Basarabia de la autonomie la gubernie ruseasca

Ca urmare a semnarii Tratatului de pace de la Bucuresti, mai 1812,teritoriul

dintre Nistru, Prut si Dunare, numit de administratia rusa Basarabia,afost
anexat la Rusia. Incorporind un teritoriu ce nu-I apartinea,Rusia a fost
nevoita,fie temporal,sa-I acorde,spre deosebire de alte teritorii cucerite
anterior, o anumita autonomie.Interesele Rusiei in Balcani dictau necesitatea
promovarii unei politici speciale,orienata spre sustinerea popoarelor etnic al
teritoriului de curind ocupat,fapt recunoscut si de oficialitatile
rusesti.Caracterul national deosebit facea imposibila impunerea imediata a
unui regim administrativ si juridic strain traditiei istorice a acestui pamint. Din
aceste motive era practicata o politica de tranzitie lenta de la autonomie la o
provincie rusa propriu-zisa.La 1812, in functie de guvernator al tinutului este
numit un reprezentant al boierimii locale- Scarlat Sturdza, moldovean refugiat
de mai multa vreme in Rusia.Regulamentul provizoriu prevedea utilizarea
limbii romane si respectarea vechilor legi si obiceiuri ale Moldovei.La 2 feb.
1813, in scopul asigurarii unei guvernari mai eficiente a fost creat guvernul
provizoriu al Basarabiei .Acest fapt a pus accentul limitarii
“autonomiei”provinciale. Zelos reprezentant al aripii conservatoare di Rusia
tarista , guvernatorul a accelerat procesul de tranzitie la sistemul rus de
administratie ,inlocuind functionarii moldoveni cu cei rusi, limitind substantial
aplicarea vechiului drept moldovenesc sub falsul pretext ca aceasta provincie
nu dispunea de legi proprii.Boierimea nemultumita de un asemenea
comportament,prin intermediul mitropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni,
adreseaza o serie de plingeri instantelor superioare,cerind respectarea
obiceiurilor moldovenesti si numirea unui guvernator autohton. In 1816 ,
Alexandru I promite asezarea unei administratii “in armonie cu moravurile,
obiceiurile si legile locale”. In 1818 a fost promulgat proiectul “Asezamintul
obrazovaniei oblastei Basarabia”. Noul Asezamint a limitat substantial aria de
functionare a legislatiei locale ,asa in cit legislatia rusa a ajuns sa functioneze
in cele mai multe domenii . Asezamintul a fost in realitate un nou pas pe calea
limitarii autonomiei si a grabit integrarea Basarabiei in Imp.Rus.In timpul
cirmuirii tarului Nicolai I s-a intenificat procesul de reducere a autonomiei . La
29 febr. 1828, printr-un decret imperial a fost promulgata o noua lege . Noua
lege limita sfera de utilizare a limbii romane, acesata fiind exclusa din lucrarile
de secretariat ,urmind a fi intrebuintata doar in ca de necesitate.Astfel este
impusa functionarea dominanta a limbii ruse .In concluzie ,pot spune ca la
1873 , provincia a fost transformata in gubernia Basarabia.Prin aceste masuri
guvernul tarist a lipsit Basarabia de orice autoadministrare, ea fiind legata
definitiv cu guberniile centrale ale Imp.Rus.
