Sunteți pe pagina 1din 168

MICROBIOLOGIE

CURS 8
Dr. GURAU GABRIELA
Coci gram pozitivi
GRAM POSITIVI
Acid lipoteichoic Peptidoglican-acid teichoic

Membrana citoplasmatica

Citoplasma

GRAM NEGATIVI Por


Lipopolizaharide

Membrana externa

Membrana interna
Citoplasma 3
GENUL
STREPTOCOCCUS
DEFINITIE. ÎNCADRARE.
CLASIFICARE
• coci sferici Gram-pozitivi
• formează perechi sau lanturi în cursul
diviziunii celulare
• pretentiosi nutritiv
• imobili si nesporulati
• unele specii au capsulă
DEFINITIE. ÎNCADRARE.
CLASIFICARE
• Cresc bine la presiuni reduse ale
oxigenului, unele specii chiar în prezenta
de 5% CO2
• catalază si oxidază negativi
• majoritatea sunt hemolitici
• Descompun glucoza cu formare de acid
lactic si fără eliberare de gaz
CRITERII DE CLASIFICARE
• morfologia coloniilor si hemoliza produsă
pe agar sânge;
• specificitatea serologică a substantelor
specifice de grup si de tip;
• reactiile biochimice;
• rezistenta la factori fizici si chimici;
• diferite caracteristici ecologice.
În activitatea curentă se impune utilizarea a
2 criterii de clasificare:
1.Aspectul hemolizei pe agar-sânge
2. Clasificarea antigenică Lancefield.
După aspectul hemolizei
• streptococi β-hemolitici:
– zonă clară de hemoliză completă în jurul
coloniei,
– efect al actiunii hemolizinelor produse de
germen;
• streptococi α-hemolitici:
– zonă de hemoliză verzuie, incompletă
datorată producerii de peroxid de hidrogen;
După aspectul hemolizei
• streptococi α’:
– zonă de hemoliză alfa înconjurată de o zonă
îngustă de beta-hemoliză;
• streptococi nehemolitici.
Clasificarea antigenică
• Rebecca Lancefield (1933)
• criteriu de clasificare
– prezenta polizaharidului C în peretele celular,
un antigen cu specificitate de grup
– prezent la toate grupele de streptococi
– exceptie grup A D la care este înlocuit cu acid
glicerol-teichoic.
Clasificarea antigenică
• streptococi grupabili
– încadrati în 20 grupe serologice notate cu A –
H si K – W;
• streptococi negrupabili
– nu au antigenul de grup
– se încadrează
• Streptococcus pneumoniae
• majoritatea streptococilor comensali ai mucoasei
oro-faringiene si bucale
aglutinare pe lamă
În raport cu patogenitatea
• streptococi patogeni

• streptococi conditionat sau accidental


• patogeni
Criteriu filogenetic de clasificare
• realizat pe baza analizelor efectuate prin
metode ale biologiei moleculare
• 6 grupări de specii în cadrul genului
– I. Grupul piogenic
– II. Grupul anginosus
– III. Grupul mitis
– IV. Grupul salivarius
– V. Grupul bovis
– VI. Grupul mutans
I. Grupul piogenic

• 1. S. pyogenes
• 2. S. agalactiae
• 3. Streptococi grupele C, G
I. Grupul piogenic - S. pyogenes
• singura specie a grupului Lancefield A
• sunt beta-hemolitici
• starea de portaj naso-faringian este
prezentă la 10-30% din oameni
• principalul patogen uman asociat cu
invazia locală sau sistemică si cu
dezordini imunologice
poststreptococice
I. Grupul piogenic - S. pyogenes
• agent etiologic al unor afectiuni grave:
– infectii respiratorii: faringite, angine;
– infectii tegumentare: erizipel, impetigo;
– infectii ale tesuturilor moi: fasceite necrozante,
celulite;
– febră puerperală;
– scarlatină;
– sindrom de soc toxic;
– complicatii supurative prin popagarea infectiei;
– complicatii non-supurative: febră reumatică,
glomerulonefrită acută, coree, eritem nodos
I. Grupul piogenic - S. agalactiae
• apartine grupului B Lancefield
• habitat
– organismul bovinelor – mastită
– organismul omului
• membri ai florei normale din tractul genital
feminin (1-40% dintre femei)
• posibil si portajul faringian (12%) sau intestinal
I. Grupul piogenic - S. agalactiae
• considerati beta-hemolitici desi produc de
fapt o α’ hemoliză
– zone de hemoliză care sunt doar putin mai
extinse decât coloniile (1-2 mm în diametru)
• unele tulpini sunt nehemolitice
• hidrolizează hipuratul de sodiu
• dau o reactie pozitivă în testul CAMP
I. Grupul piogenic - S. agalactiae
• la nou-născuti
– cauză importantă de
• pneumonie
• sepsis
• meningită
I. Grupul piogenic - S. agalactiae
• la adulti (cu imunodeficiente, diabet,
neoplasme, infectie HIV/SIDA)
– infectii post-partum
– infectii ale tegumentului
– infectii ale tesuturilor moi
– osteomielite
I. Grupul piogenic - 3.Streptococi
grupele C, G
• identificati prin reactii cu antiser specific
pentru grupele C sau G.

