apasarilor migratoare. Unele specii de pasari cum ar fi lebada, gasca sura,
starcul sur si cel rosietic,pelicanul, starcul mare alb si altele sunt ocrotite de stat.De rand cu
importanta factorului ornitologic,la fel de important este si cel ihtiologic. Au fost evidentiate
peste 20 specii de pesti. Lacul Beleuserveste drept mediu preferat de depunere a icrelor, pentru
speciile de pesti care traiesc in lac,precum si pentru speciile migratoare de pesti din Dunare. Se
intalnesc astfel de specii ca crapul,platica, vaduvita, salaul etc. Unele specii de pesti au devenit
rare: platica de Dunare, bibanul - soaresi tiganusul. Mamiferele sunt reprezentate de urmatoarele
specii: vidra, pisica salbatica, nurcaeuropeana, ondatra, dihorele negru, mistretul si
caprioarele.Ecosistemul acvatic al rezervatiei esteapreciat unanim ca una din cele mai importante
zone umede din Republica Moldova, care de rand custatutul de rezervatie stiintifica are si statut
de zona umeda de insemnatate internationala.
Rezervatia stiintifica „PLAIUL FAGULUI”
Rezervatia stiintifica „PLAIUL FAGULUI” este amplasata in partea de nord a Inaltimii Codrilor
si reprezinta un ecosistem silvic reprezentativ care incheie zona de paduri codrene la latitudinile
nordice ale acestora. Rezervatia a fost fondata in anul 1992 si are o suprafata de 5642 ha.
Teritoriul rezervatiei prezinta interes din punct de vedere geomorfologic, botanic, al diversitatii
de habitate naturale si, nu in ultimul rand, din punct de vedere faunistic.Din cele 5642 ha, terenul
impadurit constituie cca 4640 ha. Mai raspandite sunt sectoarele de gorunete – cca 31 % din
teritoriu,frasinisurile alcatuiesc cca 21 %, carpenetele – cca 19 %.Fagetele, care sunt cel mai
mult raspandite aici, comparativ cu restul teritoriului republicii, alcatuiesc cca 260 ha sau 5 %
din teritoriul rezervatiei. Sectoarele cu stejar ocupa cca 230 ha sau aproximativ4 % din teritoriu.
De pe teritoriul rezervatiei izvoraste r. Bic, in bazinul caruia se afla si orasul Chisinau.Pe
teritoriul rezervatiei se intalnesc cca 900 specii de plante, dintre care plantele vasculare
alcatuiesc cca 640 specii, lichenii – cca 50 specii si alte specii. Din numarul total de specii
floristice77 au devenit rare, alcatuind aproximativ 33 % din speciile rare de flora spontana a
Republicii Moldova. Preponderent in aceasta rezervatie cresc astfel de specii ca malinul,
perisorul, pana-zburatorului, ferigile si altele.S-a constatat ca componenta floristica din cadrul
teritoriului acestei rezervatii este unicala.Rezervatia este interesanta si atractiva si din punct de
vedere al complexului faunistic.Aici vietuiesc multe animale mamifere, cum ar fi cerbul
european, cerbul patat, cerbul lopatar, sunt raspanditi mistretii, jderul de padure, bursucul,
hermelina, veverita, pisica salbatica,lilieci si altele. In lunca r. Bic este bine reprezentat
complexul de entomofauna.Si in randul speciilor faunistice sunt multe specii care au devenit
rare, cum ar fi jderul de padure, hermelina, pisica salbatica; din pasari – cucuveaua sau buha
mare.Rezervatia reprezinta in fond un depozit natural al unui numar substantial de specii de
plante si animale care au un regim strict de protectie.
