1

HEMORAGIILE

Def.Iesirea sangelui dintr-un vas sangvin datorita lezarii partiale sau totale a vasului.
Etiologie
Traumatisme si raniri
Afectiuni ale unor organe – UG, ulcer varicos, cancere
Afectiuni ale vaselor mari – de ex. ruptura unui anevrism arterial
Afectiuni ale vaselor mici si mijlocii – de ex. ruptura varicelor esofagiene, a varicelor
membrelor, vaselor intracraniene, ruptura venelor hemoroidale, etc.
Hemoragii ce apar dupa distrugerea vaselor prin agenti chimici sau fizici
Hemoragii prin sdr.hemoragipare – de ex.in angiopatii (afectiuni ale capilarelor ),
trombocitopatii (afectiuni ale trombocitelor ), coagulopatii (lipsa unor factori ai
coagularii)
Clasificare
In functie de felul vasului din care iese sangele
 Hemoragii arteriale
 sunt cele mai periculoase pentru ca sangele curge repede si in cantitate
mare , tasneste sincron cu sistola cardiaca si cu o forta echivalenta cu
tensiunea arteriala a bolnavului
 are culoare deschisa pentru ca este oxigenat
 NU se opreste spontan decat foarte rar
 netratata la timp duce la moarte
 Hemoragii venoase
 Mai putin grave
 Sangele are culoare inchisa
 Se opreste spontan deseori
 Hemoragii capilare (parenchimatoase)
 sangerari difuze , greu de stapanit , sangele iese prin multe locuri mici
 Cand sangerarea se face sub piele apare un hematom vizibil sau o
echimoza (vanataie)
 Cand sangereaza mucoasele , se exteriorizeaza in functie de locul de
provenienta(pe nas, gura , vagin, etc.)
 Hemoragii mixte
In functie de cantitatea de sange care se pierde – sangele reprezinta a 13-a parte din
greutatea unui barbat si a 15-a parte din greutatea unei femei sau a unui copil – de
ex.un barbat de 90 kg are 7 l sange , unul de 80 kg – 6 l sange , o femeie de 70 kg are 4,7
l sange , un copil de 30 kg are 2 l sange , etc.
 Hemoragii mici – se pierde o cantitate nesemnificativa de sange
 2

 Hemoragii mijlocii – se pierde o cantitate apropiata de 1/3 din cantitatea totala

 Hemoragii mari – se pierde 1/3 –1/2 din cantitatea totala
 Hemoragii mortale – se pierde > 1/2 din cantitatea totala
In functie de locul unde se dezvolta si se evidentiaza hemoragia
 Hemoragie externa – sangele se scurge inafara organismului
 Hemoragie intratisulara – hemoragia se dezvolta sub piele sau in interiorul unor
organe ; determina echimoze si hematoame
 Hemoragie interna – sangele se revarsa intr-o cavitate care nu are comunicare
cu exteriorul : pleura, pericard, peritoneu, intr-o articulatie , in cutia craniana,
etc.
 Hemoragie interna exteriorizata – se produce intr-un organ cavitar care are
comunicare cu exteriorul : nas, gura, stomac, intestine,vezica
In functie de organul in care iau nastere sau de modul lor de exteriorizare
 De regula, hemoragia ia numele organului in care se produce dar au capatat si
nume particulare : epistaxis (sangerare nazala ), gingivoragie (sangerarea
gingiilor ), hemotorax (sangerare in pleura ), hemopericard,hemoperitoneu, ,
hematurie (urina cu sange ), hemartroza (sangerare in articulatii ), metroragie
(sangerare uterina inafara menstruatiei) , etc.
In functie de momentul aparitiei lor
 Hemoragie primitiva – apare imediat dupa traumatism
 Hemoragie secundara – dupa cateva zile sau saptamani- de ex. ruptura tardiva
in 2 timpi a splinei , ficatului, rinichiului
In functie de cauza care le-a generat
 Traumatice – accidentale , distructive sau chirurgicale
 Medicale – sdr.hemoragipar, hemoragii medicamentoase (dupa AAS, AINS,
cortizon ,anticoagulante , etc.)
Simptomatologia si diagnosticul hemoragiilor
Starea generala
 Intr-o hemoragie mijlocie – paliditate, ameteala, lipotimie in ortostatism
 Intr-o hemoragie mare – paliditate , transpiratii reci, ameteala si lipotimie cand
este in decubit dorsal
 Sete marcata din cauza trecerii apei din tesuturi in circulatie
 Agitatie la inceput din cauza hipoxiei , dau impresia unei sanatati bune celor
neavizati
Ex.obiectiv
 Frecventa cardiaca – normala in hem.mici,↑usor in cele mijlocii,tahicardie >
120/min.in cele mari
 3