• produc hemoliză beta pe mediul cu sânge


I. Grupul piogenic - 3.Streptococi
grupele C, G
• Streptococcus equi (cai, măgari)
• Streptococcus dysgalactiae (porci,
bovine, om)
• Streptococcus canis (variate animale)
• implicarea etiologică în afectiuni umane
este încă neclară
• EX: angine, infectii grave ale pielii, infectii
ale tesuturilor moi, pneumonii, bacteriemii,
meningite, endocardite, artrite, septic
I. Grupul piogenic - 3.Streptococi
grupele C, G
• Streptococcus porcinus (porc)
– specie cu testul CAMP pozitiv
– beta-hemoliză
– izolat rar în infectii umane din sfera genitală
II. Grupul anginosus
• habitat organismul uman:

• Streptococcus anginosus (grup G, C, A)

• Streptococcus constellatus (grup C)

• Streptococcus intermedius (grup G).


II. Grupul anginosus
• Colonii
– mici,
– pulverulente,
– înconjurate de zonă îngustă de hemoliză α
sau β
• Fac parte din microbiota
– orală,
– intestinală,
– genitală
II. Grupul anginosus
• Determină infectii purulente ale
– cavitătii bucale,
– tractului digestiv
– tractului genito-urinar,
– căilor respiratorii superioare,
– tegumentului,
– tesuturilor moi
– osului.
• Streptococcus anginosus de grup C a fost izolat
ca agent etiologic al faringitelor
III. Grupul mitis
• Reuneste specii rezidente ale cavitătii
bucale si oro-faringiene ale omului

• cunoscuti si sub numele generic de


„streptococi viridans”

• sunt α hemolitici
III. Grupul mitis
• Streptococcus mitis,

• Streptococcus oralis,

• Streptococcus gordonii,

• Streptococcus sanguis etc.


III. Grupul mitis
• Prin leziuni ale mucoasei bucale (extractii
dentare) pătrund în sânge
• endocardită subacută la pacienti cu
leziuni ale endocardului valvular sau cu
disfunctii ale dinamicii sanguine cardiace
• Rareori pot cauza
– meningită,
– pneumonie,
– septicemie.
III. Grupul mitis
• Tot în grupul mitis este încadrat si
Streptococcus pneumoniae

– alfa-hemolitici,
– cresterea lor este inhibată de optochină
– coloniile sunt distruse de bilă si săruri biliare
IV. Grupul salivarius
• Cuprinde
– Streptococcus salivarius
– Streptococcus vestibularis
– specii rezidente ale cavitătii bucale si
orofaringelui
– accidental patogene
– implicatii clinice asemănătoare cu cele ale
streptococilor viridans
V. Grupul bovis
• streptococii de grup D

• nonhemolitici

• PYR-negativi

• reactie pozitivă la biIă-esculină.


V. Grupul bovis
• S.bovis prezintă interes medical
– izolat de la bovine, ovine, porci, câini,
porumbei
– se poate transmite accidental la om
– apartine florei normale a colonului
– ocazional produce, la pacientii cu leziuni ale
colonului
• endocardită subacută
• bacteriemie
VI. Grupul mutans
• habitat

– omul
– animale
• hamsteri,
• sobolani,
• maimute
VI. Grupul mutans
• Importantă în patologia umană:
– Streptococcus mutans
– Streptococcus sobrinus
• rezidente în gură
• implicate în formarea plăcii dentare si în
cariogeneză
• izolate rar de la pacienti cu endocardită subacută
Habitat
• larg răspânditi în natură
• găzduiti de
– om
– animale
Habitat
• fac parte din microbiota indigenă a
– tractului respirator,
– digestiv
– genital;
• asociati cu afectiuni umane importante
datorate
– partial infectiei streptococice
– partial răspunsului imun al gazdei
Caractere morfotinctoriale
• coci gram-pozitivi,
sferici sau ovoidali
• diametrul de circa
1μm
• dispusi în lanturi

biopsie pleurală,
coloratie Gram
Caractere morfotinctoriale
• S. agalactiae (grup B)
• Col. Gram
• frotiu din scurgere
cervicală
• diplococi G+ (x1000)

• S. pyogenes (grup A)
• Col. Gram
• exsudat
• coci în lanturi G+ (x1000
Caractere morfotinctoriale
• S. pyogenes
• Col. Gram
• frotiu de pe mediu lichid
• lanturi lungi – (x1000)

• S. pyogenes
• Col. Gram
• frotiu de pe G-sg.
• în perechi – (x1000).
Caractere morfotinctoriale
• Unii streptococi - capsulă polizaharidică
• Cele mai multe tulpini din speciile de grup
A, B si C produc capsule din acid
hialuronic
• Capsulele sunt mai evidente în culturile
tinere si împiedică fagocitoza
• Pilii streptococici sunt acoperiti de acid
lipoteichoic si au rol în aderentă
Caractere de cultură
• aerobi, facultativ anaerobi
• germeni pretentiosi
– geloză-sânge
• sânge de berbec
• sânge de cal
Caractere de cultură

• pe medii solide
– colonii mici, cu diametrul de 1-2 mm
– Streptococul piogen beta-hemolitic de grup A
- colonii punctiforme
Caractere de cultură
• Tulpinile necapsulate

– colonii S („glossy”)
• mici,
• rotunde,
• opace,
• strălucitoare
Caractere de cultură
• Tulpinile capsulate
– colonii mucoide (de tip M)
• rotunde,
• strălucitoare,
• cu tendintă la confluare
– devin colonii „matt”
• turtite,
• cu suprafata mamelonată,
• contur neregulat (colonii R) datorită lizării acidului
hialuronic capsular
Caractere de cultură
• cultură pe geloza
sânge
• colonii mici, cenusii
• zonă largă de beta
hemoliză
• 5% CO2 –
favorizează beta-
hemoliza
Caractere biochimice
• hemoliza
• sensibilitatea la
– vancomicină
– bilă
• hidroliza esculinei
• toleranta la sare
• hidroliza L-pyrolidonyl-β-naphtylamidă
(PYR)
Caractere biochimice
• sensibilitatea la
– bacitracină
– optochină
– sulfametoxazol-trimetoprim
• producerea unei proteine difuzibile care
actionează sinergic cu beta-hemolizina
stafilococică→ liza completă a hematiilor
din mediul de cultură (testul CAMP) etc.
Caractere biochimice
• S. pyogenes pe geloza-sânge