Revolutia de la 1848-1849 din Tarile Romane a fost pregatita ,ca si in Europa,de evolutia
societatii romanesti,fiind totodata o continuare progresiva a miscarii de la 1821.La
momentul declansarii revolutiei di Europa,se atesta o crestere desebita a tensiunii sociale
si politice si in societatea romaneasca.La inceputul lunii martie,intregul spatiu romanesc a
fost cuprins de numeroase manifestari revolutionare.In Moldova ,la Iasi ,revolutia a
inceput la 27 mart.1848. La o Adunare populara la hotelul”Petersburg”,conducatorii
miscarii opozitioniste: V.Alecsandri, Ioan Cuza,au elaborat un program de
revindecari.Programul,redactat de V.Alecsandri,cuprindea 35 de puncte si a fost
numit”Petetiune-proclamatiune a boierilor si notabililor moldoveni” si inaintat
domnului.Avind un caracter moderat,programul cerea eliberarea detinutilor
politici,reformarea sistemulti de invatamint,imbunatatirea urgenta a situatiei locuitorilor
de la sate,instaurarea in Moldova a unui regim democratic.Aceasta continea,de
asemenea si 3 revindecari,care depaseau cadrul regulamentar:desfiintarea
cenzurei,crearea unei garzi nationale si alegerea altei Adunari Obstesti pe o baza mai
larga,fapt ce a servit pentru Mihail Sturdza drept motiv de a respinge Petetiunea si de a
trece la actiuni represive. Ca urmare a deciziei Dietei ungare despre unirea Transilvaniei
cu Ungaria,situatia revolutionara romani di Ardel s-a complicat.La 18 aprilie a avut loc
prima adunare populara de la Blaj.Adunarea a luat hotarirea de a convoca la 3 mai o
Mare Adunare Nationala,unde urma sa fie formuat programul revolutiei,cu denumirea de
“Petetiune Nationala”.Cele 16 puncte prevedeau: independenta nationala a romanilor
din Transilvania,autonomia celor 2 biserici :ortodoxa si greco-catolica, desfiintarea
iobagiei fara despagubiri ,anularea privilegiilor, libertatea comertului si industriei,drepturi
politice ,invatamint national romanesc .Cimpia de la est de Blaj ,unde s-a desfasurat
adunarea, afost numitq Cimpia Libertatii.Depunind juramint de credinta fata de imparat
participantii la adunare au condamnat si au repris “unirea“Transilvaniei cu Ungaria ,astfel
natiunea romana a fost declarata “natiune de sine statatoare”.Adevaratii conducatori ai
revolutiei in Ardeal au fost Simion Barnutiu, Gheorghe Bartiu,Avram Iancu. Revolutionarii
moldoveni Alecu Ruso,Alexandru I.Cuza si participantii de la Adunarea de la Blaj au
redactat la Brasov,la 12 mai,un nou program intitulat “Principiile noastre pentru
reformarea patriei”.El prevedea rezolvarea problemei agrare,inzestrarea taranilor cu
pamint fara rascumpare ,drepturi politice. In acelsi timp se declara unirea Moldovei cu
T.Romanesti “intr-un singur stat neatirnat romanesc”. Revolutia in T.Roamneaca s-a
declansat mai tirziu .Datorita masurilor operate de autoritati,revolutia a inceput mai intii
la Islaz, la 9 iunie 1848. Aici a fost format primul guvern revolutionar si anuntat
programul revolutiei intitulat “Proclamatiunea”.Programul prevedea independenta
legislativa si administrativa ,egalitatea tuturor in fata legii,abolirea rangurilor
boieresti,adoptate tricolorul si lozinca”Dpreptate si Fratie “ a inceput organizarea fortelor
armate,a fost infiintat corpul comisarilor de propaganda.Cutoate acestea revolutiile
Burghezo-democratice in T.Romane au fost infrinse.In concluzi,pot spune ca obiectivele
trasate in programele revolutionarilor romani au determinat dezvoltarea societatii in
deceniile urmatoare. Experienta revolutionara a constientizat poporul ca rezolvarea
problemelor sociale este imposibila fara obtinera libertatii si independentei nationale.
Infringerea revolutionarilor a aminat pentru un deceniu posibilitatea romanilor de a
forma un stat national autonom.
Impactul revolutiei industriale asupra evolutiei lumii contemporane.
Sec.al XVIII-lea a fost o epoca a schimbarilor. Increderea in progres,multiplicarea
experimentelor ,perfecionarea tehnicii,progresul stiintelor,dorinta de cistig a oamenilor
au creat in economie premisele revolutiei industriale ,care au avut tara de origine –M.B.