 Amplitudinea pulsului – buna in hem.mici si mijlocii, filiform (abia perceptibil)in

hem.mari
 Tensiunea arteriala – normala sau usor ↑la inceput; daca hem.continua, TA
↓proportional cu cantitatea de sange pierduta(trebuie sa stim TA inainte de
hemoragie )
 Frecventa respiratiei- tahipnee
 Constatarea sangerarii
 Punctia –in caz de dubiu, se face punctie abdominala, pleurala,
Explorari paraclinice
 EDS , colonoscopia – precizeaza locul si cauza sangerarii digestive
 Radiografia pulmonara si bronhoscopia- precizeaza cauza hemoptiziei (sputa cu
sange )
 Ex.macroscopic si microscopic al urinii – precizeaza cauza hematuriei
 Ex.cu valve a colului uterin – precizeaza cauza metroragiei
 Nr.de globule rosii - ↓la 1-2 milioane /mm 3 de sange , ↓Hb, ↓Ht
 Alte teste de laborator – T.S,T.C,probe hepatice , TR, Ca, fibrinogen, , uree
sangvina
 Cand HDS nu se evidentiaza prin melena , va fi cercetat sangele din materii fecale
(hemoragii oculte )
Evolutia
Netratat , un b. cu hemoragie mare moare prin soc hemoragic si colaps vascular periferic
datorita hipoxiei cerebrale , prin infarct miocardic din cauza ischemiei cardiace sau prin IRA.
Tratament – 2 obiective : hemostaza si refacerea masei sangvine
HEMOSTAZA = oprirea sangerarii ; poate fi:
 Spontana = oprirea fara interventie a unei hemoragii ; este posibila numai pentru vasele
mici si in special pentru vene
 Provizorie – se opreste hemoragia pentru un timp limitat; metode :
 Compresiunea pe vas – se aplica la locul sangerarii sau la distanta ; asupra
arterelor lezate se exercita compresiune pe capatul care vine dinspre inima ,
asupra venelor pe capatul care vine dinspre periferie
 Compresiunea pe plan osos – se face usor cand este vorba de vase superficiale –
artera carotida , brahiala, radiala, femurala si uneori la cei foarte slabi ,chiar
aorta abdominala
 Aplicarea garoului – este indicat la vasele membrelor ; odata cu garoul este bine
sa se aplice direct pe plaga si un pansament compresiv ; garoul nu trebuie sa fie
prea strans sau tinut timp indelungat pentru ca produce gangrena membrului ,
↓brusca a TA,edem masivi in regiunea respectiva datorita stazei sangvine ;
pentru a evita astfel de accidente , trebuie sa tinem cont de urmatoarele :
 4

 Garoul se mentine cat mai putin timp (sa nu depaseasca 1-2 ore ); daca
trebuie mentinut mai mult , se desface din cand in cand si se face o
compresiune manuala numai pe vasul lezat
 Ridicarea garoului care a stat mai mult de 30-60 minute se face foarte
incet , in 4-5 minute pentru ca circulatia sa se adapteze la noul pat
circulant
 Definitiva- inchiderea vasului care sangereaza; metode :
 Cauterizarea – se face cu termocauterul sau cu substante chimice (nitrat de Ag )
 Pansament compresiv – cand vasele nu sunt prea mari
 Forcipresura (pensarea vasului ) – se face cu o pensa Pean sau Kocher pentru 12-
24 ore pana la ligatura vasului
 Ligatura vasului – se face cu fire de ata , nylon sau catgut
REFACEREA MASEI SANGVINE – cand hem. este > 700 ml la adulti si mai putin la copii ,
se va reface masa circulanta cu :
 Solutii de electroliti cu molecula mica – SF (ser fiziologic ), SG 5-10% (ser
glucozat), solutie Ringer- cand hem.este mica
 Solutii macromoleculare – Dextran 70
 Solutie de aminoacizi – Aminosteril , Aminoplasmol
 Solutie de gelatina – Haemacel , Plasmagel
 Albumina umana , sange
 Daca nu avem la dispozitie imediat sange sau lichide de substitutie , vom aseza
b.decliv , cu capul mai jos decat restul corpului (pozitia Trendelenburg ), cu
membrele inferioare mult mai sus pentru a le goli de sange si a asigura creierului
si rinichilor o cantitate > de sange
 I se administreaza oxigen pe sonda nazala sau masca
 Pe gura se administreaza lichide suficiente , preparate de Fe iar injectabil ,
vit.C,vit.K, vit.B 12, Adrenostazin, etc.