• Hemoliză completă, clară, care


înconjură fiecare colonie

• sensibil la Bacitracina din disc


Caractere biochimice
• S. agalactiae pe geloza-
sânge

• colonii înconjurate de
zone clare de hemoliză

• alte grupuri Lancefield, în


afara grupului A, sunt
rezistente la Bacitracină
Caractere biochimice
• Streptococ grup C
• pe geloza sânge

• S. faecalis pe geloza
sânge
• hemoliză variabilă (a,b,
nici una)
• În acest - b-hemoliză
Caractere biochimice
• S. agalactiae pe Mac
Agar

• Grupurile B si D
tolerante la bilă pot
creste pe Mac.Agar.
Caractere biochimice
• S. agalactiae pe agar bilă-
esculină
• Grupurile B si D cresc în
prezenta bilei
• grupul B de streptococi nu
hidrolizează esculina →mediul
nu este înnegrit
• S. faecalis pe agar bilă –
esculină
• Esculina este
hidrolizată→înnegrirea
mediului
Caractere biochimice
• TESTUL COMERCIAL
BETA-LIZINĂ CAMP

disc cu beta-lizină
Caractere biochimice
S.aureus

Zonă de
activitate
hemolitică

Positive for GBS Not Positive for GBS

Test CAMP
Rezistenta fată de factori fizici si
chimici
• supravietuiesc câteva săptămâni în
– secretii faringiene uscate
– la temperatura camerei
– la întuneric
• Streptococul piogen
– distrus în 30 de minute la 56°C c ăldură umedă
• rezistenti la actiunea colorantilor
– trifenil-metan
– cristal violet
– sensibil la antisepticele si dezinfectantele uzuale
Structură antigenică si caracterele
de patogenitate
• polizaharidul C
– în structura peretelui multor streptococi
– stă la baza grupărilor serologice (grupele
Lancefield A-U)
– Induce aparitia anticorpilor implicati în reactii
imunologice încrucisate fată de tesut
conjunctiv si glicoproteine cardiace
Structură antigenică si caracterele
de patogenitate
• proteina M
– cel mai important factor antigenic si de
patogenitate pentru streptococul beta-
hemolitic din grupul A
– are specificitate de tip
– sunt aproximativ 100 tipuri de proteină M
→infectii repetate cu S. pyogen de grup A de
diferite tipuri
– a fost identificată si la streptococi din grupul G
Structură antigenică si caracterele
de patogenitate
• structură asemănătoare miozinei

• Filamentele ce proteină M împreună cu


acizii lipoteichoici alcătuiesc o formatiune
asemănătoare cu pilii → aderenta
bacteriei de celula gazdă (factori de
colonizare)
Structura peretelui
Structură antigenică si caracterele
de patogenitate
• proteina M – factor de virulentă
– împiedică interactiunea bacteriei cu celulele
fagocitare prin
• repulsie electrostatică
• si prin blocarea căii alternative a complementului
– streptococii devin capabili să reziste fagocitării de către
leucocitele polimorfonucleare