Rezervatia stiintifica „PADUREA DOMNEASCA”
Rezervatia stiintifica „Padurea Domneasca ” este amplasata in cursul de mijloc al r. Prut si ocupa
lunca r. Prut pe tot intinsul ei din cadrul sectorului Glodeni si, partial, din sectorul Falesti, judetul
Balti, avand o suprafata de 6032 ha. In majoritate teritoriul rezervatiei este acoperit cu padure
delunca sau, altfel spus, padure zavoi, care s-a pastrat cel mai bine dintre toate padurile de lunca
de peteritoriul republicii.Din cele 6032 ha suprafata acoperita cu paduri constituie circa 3050 ha
sau 52%din teritoriu. Predomina arboretele de stejar – cca 18 %, de plop alb - 18%, salcie – 7 %,
plop negru –0,5 %, se intalnesc, de asemenea, rachitisuri, sectoare de plop tremurator, gorun,
alun, paducel,clocotici, sanger, vita de vie salbatica, liane si altele. In invelisul ierbos predomina
racotelul, piciorulcaprei, lacramioarele. Primavara domina viorelele, brebeneii, toporasii, floarea
vantului.In cadrulrezervatiei s-a pastrat o retea de balti care servesc ca habitat al pasarilor de apa,
inclusiv a celormigratoare.Complexul faunistic este relativ bine dezvoltat. Mamiferele sunt
reprezentate prin astfelde specii ca cerbul nobil, caprioara, mistretul, bursucul, nevastuica, pisica
salbatica, jderul depadure, hermelina, vidra si alte specii.Ornitofauna este reprezentata prin specii
de balta cum ar fiviesparul, acvila pitica, acvila tipatoare, egreta mare alba. Dintre speciile
migratoare se intalnescsoimul dunarean, codalbul, acvila imperiala, vulturul pescar, cocostarcul
negru, lebadacucuiata.Speciile de amfibieni sunt reprezentate de broasca testoasa de balta,
broasca gheboasa,broasca de camp si altele. Este bogata, de asemenea, si entomofauna.Variatia
speciilor floristice si acelor faunistice in acest spatiu natural de lunca, confirma importanta lui ca
depozit natural algenofondului floristic si faunistic, pentru investigatii stiintifice, popularizarea
cunostintelor sieducatia ecologica.
 
Rezervaţiile peisajistice (landşafturile naturale)
Rezervaţiile peisajistic-
reprezintă nişte compexe naturale de mare valoare ştiinţifică,ecologică, recreativă, estetică,
instructivă, şi educaţională.
Ele sunt destinate menţinerii particularităţilor naturale ale acestor complexe şi unei
activităţieconomice reglementate, au o deosibită şi pot servi drept laboratoare în natură drept
pentru savanţi.În prezent în Republica Moldova sunt luate sub protecţie 41 de peisaje cu o
suprafaţă de 34200 ha.
,, La castel ”
Această rezervaţie peisajistică ocupă sectorul văii rîului Racovăţ pe o lungime de 5 km între
sateleHorodineşti şi Brînzeni. Este un peisaj natural tipic de toltre. Stîncele toltrelor sunt crestate
de formecarstice de relief ca peşterile şi pîlniile crastice. Sub acţiunea agregării, eroziunii, a
proceseloreoliene si a celor carstice, pe alocuri în sînci au luat naştere forme mitice de relief care
amintescdiferite figuri, animale, castele oameni. Din stînci izvorăsc multe izvoare cu apă rece
potabilă. Acolounde rîul Racovăţ întretaie şirul de toltre, el formează difileuri impresionante iar
cursul lui rapidzgomotos crează impresia unui peisaj montan. Malurile stîncoase ale văii Racovăţ
sunt acoperite pealocuri de crînguri, grupr de arbori, stejar comun, cireş sălbatic, păr pădureţ; din
arbuşti aici crescverigarul, porumbarul, păducelul; ierburile sunt reprezentate prin pulmonaria-
pufoasă, strigoae,crînceş, fragi, din plantele rare cresc popilnicul, straşnicul.
,, Suta de movile ”
Suta de movile este situată pe terasele văii bazinului cursului de mijloc al rîului Prut, lîngă
sateleAvrameni şi Cubani. Despre Suta de movile pentru prima dată se pomeneşte în 1715 în
lucrareaDescrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Cercetările savanţilor au arătat că aceste
movile s-auformat în urma unor mari alunecări de teren. Peisajul Suta de movile se întinde pe o
lungime de 7,5km şi are o laţime de 2 km. Aici se întîlnesc multe izvoare care formează – În
depresiunile dintremovile – băltoace, bălţi, mlaştini, în carese deyvoltă o faună deosebită unde se
întîlnesc: rogozul,coada calului, pipirigul, rodul pământului, limba şarpelui. Din arbori – plopul
alb, plopul tremurător.Pe movilele mai înalte şi mai drenete cresc stjarul comun, arţarul, teiul,
frasinul, cireşul sălbatic, dinarbuşti – salba moale, lemnul câinesc, alunul, cornul din liane,
hameiul.
