Demonstrati legatura de cauzalitate dintre rivalitatile ruso-austro-turca si pierderile

teritoriale ale tarilor Romane in epaca moderna

Conflictele ruso-austro-turce au reprezentat de fapt lupta pentru extindere a doua Imperii, iar in
planurile lor, Tarile Romane reprezentau teritoriul care trebuia ocupat pentru a cuceri mai departe.
Atit de pe urma Imperiului Rus cit si de pe urma Imperiului Otoman, Tarilor Romine au avut de
suferit pierderi teritoriale ca Banatul, Bucovina, Basarabia . Rivalitatea create intre aceste 2
imperii a suprimat independenta tarilor, a limitat influenta politica favorizind asttfel anexarea
teritoriilor fara vreo putere de impotrivire.
Suprimarea autonomiei Basarabiei 1828 si intensificarea procesului de Rusificare a acestuia
In urma evenimentluiui de pace din 1812 din Bucuresti, realizinduse pe trepte, regiunii dintre
Nistru si Prut i se lichideaza autonomia si este numita Basarabia. Acest process de suprimare a
autonomiei consta in substituirea Consiliului Suprem, simbol al autonomiei Basarabiei cu
consiliul privincial (oblastnoi sovet), instaurarea Reformei Agrare, in urma careia populatia
localnica primea de cinci ori mai putin pamint decit populatia venita din I.R. Acest fapt a favorizat
mai departe intensificarea procesului de rusificare ce consta in deschiderea scolilor doar de limba
rusa, lichidarea complete a limbii romine din societate si crearea unor facilitati pentru colonisti.A
favorizat la fel si transformarea acestei regiuni intro gubernie ruseasca.
Polotica promovata de Ioan Cuza si modernizarea societatii romanesti
Dup ce n ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza este ales s conduc ambele Pricipate Romneti
politica lui intern se manifest prin realizarea unui ir de reforme importante pentru viitorul stat
romn. Dintre cele mai importante reforme este secularizarea averilor mnstireti 1863 care
prevedea exproprierea averilor bisericeti i trecerea lor n proprietarea statului, reforma agrar din
1864 prin care ranii au fost mproprietrii cu pmnturi, reforma justuiei tot n acelai an. Tot
A.I.Cuza a conceput Codul Civil i Codul Penal, s-a adoptat legea obligativitii nvmntului
primar i au fost nfiinate primele universiti din ar, dintre care cea din Iai n 1860 care-i
poart numele, i cea din Bucureti 1864. Tot n aceti ani a fost organizat armata naional. n
urma reformei fiscale Principatele Romne au fost dotate cu un sistem fiscal modern.
Toate aceste politici interne promovate de Alexandru Ioan Cuza au contribuit decesiv la
modernizarea societii romneti, fiindc prima dat dup multe secole de dominaie strin,
romnii au avut ocazia s implementeze politici interne care a fcut ca societatea romneasc s se
modernizeze.


Polotica promovata de Ioan Cuza si modernizarea societatii romanesti
Dup ce n ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza este ales s conduc ambele Pricipate Romneti
politica lui intern se manifest prin realizarea unui ir de reforme importante pentru viitorul stat
romn. Dintre cele mai importante reforme este secularizarea averilor mnstireti 1863 care
prevedea exproprierea averilor bisericeti i trecerea lor n proprietarea statului, reforma agrar din
1864 prin care ranii au fost mproprietrii cu pmnturi, reforma justuiei tot n acelai an. Tot
A.I.Cuza a conceput Codul Civil i Codul Penal, s-a adoptat legea obligativitii nvmntului
primar i au fost nfiinate primele universiti din ar, dintre care cea din Iai n 1860 care-i
poart numele, i cea din Bucureti 1864. Tot n aceti ani a fost organizat armata naional. n
urma reformei fiscale Principatele Romne au fost dotate cu un sistem fiscal modern.
Toate aceste politici interne promovate de Alexandru Ioan Cuza au contribuit decesiv la
modernizarea societii romneti, fiindc prima dat dup multe secole de dominaie strin,
romnii au avut ocazia s implementeze politici interne care a fcut ca societatea romneasc s se
modernizeze.

Revolutia Rusa din 1917 si miscarea pentru autodeterminare in Basarabia
Dup Revoluia din 1917 din Rusia, pe fundalul dezmembrrii Imperiului arist, se intensific i
micarea naional a basarabenilor. Libertile cu caracter democratic (libertatea cuvntului,
ntrunirilor, asocierilor etc), obinute n rezultatul revoluiei, au permis activizarea forelor
naionale romneti din Basarabia.
Activitatea Partidului Naional Moldovenesc, constituit la nceputul lunii aprilie 1917, a conferit
micrii naionale din inut o tendin permanent de radicalizare a dezideratelor sale. Ele au
evoluat la revendicri cu privire la obinerea autonomiei. Astfel Basarabia primete autonomie
extins, mai apoi i independen fa de Rusia. Se formeaz Sfatul rii, el fiind Parlament al
Republicii Democratice Moldoveneti.
Astfel, revoluia rus din 1917 a favorizat micarea la autodeterminare a Basarabiei i ca urmare s-
a decis s fie independent fa de Imperiul Rus.
*Doctrinele politice si democratizarea vetii politice occidentale in epoca moderna
n epoca modern se pune un mare accent spre revenirea la vechile practici ale grecilor antici n
forma de organizare statal i anume a cetilor ideale descrise de Platon, deci revine la ideile
liberliste de organizare statal care au fost susinute activ marii filosofi din Frana i Germania. Ei
au readus idea de libertate ca fiind un ideal spre care ar trebui s tind fiecare stat.
Realizarea acestor obiective a devenit real dup Revoluiile burghezo-democratice din 1848-1849
cnd statele au fost nevoite s accepte cerinele rebelilor, dei dup un scurt timp s-a revenit la
vechiurile regimuri, totui drepturi i liberti au fost acordate cetenilor. Printre cele mai
importante drepturi au fost cele de munc, de participare politic, eliberarea din erbie i altele,
rmnnd a fi soluionat drepturilor femeilor. Revoluiile democratice ce au avut loc n toat
Europa, au fost organizate i susinute de burghezi care aveau ca drept scop tendina spre
cunotin i progres continuu.
Ca efect, al contribuiei marilor filosofi din Europa a fost schimbrile socia-politice cu caracter
democratic ce s-a realizat in europa n secolul XIX, fiindc s-au acordat drepturi i liberti
oamenilor.
Eu consider c liberalismul este un din cele mai efective idelogii politice, fapt ce i a favorzat
dezvoltarea societii epocii moderne.