• SGA lipsiti de proteina M sunt avirulenti


Structură antigenică si caracterele
de patogenitate
• proteina M si probabil si alte antigene
streptococice au un rol important în
patogeneza febrei reumatice
(reumatismului articular acut).
• Domeniile antigenice conservate din
proteinele de clasă M (în special clasa I)
reactionează încrucisat cu muschiul
cardiac uman
Structură antigenică si caracterele
de patogenitate
• proteina asociată proteinei M (MAP)
– are înrudiri imunologice cu tesutul cardiac;
– este implicată în patogenia reumatismului articular
acut si a carditei reumatismale
• substanta T
– de natură proteică
– permite diferentierea speciei în serotipuri distincte de
serotipurile M
– identificate prin aglutinarea cu antiser specific;
• factorul de opacifiere serică (FOS)
– scindează apoproteina serică A1 în 2 fragmente
insolubile care determină opacifierea serului;
Structură antigenică si caracterele
de patogenitate
• proteina R
– este un antigen de suprafată;
• nucleoproteine (substante P)
– probabil alcătuiesc cea mai mare parte din corpul
streptococic;
• capsula de acid hialuronic
– nu este antigenică pentru că are înrudiri cu acidul
hialuronic al gazdei
– intervine în virulentă prin
• protectia fată de fagocite
• prin potentarea efectului proteinei M;
Structură antigenică si caracterele
de patogenitate
• peptidoglicanul
– imunogen
– implicat în leziuni inflamatorii
– induce leziuni cardiace;
• membrana citoplasmatică
– reactionează încrucisat cu
• sarcolema fibrelor miocardice
• membrana bazală a glomerulului renal;
Structură antigenică si caracterele
de patogenitate
• Streptokinaza (fibrinolizina)
– factor de invazie
– transformă plasminogenul în plasmină →
previne constituirea barierei de fibrină
– poate fi utilă în tratamentul administrat
intravenos în embolia pulmonară, tromboza
arterială si venoasă si în infarctul miocardic
acut
– este o structură antigenică produsă de
streptococii de grup A, C, G;
Structură antigenică si caracterele
de patogenitate
• Streptodornaza (dezoxiribonucleaza
streptococică)
– depolimerizează ADN leucocitelor
– 4 tipuri antigenice (A, B, C, D)
– tipul B - produs în cantitate mare de
S.pyogenes
– după infectii streptococice, în special după
infectii ale pielii, apar anticorpi anti-DNază;
Structură antigenică si caracterele
de patogenitate
• Hialuronidaza
– scindează acidul hialuronic,
– ajută la răspândirea microorganismelor
infectante;
Structură antigenică si caracterele
de patogenitate
• Toxina eritrogenă solubilă
– distrusă prin fierbere într-o oră
– 3 variante antigenice:
• A produsă de 80% din tulpini,
• B si C, care nu imunizează încrucisat.
– Toxina A si C sunt produse prin conversie
lizogenică.
– elaborată numai de streptococii din grupul A
lizogenizati, ocazional si de streptococi din
grup C, G;
Structură antigenică si caracterele
de patogenitate
• Difosfopiridin nucleotidaza
– enzimă,
– elaborată si eliberată în mediu de anumite
serotipuri nefritogene de Streptococcus
pyogenes.
– legată de abilitatea organismului de a distruge
leucocitele
Structură antigenică si caracterele
de patogenitate
• Hemolizinele
• Streptococul piogen beta-hemolitic de grup A
elaborează două hemolizine:
• a) streptolizina O
– toxină citolitică de natură proteică, antigenică,
– hemolitic activă în stare redusă (grupări -SH
disponibile),
– inactivată rapid în prezenta oxigenului.
– are efect litic asupra hematiilor,
– actiune cardiotoxică,
– leucotoxică,
– letală asupta animalului de experientă
Structură antigenică si caracterele
de patogenitate
• b) streptolizina S
– nu este antigenică,
– este oxigen-stabilă.
– are efect citolitic si leucotoxic.
– este responsabilă de hemoliza beta de pe
geloza-sânge
Streptococcus agalactiae
- factori de patogenitate
• Capsula polizaharidică:
– antigenică,
– determină diferentierea Streptococcus agalactiae în serotipurile
Ia, Ib, II, III, IV, V, VI, VII, VIII;
– are actiune antifagocitară;
• Proteina B (factorul CAMP):
– exoproteină;
– completează liza hematiilor de oaie expuse hemolizinei
stafilococice sau alfa-lizinei produsă de Clostridium perfringens;
– are efect antifagocitar;
• Hemolizina
• Hialuronidaza etc..
Răspuns imun
• specificitate de tip
• lmunitatea fată de streptococi de grup A
– anticorpi specifici anti-proteina M
• au efect opsonizant
• persistă toată viata si pot fi identificati serologic
• după scarlatină
– imunitate durabilă, eventual pentru toată viata
Răspuns imun
• anticorpi anti-streptolizină O
– identificati prin teste serologice (reactia
ASLO)
– titrul anticorpilor poate fi util în diagnosticarea
bolilor poststreptococice
• ac. anti-polizaharid C nu au rol protector
pot fi utili în diagnosticul
• ac. anti-hialuronidază infectiei streptococice
recente la cei cu
• ac. anti-streptokinază suspiciunea de RAA sau
GNA
• ac. anti-streptodornaza etc.
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
• Boli invazive datorate streptococilor
piogeni
– Erizipelul
– Febra puerperală
– Sepsisul streptococic.
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
• Boli localizate:
– Faringita streptococică
– Scarlatina
– Impetigo streptococic
– Endocardita infectioasă
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
• Bolile poststreptococice
– reumatismul articular acut (RAA),
– glomerulonefrita acută poststreptococică (GNA),
– coreea Sydenham,
– eritemul nodos
• se datorează sensibilizării la antigene
streptococice si aparitiei de autoantigene
• infectie acută cu streptococi beta-hemolitici de
grup A → perioadă latentă de circa 1-4
săptămâni→bolile poststreptococice
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
• Glomerulonefrita acută (GNA)
• la circa 3 săptămâni după infectia streptococică
– după faringite cu serotipurile M 1, 3, 4, 25
– după infectii cutanate cu serotipurile M în special dată
de tipurile 12, 2, 49, 59-61
• datorată unui mecanism de hipersensibilitate de
tip III
• producerea în exces de complexe imune
antigen-anticorp cu fixare de complement, care
circulă si se depun la nivelul membranei bazale
glomerular
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
• Reumatismul articular acut (febra reumatismală)
• după infectia faringiană netratată, mai ales la copii cu
vârste cuprinse între 6-15 ani.
• Anumite tipuri de streptococi de grup A contin antigene
care reactionează încrucisat cu structuri din tesutul
cardiac uman sau cu structuri de la nivelul ganglionilor
bazali.
• În patogenia RAA sunt incluse toate tipurile de
hipersensibilitate, în special cele de tip II (citotoxică) si
de tip IV (mecanism celular/întârziat), dar si fenomene
autoimune.
• Tulpinile reumatogene apartin serotipurilor M 1, 3, 5, 6,
12, 14, 18, 19, 24, 29, au afinitate pentru mucoasa
faringiană si au receptori pentru anticorpi comuni cu
tesutul cardiac.
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus agalactiae
• Infectiile nou-născutului:
• infectii precoce
– în primele 5 zile de viată
– contaminarea: intrauterin sau în timpul travaliului de la mame
colonizate vaginal cu Streptococcus agalactiae.
– implicate serotipurile Ia, Ib, II, III.
– Copilul prezintă infectie pulmonară gravă, septicemie de multe
ori cu evolutie gravă spre deces.
• infectii tardive
– începând cu prima săptămână după nastere până la vârsta de 3
luni
– transmise de personalul de îngrijire sau de membrii familiei
– Este implicat serotipul III si se manifestă ca meningită purulentă.
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus agalactiae
• Infectiile adultului:
• afectate persoane tarate (diabetici, vârstnici)
– meningite,
– endocardite,
– infectii urinare.
• În timpul nasterii, la femeia colonizată vaginal
cu Streptococcus agalactiae:
– endometrită febrilă cu diseminare sanguină si
localizare
– secundară endocardică sau meningeană.
angina streptococică, limfadenită
tonsilita streptococică cu exsudat
tonsilita streptococică fără exsudat
tonsilita streptococică foliculară
scarlatina
scarlatina - limba zmeurie
• albă – la debut

