Modul de evidență și de distrugere a conservelo,care nu sunt bune pentru consum alimentar

I. Identificarea problemei
            Solurile reprezintă principala resursă naturală şi avuţia naţională a Republicii
Moldova, pe a cărei utilizare se bazează 75% din economia ţării. În ultimele decenii
solurile au fost supuse unui proces continuu de degradare ca urmare a activităţii omului,
a micşorării suprafeţelor de fîşii forestiere de protecţie, a distrugerii construcţiilor
hidrotehnice antierozionale şi a cataclismelor naturale, ceea ce a generat o scădere
esenţială a capacităţii productive a solurilor. Actualmente, proceselor de eroziune de
diferit grad sînt supuse circa 900 mii ha din totalul terenurilor agricole. Luînd în
considerare cele expuse, este necesară întreprinderea de măsuri urgente pentru
protecţia şi ameliorarea solurilor degradate.
II. Obiectivele specifice
             Scopul şi sarcinile de bază constau în protecţia antierozională a solurilor,
ameliorarea şi valorificarea terenurilor degradate şi a celor erodate, desecarea
terenurilor. În prezenta Listă sînt incluse spre executare şi lucrările prevăzute în
Hotărîrea Guvernului nr. 626 din 20 august 2011 „Cu privire la aprobarea Programului
de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011-2020”. Lista determină
măsurile necesare şi cheltuielile pentru realizarea lor.
III. Acţiunile ce urmează a fi întreprinse
             Pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniu, sînt necesare următoarele acţiuni:
curăţarea canalelor de desecare înnămolite, construcţia şi reconstrucţia instalaţiilor
hidrotehnice ale iazurilor antierozionale şi excavate, desecarea terenurilor prin drenaj
închis şi deschis, construcţia digurilor             de evacuare a apelor de suprafaţă,
astuparea şi consolidarea rîpelor, construcţia zăgazurilor din beton şi nuiele,
recultivarea carierelor, stabilizarea alunecărilor de teren, sădirea şi reabilitarea fîşiilor
forestiere de protecţie, defrişarea plantaţiilor multianuale, curăţarea albiilor rîurilor
mici, elaborarea documentaţiei de proiect şi lucrări ştiinţifico-experimentale.
IV. Rezultatele scontate
             Reconstrucţia canalelor de desecare înnămolite şi desecarea terenurilor
supraumede vor permite revenirea în circuitul agricol a unor suprafeţe însemnate de
terenuri. Canalele vor reduce nivelul apelor subterane şi, ca rezultat, casele de locuit şi
alte obiecte din multe localităţi vor fi protejate de inundare, iar terenurile agricole de
înmlăştinire. Construcţia iazurilor va proteja localităţile şi terenurile agricole de
inundare, iar terenurile agricole din preajma lor vor fi irigate. Consolidarea rîpelor din
mijlocul terenurilor agricole va conduce la majorarea suprafeţelor de cîmpie şi la
prelucrarea lor mai intensivă. Plus la aceasta, în multe localităţi rîpele prezintă un
pericol deosebit pentru casele locuitorilor, de aceea consolidarea lor are o importanţă
majoră pentru protecţia gospodăriilor. Sădirea şi reabilitarea fîşiilor forestiere de
protecţie vor spori recolta culturilor agricole cu 15-20% şi vor ameliora regimul
hidrologic al solului. Defrişarea plantaţiilor multianuale va permite reîntoarcerea în
circuitul agricol a terenurilor.
V. Indicatorii de progres şi performanţă
             Indicatorii de progres şi performanţă, incluşi în prezenta Listă sînt următorii:
desecarea terenurilor supraumede pe o suprafaţă de 621 ha, curăţarea canalelor – 6 km,
curăţarea albiilor rîurilor mici (Bîc, Botna, Cogîlnic, Işnoveţ, Lunguţa) pe o lungime de
12 km, continuarea lucrărilor la construcţia a 8 iazuri antierozionale şi excavate cu
oglinda apei de 42 ha şi suprafaţa posibilă de irigare de 520 ha, protejarea terenurilor
contra eroziunii – 750 ha, protejarea terenurilor contra inundaţiilor – 2000 ha,
defrişarea plantaţiilor multianuale pe o suprafaţă de 260 ha, elaborarea documentaţiei
de proiect pentru lucrările antierozionale la 12 obiecte.