,, Saharna ”
În cursul de mijloc al bazinului rîului Nistru un deosebit interes prezintă peisajul Saharna,
situatlîngă satul cu acelaşi nume. Obiectele lui principale sunt masivele rifogene calcaroase
stîncoasestrăbătute de defileurile fermecătoare ale rîuleţelor Saharna şi Stahna. Cel mai frumos şi
pitoresceste defileul Saharna, a cărui adîncime este de 175 m şi care îţi face impresia unei
prăpastii fioroase.În albia rîuleţului Saharna s-au format 22 de cascade care provoacă murmurul
lui zgomotos. Unadintre aceste cascade are înălţimea de 4 m, lăţimea de 6 m care a săpat în pitră
o adîncitură de circa10 m. Versanţii verticali a defileului, sub acţiunea proceselor de
dezagregare, carstice, eroziunii,vîntului, sunt marcţi de numeroase nişe şi peşteri care au servit
pentru omul primitiv drept primeleadăposturi naturale. În prezent aici locuiesc, păsări răpitoare,
jderul de piatră, vulpi, bursuci, careziua şed în ascunzişuri, iar noaptea ies la vînat. În multe
locuri versanţii stîncoşi sunt acoperiţi depăduri: stejari seculari, arţar tătăresc, gorun, vişin
turcesc, din arbuşti se întîlnesc scumpia,păducelul, alunul, cornul. În aceste păduri vieţuesc
căproare, cerbi, bursuci, vulpi, jderi.Pe teritoriul acestui peisa s-au înregistrat o serie de vechi
aşezări omeneşti din perioada antică şimedievală. În stîncile landşaftului se observă si astăzi
ruinele unor mănăstiri din secolele XII-XVII.
,, Trebujeni ”
 Trebujeni este situată în vale rîului Răut. Ra include sectorul văii Răutului în formă de canion
alafluenţilor lui – Ivancea din dreapta şi Drăghiceni din stinga. Văile acestor rîuri se dezvoltă în
calcaresarmaţiene cu versanţi abrupţi, stîncoşi, împiestriţaţi de numeroase peşteri, pâlnii carstice,
iar înalbiile lor lor s-au format vaduri şi cascade mic. Pe versanţii stîncoşi ai Răutului s-au păstrat
unelemănăstiri medievale săpate în pitară. Versanţii văilor sunt acoperiţi de gorun, vişin turcesc,
păr depădure, carpen, frasin, arţar, cireş sălbatic, ulm. Din arbuşti aici cresc cornul, dîrmozul,
sîngerul,scumpia. Pe stînci se încălzesc la sore şarpele lui Eculap, şarpele cu abdomenul galben,
şarpelecoronele, şopîrlr. Aici se află unul dintre cele mai preţiose monumente arhiologico-istrice:
ruineleoraşului-cetatea medieval Orheiului Vechi.
,, Ţigăneşti ”
 Ţigăneşti este situat în apropierea satului cu acelaşi nume şi ocupă versanţii unui hîrtop care
sedeschide în vale rîului Ichel în formă de amfiteatru. În partea inferioară a caestui hîrtop este
omănastire. Pe versanţi se întîlnesc multe izvoare ce formează un pîrîiaş. Versanţii hîrtopului
suntacoperiţi de păduri de gorun, stejar comun (unii arbori au vîrsta de 200-300 ani şi au o
grosime îndiametru de 1 m ), carpen, arţar, maceşul, cornul.
,, Ţipova ”
 Ţipova este situată în cursul de mijloc al rîului Nistru între satele Ţipova şi Horodişte. El
includterasele Nistrului şi valea rîuleţului Ţipova şi are formă de canion cu adîncimea de 150-
200 m. Înalbia rîuleţului s-au format multe cascade. Pe versanţii canionului se găsesc forme de
relief eulian,forme carstice: peşteri, pîlnii carstice. Aici s-au păstrat ruinele unei cetăţi getice, iar
în apropiere de
 
satul Ţipova – s-a păstrat o mănăstire. Vegetaţia scundă este reprezentată de comunităţi
debărboasă, mai creşte cimbrul, jugărelul, lapele cîinelui. S-au păstrat trei masive de pădure
arţartătăresc, arţar, jugastru, din arbuşti se întîlnesc cornul, alunul, scumpia, porumbarul.In
republică se planifică majorarea suprafeţei ocupate de rezervaţiile peisajistice naturale.Acesta va
contribui la restabilirea parţială a echilibrului ecologic şi la ameliorarea protecţiei
mediului înconjurător.