• rosie – după câteva zile


erizipel al fetei
faza acută ERIZIPEL convalescentă
faza acută ERIZIPEL convalescentă
IMPETIGO CONTAGIOS
FATĂ PICIOR
Summary Figure (Identification Scheme)
Note: S. viridans is
GRAM POSITIVE COCCI ALPHA hemolytic and
negative for all the tests
Catalase below

+
Staphylococcus(Clusters)
-
Streptococcus (pairs & chains)

Coagulase
Hemolysis/Test

+
S. aureus
-
S. epidermidis
BETA: Bacitracin
+ S. pyogenes(group A)

Beta hemolytic Non-hemolytic


CAMP/ Hippurate + S. agalactiae (group B)
mannitol mannitol ALPHA: Optochin /Bile Solubility + S. pneumoniae
yellow white
GAMMA OR ALPHA: Bile Esculin + 6.5% NaCl + Group D
Enterococcus

Bile Esculin + 6.5% NaCl


- Group D
Non-Enterococcus

95
Streptococcus pneumoniae
DEFINITIE. ÎNCADRARE
• inadrat in grupul filogenetic III - grupul mitis –
• este alfa-hemolitic
• are ca habitat organismul uman
• coci Gram-pozitivi, alungiti, lanceolati, dispusi in diplo pe
axul longitudinal
• inconjurati de capsulă,
• nesporulati, imobili, aerobi si facultativ anaerobi
• cresterea favorizată in atmosferă de 5% CO2 la o
temperatură de 37°°C
• principalul agent patogen implicat in etiologia otitei medii
si in alte infectii respiratorii, incluzand pneumonia
Habitat
• flora normală a tractului respirator superior
– bucală
– nazală
– faringiană
• frecventa portajului oro-faringian - 30-70%
• poate coloniza
–mucoasa genito-urinară
– intestinul
Caractere morfotinctoriale
• coci gram-pozitivi
• alungiti, lanceolati
• dispusi in diplo sau in lanturi scurte
• tulpinile patogene → capsulă
– inconjoară
• o pereche
• un lant de pneumococi
• imobili
• nesporulati
S. pneumoniae - coloratie Gram - din depozitul
LCR obtinut in urma
centrifugării – diplococi ovali G+ (x1000)
S. pneumoniae- coloratie Gram, frotiu din secretie
din 101urechea medie
S. pneumoniae
- coloratie Gram
Coloratie Gram, S. pneumoniae de
pe Geloza-sange (x1000)
Capsula pneumococica(x1000)
Caractere de cultură
• pretentiosi
• nu se dezvoltă pe medii simple
• necesită medii imbogătite cu
– sange
– ser
– lichid de ascită
– glucoză
• aerobi si facultativ anaerobi
• multiplicarea favorizată de o atmosferă de 5%
CO2 la o temperatură de 37°°C
Caractere de cultură
• geloză-sange
– colonii de tip R pentru tulpinile necapsulate
– colonii de tip M pentru tulpinile incapsulate
• zonă de α-hemoliză
– asemănătoare cu cea a tulpinilor de S.
viridans
• după 18-24 de ore coloniile mucoide →in centru
o deprimare → aspect crateriform =fenomenul
de autoliză
• in mediile de cultură lichide tulbură omogen
mediul
S. pneumoniae pe G-sg. Fiecare colonie este inconjurată
de zone verzi sau hemoliză partiala; organismul este
sensibil si la Optochina (ethylhydrocuprein) de pe disc.
S. pneumoniae pe Geloza chocolate (CHA)
a-hemoliza se poate observa bine pe mediu
b- hemoliza nu se observă pe G chocolate
S. pneumoniae – geloza sange – colonii mucoide – tulpină
capsulată – α-hemoliză
Caractere biochimice
• elaborează enzime
– zaharolitice
– proteolitice
– lipolitice
• Descompun zaharurile
– glucoza - principala sursă de energie pentru
pneumococ
– fermentarea inulinei
• reprezintă un caracter biochimic important
• util in diferentierea pneumococilor de Streptococcus
viridans
– care produce pe geloză-sange acelasi tip de hemoliză
alfa dar nu fermentează acest zahar
Caractere biochimice
• produce enzime autolitice
– fenomen indus si accelerat de
• bilă
• săruri biliare
• acizi biliari
• testul bilolizei este util in diferentierea
pneumococilor de alti streptococi alfa-hemolitici
care nu sunt lizati in prezenta bilei
• sensibili la optochin (etil-hidrocupreină)
– test de identificare si diferentiere a
pneumococului de alti streptococi alfa-hemolitici
Testul de solubilizare a bilei
• diferentiază S. pneumoniae de ceilalti streptococi a-hemolitici
• Testul in tuburi:
* cultură in bulion → centrifugare → depozitul resuspendat in mediu
salin
* adaug 10% dezoxicolat de sodiu
* adaug sol salină normală in tubul de control (4)