Revolutia industriala este procesul istoric de inlocuire a manufacturelor cu fabricile care
s-a declansat la sfirsitul sec.al XVIII-lea. M.B a fost singura tara in care s-au creat conditiile
necesare transformarii intrebului suport tehnic si tehnologic al productiei.Sectorul in care
a inceput revolutia a fost cel al industriei textile,iar cadrul in care ea s-a desfasurat a fost
manufactura . Practicienii din acest sector au cautat solutii pentru probleme concrete ,
aparute ca urmare a specializarii tehnice.Mecanizarea era impiedicata de problema
energiei. Principalele forme de energie erau: musculara,hidraulicq wi eoleana. Desi erau
cunoscute ,masinele cu aburi inventate de Denis Papin si Thomas Newcomen aveau
randament redus .In 1769, James Watt a obtinut primul brevet pentru masina sa cu
aburi ,perfectionata pina in 1784,cind a construit masina cu aburi universala –primul
motor ce-si producea forta motrica prin consumul de apa si carbune, adevaratul simbol al
revolutiei industriale. Constructia masinilor au generat noi cautari referitoare la
rezistenta materialelor si menajarea lemnului, stimulind productia metalurgica
,siderurgica si exploatoarea carbunilor de pamint , ca substituit al lemnului.masinismul a
provocat o reatie in lant ,inovatiile tehnice dintr-un domeniu antrenind transformari in
alte domenii. Itre acestea s-au aflat si transporturile .S-au intensificat constructia
soselelor pietruite si au aparut primele poduri de fier-progrese insotite de marirea vitezei
de deplasare.Itrebuintarea pe scara larga a masinilor a asigurat M.B. suprematia
economica si politica in lumea pina la sfirsitul sec.al XIX-lea .Celelalte tari care si-au
mecanizat industriile au folosit masini cumparate sau copiate dupa cele
britanice.Dezvoltarea considerabila si singulara a Angliei-tara-model a capitalismului- a
avut efecte diverse asupra intregului continent european ,asupra SUA so treptat ,asupra
altor spatii geografice si de civilizatie. Ca progres thenic di thenologic ,revolutia
industriala a determinat inlocuirea thenicii de productie ,a intregii structuri a industriei si
a modificat caracterul economiilor tarilor in care ea s-a desfasurat.Centrul de greutate al
activitatii economice s-a deplasat de la sat la oras.Procesul de urbanizare s-a
accelerat.Caproces social ,revolutia industriala a schimbat rolul si locul omului in
productie.Munca si indeminarea umana au fost inlocuite cu masinele alimentate , reglate
si supravegheate de mucitori.In plan economic, revolutia industriala acontribuit la
sporirea productiei si la extinderea si intensificarea circulatiei marfurilor si la largirea
pietelor.Concurenta dintre producatori din diferite tari a crescut .Ea a fost justificata de
economisti,care,criticind practicile protectioniste ,au terorizat importanta liberului
schimb.In concluzie , pot spune ca revolutia industriala a avut ca urmare dezvoltarea
diviziunii sociale a muncii,au aparut noi ramuri de productie,noi centre si orase
industriale.Au fost invinse definitiv relatiile de productie capitaliste asupra celor
feudale.De asemenea, s-a format burghezia industriala moderna.Rev.industriala a marcat
un asalt urias in dezvoltarea fortelor de productie si a insemnat victoria definitiva a
relatiilor de productie capitaliste.
Impactul regimului fanariot
Sfirsitul sec. al XVII-lea si incep. Sec XIX poate fi numit secolul fanariot. In aceasta
perioada Tarile Romane aunt suzerane fara de imperiul Otoman.Turcii pierzindu-si
increderea in domnii paminteni di Tara Moldovei si Tara Romaneasca ,aduc la putere
domni straini ,in special greci din cartierul ortodox al Constantinopolului ,Fanar.De aici si
provine numele regimului. Domnitorul fanariot se considera un monarh absolut ,dar era
functionar de rang inalt la Imp.Otoman. El avea o dubla misiune: mentinerea tarilor
romane sub dominatia turceasca si cea de a le integra cit mai bine in spatiul otoman.O
caracteristica economica a regimului fanariot este fiscalitatea excesiva . Domnitorii
fanarioti au jefuit efectiv tara pentru a plati darile catre poarta .Haraciul ,Peschesul si
mucarerurile cit si bogatiile in natura au fost substantial majorate.De asemenea ,
domnitorii trebuia sa isi plateasca scaunul domesc.Acest factor a fus o presiune foarte
majora asupra impozitelro,devenind extrem de mari . Pe plan educatioal Scolile
Domnesti din Bucuresti si Iasi au devenit Academii Domnesti . Domnul Alexandru Ipsilati a
adus profesori greci la Bucuresti , iar limba greaca a devenit limba de cultura.In Tara
Moldovei ,domnitorul Grigore Alexandru Ghica infiinteaza Academia Domneasca la Iasi la
1766.Constantin Mavrocordat a infaptuit reforme precum cea sociala ,fiscala si
institutionala.Conform reformei sociale taranii serbi sunt eliberati prin rascumparare.
Reforma fiscala reduce numarul impozitelor, de fapt inglobeaza toate impozitele intr-un
singur platit in 4 rate . Reforma institutionala impune sistemul salarizarii dregatorilor.Plin
politica arsetiva a turcilor, fiscalitatii excesive si instabilitatii politice , regimului fanariot
si-a atras antipatia populatiei si va fi inlocuit dupa revolutia lui Tudor Valdimirescuin
1821. In concluzie pot spune ca aceasta forma de guvernare a turcilor introdusa in Tarile
Romane a avut consecinte ca stagnarea indelungata a economiei acestor tari in raport cu
alte state europene .