Tub 4 control salin – nu prezintă liză


Tub 1 arată liză – S. pneumoniae
Tuburi 2,3, nu prezintă liză – streptococi a-hemolitici ai grupului viridans
diferentiere intre S.pneumoniae (A) si streptococii α-
hemolitici din cavitatea bucală (B – S.mitis) cu discul de
optochină (P)
Rezistenta fată de factori fizici
si chimici
• putin rezistenti
– in conditii de uscăciune
– la temperatura camerei
– expusi razelor solare
• la intuneric, in spută uscată pot
supravietui cateva luni
Rezistenta fată de factori fizici
si chimici
• mare problemă
– PNEUMOCOCI REZISTENTI LA
PENICILINĂ

– tulpini cu MULTIREZISTENTĂ la
antibiotice
Rezistenta fată de factori fizici
si chimici
• mare problemă
– Tulpinile rezistente la penicilină pot
prezenta rezistentă si la alte antibiotice
• macrolide
• rifampicină
• cefalosporine
• cloramfenicol
• sulfametoxazol-trimetoprim
• clindamicină
• tetraciclină, etc.
Structură antigenică
• polizaharidul C
– la nivelul peretelui
– contine acid teichoic
– analog cu cel al grupului Lancefield dar antigenic
distinct
– are specificitate de specie fiind comun tuturor
pneumococilor
• proteina M
– de suprafată
– distinctă de proteina M a tulpinilor de Streptococcus
pyogenes
– caracteristică pentru fiecare tip
• tipuri de pneumococ - distincte fată de cele
corespunzătoare polizaharidului C
Structură antigenică
• capsula polizaharidică (antigenul K)
– cel mai important determinant antigenic
– caracter de patogenitate
– are specificitate de tip
• aproximativ 90 de serotipuri capsulare
diferite pot fi identificate prin reactia de
umflare a capsulei cu seruri specifice
anticapsulare polivalente si monovalente,
(reactia Neufeld)
S.pneumoniae
testul de umflare al capsulei Neufeld-Quellung
Răspuns imun
• Imunitatea fată de infectia pneumococică
– are specificitate de tip
– depinde de
• anticorpii opsonizanti anticapsulari
• functia fagocitelor
• Vaccinarea induce producerea de
anticorpi fată de polizaharidul capsular
Caractere de patogenitate
• germen conditionat patogen
• poate deveni patogen prin virulentă
– multiplicare
– invazivitate
• Virulenta depinde de prezenta capsulei
polizaharidice
– care conferă rezistenta la fagocitoză
– permite invazivitatea
Caractere de patogenitate
• pneumolizina
– lizină asemănătoare streptolizinei O
– eliberată prin autoliza celulei bacteriene
– are efecte
• hemolitice
• leucolitice
• dermonecrotice
• – isi pierde activitatea prin oxidare
• – este inactivată ireversibil de colesterol
• – este imunogenă pe durata infectiei
PATOGENIE. BOALA LA OM
• La aparitia infectiei concură
– factorii de patogenitate ai tulpinii de
pneumococ
– factorii care predispun gazda la infectie:
• anomalii constitutionale sau dobandite ale tractului respirator
ca infectii virale, alergii locale, obstructii bronsice, afectări ale
tractului respirator datorate substante iritante etc.;
• intoxicatia cu alcool sau droguri, care deprimă activitatea
fagocitară si reflexul de tuse;
• malnutritia, hiposplenismul sau deficientele sistemului
complement
PATOGENIE. BOALA LA OM

• In majoritatea infectiilor pneumococice


există o fază initială bacteriemică
– poate fi izolat in hemocultură
BOALA LA OM
• infectii acute ale tractului respirator inferior:
– bronsită
– pneumonie
• infectii ale cavitătilor conecte ale tractului
respirator
– sinusită
– otită medie acută
–mastoidită
BOALA LA OM
alte infectii
• – peritonită
• –meningită
• – endocardită
• – conjunctivită etc.
TRATAMENT
• antibiograma este astăzi strict necesară in infectiile
pneumococice
• testarea sensibilitătii fată de penicilină - realizată cu
microcomprimate de oxacilină de 1 μg/ml
• Diametrul zonei de inhibitie
– ≥ 20 mm corespunde tulpinilor sensibile fată de
penicilină
– ≤ 19 mm defineste tulpini rezistente
• acestora din urmă li se determină CMI
– pentru tulpini cu nivel scăzut de rezistentă
la penicilină este de 0,1-1 μg/ml
– pentru tulpini cu nivel 絜alt de rezistentă are
valoare > 2 μg/ml
TRATAMENT
• tulpinile cu rezistentă inaltă la penicilină
– prezintă asociat multirezistentă fată de
antibiotice
– corespund anumitor serotipuri capsulare
de pneumococ: 6, 9, 14, 19, 23,
– serotipuri cuprinse in vaccinurile disponibile
actualmente
EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE.
CONTROL
• Infectiile pneumococice evoluează
– endemic
– epidemic in colectivitătile inchise
• sursele de infectie cu S.pneumoniae
– purtători de pneumococi virulenti
– NU bolnavul
• transmiterea - pe cale aeriană
EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE.
CONTROL
• adulti
– serotipurile capsulare 1-8 responsabile
de
• 75% din cazurile de pneumonie pneumococică
• mai mult de jumătate din cazurile fatale care
urmează unei bacteriemii pneumococice
• copii
– serotipurile capsulare 6, 14, 19 si 23
EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE.
CONTROL
• posibilă imunizarea cu polizaharide capsulare specifice
• vaccinurile disponibile contin 14 sau, după 1983, 23 de
antigene capsulare ce corespund serotipurilor circulante
intr-un teritoriu
• contin antigene capsulare cuplate cu o proteină
purtătoare extrasă din membrana externă a
meningococului.
• protectie antivaccinală de circa 90% impotriva
pneumoniei bacteriene
• indicate pentru imunizarea: copiilor; persoanelor in
varstă; pacientilor imunodeprimati
• Vaccinurile antipneumococice au o imunogenicitate
redusă
– la copiii mai mici de 2 ani
– la pacientii cu limfom Hodgkin
EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE.
CONTROL
• sunt de dorit
– evitarea factorilor predispozanti
– stabilirea promptă a diagnosticului
– instituirea precoce a antibioterapiei
corespunzătoare tulpinii izolate si
identificate
Genul Enterococcus
DEFINITIE. ÎNCADRARE
• coci Gram-pozitivi, ovali sau coco-bacili
• dispusi izolat, în perechi sau lanturi scurte
• aerobi facultativ anaerobi
• imobili
• nesporulati
• catalazo-negativi
• oxidazo-negativi
DEFINITIE. ÎNCADRARE
• Enterococii
• initial inclusi în grupa D Lancefield a
genului Streptococcus
• 1984 - genul Enterococcus s-a separat
din genul Streptococcus
• pe baza diferentelor genetice
• prin hibridarea ADN-ADN
DEFINITIE. ÎNCADRARE
• în prezent genul Enterococcus
• cuprinde 19 specii
• 3 sunt mai frecvent implicate în
patologia umană:
• E.faecalis
• E.faecium
• E.durans
Habitat
• componenti ai florei comensale a omului si
animalelor :
– tractului digestiv
– tractului genito-urinar
– tractul biliar
• Supravietuiesc în
– apă,
– sol,
– alimente,
– insecte.
Caractere morfotinctoriale
• coci sferici, ovalari sau coco-bacilari
Gram pozitivi
• dispusi în diplo, lanturi scurte sau izolat
• imobili
• necapsulati
• nesporulati
Coloratie Gram, E. faecalis pe G-sg.
Coci ovoizi,în lanturi scurte si în perechi (x1000)
Caractere de cultură
• medii suplimentate cu 5% sânge de berbec
• incubare aerob la 37ºC
• limite ale temperaturii de crestere între 10ºC si
45ºC
• izolarea enterococilor din produse patologice
contaminate
– medii de cultură selective:
• agar bilă-esculină-azid
• agar Columbia cu supliment de colistin si acid nalidixic
Caractere de cultură
• Pe mediile solide
– colonii de tip S,
– α-, β- sau nehemolitice
• Pe agar cu bilă-esculină-azid (ABE)
– colonii alb-cenusii cu halou negru
• Pe mediile selective cu antibiotic coloniile
sunt mai mici
E. faecalis pe geloza-sânge
aici - nehemolitic, dar în alte cazuri poate fi a sau b -
hemolitic
Caractere biochimice
• catalază negativ
• oxidază negativ
• cresc în bulion îmbogătit cu 6,5% NaCl
• hidrolizează esculina în prezenta a 40%
bilă sau săruri biliare
• produc
– pyrolidonyl-arylamidază
– leucinaminopeptidază
Caractere biochimice
• Pe baza
– fermentării manitolului, sorbozei, sorbitolului
– a capacitătii de hidroliză a argininei

– enterococii sunt clasificati în 5 grupe


• în cadrul lor speciile se diferentiază în
functie de fermentarea
• arabinozei
• rafinozei
• zaharozei
Caractere biochimice
• Grupa I, cuprinde 5 specii diferentiate pe baza
fermentării arabinozei, rafinozei si a utilizării piruvatului;
• Grupa II cu 5 specii identificate pe baza producerii de
pigment, a mobilitătii si a capacitătii de a tolera teluritul;
• Grupa III cu 3 specii si 2 variante recunoscute pe baza
utilizării piruvatului si a fermentării arabinozei, rafinozei si
zaharozei;
• Grupa IV cuprinde 2 specii diferentiate pe baza
producerii de pigment si a fermentării sorbitolului;
• Grupa V cu 1 specie si 3 variante cuprinde tulpini care
nu descompun arginina.
Structură antigenică
• Toate speciile din genul Enterococcus

– posedă un antigen de suprafată

– corespunde serogrupului D în clasificarea


Lancefield a streptococilor
Caractere de patogenitate –
factori de virulentă

• Hemolizina / bacteriocina
– proteină codificată plasmidic
– actiune litică pe hematiile umane
– actionează ca bacteriocină asupra altor coci
Gram pozitivi
Caractere de patogenitate –
factori de virulentă
• Factorul de agregare
– proteină de suprafată
– codificată plasmidic
– determină agregarea enterococilor
– poate media aderenta enterococilor la celulele
epiteliului urinar→ infectii urinare
– poate initia aderenta la tesutul endocardic→
endocardită
Caractere de patogenitate –
factori de virulentă
• Gelatinaza
– peptidază extracelulară
– similară elastazei produsă de Pseudomonas
aeruginosa
– identificată la un număr mare de tulpini de
enterococ izolate de la
• pacienti cu endocardită
• la pacienti spitalizati
Caractere de patogenitate –
factori de virulentă
• Acidul lipoteichoic
– Tulpinile de enterococ ce posedă acidul
lipoteichoic determină un răspuns inflamator
exagerat din partea gazdei

– E.faecium poate avea un învelis subtire de


carbohidrat care conferă tulpinii rezistentă la
fagocitoză
Rezistenta fată de factori fizici si
chimici
• capacitate deosebită de a supravietui în
variate conditii adverse

• foarte rezistenti la antibiotice→ agenti


etiologici ai infectiilor nosocomiale
Rezistenta fată de factori fizici si
chimici
• Prezintă două feluri de rezistentă:
– rezistentă intrinsecă
• de nivel scăzut
• mediată de gene cromozomale
• netransferabilă altor bacterii;
– rezistentă dobândită
• de nivel înalt
• mediată de plasmide si transpozoni
• transferabilă altor bacterii
Rezistenta fată de factori fizici si
chimici
• sunt în mod natural rezistenti la
– cefalosporine,
– sulfamide,
– lincosamide,
– aztreonam,
– clindamicină,
– trimetoprim-sulfametoxazol
– dozele uzuale de aminoglicozide
Rezistenta fată de factori fizici si
chimici
• Au mare capacitate de a dobândi rezistentă
de nivel înalt fată de
– aminoglicozide,
– penicilină
– vancomicină
• Au tolerantă fată de antibioticele cu actiune
pe peretele celular care doar le inhibă nu le
distrug
– penicilină,
– vancomicină
Rezistenta la penicilină
• 2 mecanisme de rezistentă:
– prin beta-lactamază
– prin modificarea afinitătii proteinei de legare a
penicilinei (PLP5)

• Penicilinele de semisinteză au efect


bacteriostatic asupra enterococilor
Rezistenta la vancomicină (VRE)
• Rezistenta dobândită fată de vancomicină are
implicatii serioase asupra
• tratamentului
• controlului infectiilor cauzate de tulpini de
VRE
• 5 fenotipuri de rezistentă la vancomicină
codificate genetic:
• VanA, cel mai frecvent
• VanB,
• VanC,
• VanD,
• VanE
Rezistenta la vancomicină (VRE)
• Fenotipul VanA

– manifestă rezistentă de nivel înalt fată de


vancomicină si teicoplanină

– este mediat de transpozonul Tn 1546


• contine 7 gene
• este prezent mai ales la E.faecium
Rezistenta la vancomicină (VRE)
• Fenotipul VanB

– este rezistent la vancomicină si sensibil


la teicoplanină

– este mediat de transpozonul Tn 1547


• prezent la E.faecium si E.faecalis
Rezistenta la vancomicină (VRE)
• Fenotipul VanC
– prezintă rezistentă de nivel scăzut fată de
vancomicină, este sensibil la teicoplanin
– este mediat de 2 gene cromozomale:
• vanC1 prezentă constitutiv la E.gallinarum
• vanC2 prezentă constitutiv la
E.casseliflavus
• aceste gene sunt netransferabile
• Fenotipul VanD si VanE sunt descrise la un
• număr mic de tulpini de enterococ
Rezistenta la vancomicină (VRE)
• Posibilitatea transferării genelor de
rezistentă de la Enterococcus la
Staphylococcus aureus

• posibilă in vitro dar nesemnalată în clinică

• creste importanta actiunilor de limitare a


circulatiei tulpinilor de enterococ
vancomicinorezistent
PATOGENIE. BOALA LA OM
• bacterii conditionat patogene
• pot fi implicate etiologic în:
– Infectii ale tractului urinar
• nosocomiale (15%)
• comunitare
• la pacienti cu uropatii obstructive, mai frecvent la
bărbati vârstnici;
– Ocupă locul al III-lea în etiologia endocarditei
subacute
– Bacteriemie la
• vârstnici
• pacienti cu imunitatea deprimată
PATOGENIE. BOALA LA OM
• Infectii mixte
– asocieri cu enterobacterii sau bacterii
anaerobe
– infectii ale:
• plăgilor chirurgicale
• ulcerelor de decubit
• peritonite
• infectii biliare
• abcese intraabdominale
PATOGENIE. BOALA LA OM
• Specia mai frecvent implicată în patologia
umană
– E.faecalis (90%)
– E.faecium (8%)
• Ocazional au fost izolati din infectii umane
tulpini de
– E.raffinosus,
– E.durans,
– E.casseliflavus,
– E.avium
TRATAMENT
• sub controlul antibiogramei
• în infectiile urinare poate fi utilă
– nitrofurantoina
– fluorochinolonele
• Este utilă asocierea unui antibiotic cu
actiune asupra peretelui celular cu un
aminoglicozid datorită efectului sinergic si
bactericid al acestei asociatii
TRATAMENT

• Pentru tulpinile vancomicino-rezistente


sunt disponibile 2 antibiotice noi:
– quinupristin/dalfopristin
– linezolid
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
• Sursa de infectie
– omul
• colonizat
• cu infectii enterococice
– animalul
• colonizat
• cu infectii cauzate de enterococi
• Transmiterea
– indirect prin intermediul suporturilor materiale:
• obiecte contaminate,
• aer,
• apă,
• sol
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
• germeni oportunisti
• cauzează infectii numai în anumite conditii
• factorii de risc:
– spitalizarea prelungită,
– manevre invazive terapeutice sau exploratorii,
– deficiente ale sistemului imun,
– uzul irational de antibiotice
– interventii chirurgicale pe tractul
• digestiv,
• urinar
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
• prevenirea infectiilor cu enterococi, în
special cu VRE:
– necesară o activitate de supraveghere
sustinută care să aibă în vedere:
• Depistarea tulpinilor VRE printr-un screening de
rutină a tulpinilor de enterococ izolate;
• Decontaminarea suprafetelor;
• Izolarea pacientilor cu infectii cauzate de VRE etc.