KANT

I. FRUMOSUL și SUBLIMUL
II. GENIUL și ARTA

Perioada clasică a luminilor

Secolul XVIII
KANT sec XVIII,
iluminism, clasicism

FILOSOFIE DE SISTEM:

• CRITICA RAȚIUNII PURE - CUNOAȘTERE, ADEVĂR - 1781

• CRITICA RAȚIUNII PRACTICE - MORALĂ, BINE - 1785

• CRITICA FACULTĂȚII DE JUDECARE - ESTETICĂ, FRUMOS - 1790

PROBLEMA.: SUNT MORALA ȘI ESTETICA ȘTIINȚE OBIECTIVE, SAU ESTE VORBA DOAR DE ACORD
ÎN ANUMITE COMUNITĂȚI CUM SUSȚIN EMPIRIȘTII SCOȚIENI?
 KANT – Omul între Natură și Libertate
Lume suprasensibilă
în care nu
Lumea CRITICA RAȚIUNII PURE CRITICA RAȚIUNII PRACTICE funcționează
fizică, CUNOAȘTERE, ADEVĂR MORALA, BINE cauzalitatea,
sensibilă legile naturii.
dominată
de legi, de
NATURĂ LIBERTATE
principiul legi, mecanisme, corpuri spirit, Rațiune
cauzalității.

OM
ANIMAL FIINȚĂ RAȚIONALĂ
FRUMOSUL, ARTA
Liberă de legile fizice, înclinații, corp
CRITICA FACULTĂȚII DE JUDECARE Liberă să-și asculte conștiința, nu
natura!
CRITICA RAȚIUNII PURE - CUNOAȘTERE, ADEVĂR - 1781

• REVOLUȚIE COPERNICANĂ ÎN GÂNDIRE - ce putem

cunoaște cu ajutorul structurii specifice a minții noastre?
• Cunoașterea umană e determinată de organele de percepție
disponibile și de modul în care funcționează mintea umană.
Formele minții umane sunt primordiale în procesul cunoașterii și
nu obiectul cunoașterii. Cum percepe lumea un om și cum o
percepe un liliac, un fluture, un câine?

• TIMPUL și SPAȚIUL sunt structuri ale minții noastre !!!

• O FIINȚĂ RAȚIONALĂ, nelimitată corporal ar putea percepe “dincolo de”/”prin” spațiu și
timp. Spațiul în sine ar putea fi diferit față de varianta carteziană, tridimensională folosită
de noi, timpul măsurabil în minute, secunde este doar o interpretare specific umană etc.
CRITICA RAȚIUNII PURE - CUNOAȘTERE, ADEVĂR - 1781
KANT REUȘEȘTE O SINTEZĂ ÎNTRE CELE DOUĂ MODURI DE CUNOAȘTERE:

EMPIRISM RAȚIONALISM
(SENSIBILITATE ȘI (RAȚIUNE, GÂNDIRE
INTELECT, ABSTRACTĂ, CUNOAȘTERE
CUNOAȘTERE APRIORI CE NU NECESITĂ
APOSTERIORI, BAZATĂ EXPERIENȚĂ, IMPLICARE A
PE EXPERIENȚĂ) SIMȚURILOR)

EXPERIENȚA dă RAȚIUNEA dă FORMA cunoașterii.

conținutul cunoașterii. Există principii de organizare apriori
valabile pentru fiecare om – SPAȚIU,
TIMP, CAUZALITATE – condiții necesare
logic pentru existența cunoașterii.
DEF.: TRANSCEDENTAL = NU E COGNOSCIBIL PRIN EXPERIENȚĂ CI STĂ LA BAZA ORICĂREI EXPERIENȚE, CONDIȚII DE
POSIBILITATE ALE EXPERIENȚEI, STRUCTURI SAU PRINCIPII A PRIORI CUM AR FI SPAȚIUL, TIMPUL, CAUZALITATEA.
 CRITICA RAȚIUNII PURE - CUNOAȘTERE, ADEVĂR - 1781
• Omul dispune de o serie de facultăți specifice angajate în procesul cunoașterii:

CUNOAȘTERE
SENSIBILITATE INTELECT RAȚIUNE
Lucrează cu idei și
Intuiții obiecte în s, t Lucrează cu concepte
raționamente abstracte
SENZAȚII

• TIMPUL și SPAȚIUL • Pe lângă CONCEPTELE empirice • Omul dispune apriori (înainte de

sunt structuri ale (măr, bancă, telefon) însușite prin
sensibilității /minții experiență există o serie de
noastre !!! CONCEPTE pure, numite
CATEGORII, pe care omul le
stăpânește apriori (înainte de
orice experiență).
orice experiență) de trei idei ce nu
pot fi verificate empiric:
Dumnezeu, Sinele, Lumea ca întreg.
Aceste trei idei sunt utile pentru a
da sens/ a face posibilă existența și
implicit cunoașterea înseși.

• Până unde se poate avânta rațiunea cu abstractizările fără a se prăbuși în eroare?

Cunoașterea nu trebuie extinsă în domeniul suprasensibil al CREDINȚEI !!
 CRITICA RAȚIUNII PURE - CUNOAȘTERE, ADEVĂR - 1781
EX. Re-Cunoașterea unui măr cu ajutorul celor trei facultăți.

CUNOAȘTERE
SENSIBILITATE INTELECT RAȚIUNE
FORME: t, s FORME: categorii FORME: idei
SENZAȚII

• UNIFICĂ SENZAȚIILE • UNIFICĂ INTUIȚIE ȘI • LOGICIANUL CAPABIL

VERDE DE OPERAȚII
ÎNTR-O INTUIȚIE CONCEPT ÎNTR-O ABSTRACTE COMBINĂ
ROTUND
etc • un obiect încă JUDECATĂ JUDECĂȚI ÎN
RAȚIONAMENTE
neidentificat dar
plasat într-un punct • JUDECATĂ DETERMINATIVĂ
din spațiu și într-un (prin care se realizează
cunoașterea teoretică)
“Asta e un măr.”
moment de timp
“Marul e un fruct.”
“Asta e un măr.”
JUDECATĂ = PROP AFIRMATIVĂ “Asta e un fruct.”
“S P” cu valoare de adevăr
 IMAGINATIA
SENSIBILITATE INTELECT • CONCEPTE EMPIRICE
(MĂR, CÂINE)
FORME: t, s FORME: categorii
SENZAȚII

• CONCEPTE MATEMATICE
(TRIUNGHI)
• PRODUCE • LUCREAZĂ CU • CONCEPTE PURE, A
INTUIȚII CONCEPTE PRIORI, CATEGORII
(UNU. MULTIPLU,
SUBSTANȚĂ, CAUZALITATE,
POSIBIL, NECESAR)

IMAGINAȚIA • IMAGINAȚIA REPRODUCTIVĂ

(INTERVINE ÎN PERCEPȚIA, COGNIȚIA
IMAGINI, SCHEME OBIECTELOR EMPIRICE – MĂR, CÎINE)
• IMAGINAȚIA PRODUCTIVĂ
(ARTISTICĂ, INVENTEAZĂ PERSONAJE, LUMI)
• Ce vedem cu
adevărat, mărul
sau doar coaja sa?
IMAGINAȚIA REPRODUCTIVĂ GHIDATĂ DE IMAGINi ANTERIOARE CU MERE
TRANSFORMĂ COAJA MĂRULUI ÎNTR-O IMAGINE 3D A MĂRULUI ÎNTREG
CATEGORIILE INTELECTULUI (FORME, CONCEPTE PURE, APRIORI)

CANTITATE RELAȚIE
UNU, S-P,
MULTIPLU, CALITATE COMUNITATE, MODALITATE
TOTALITATE CAUZALITATE
REALITATE, POSIBLITATE,
EXISTENȚĂ,
NEGAȚIE NECESITATE

• GÂNDIREA ESTE POSIBILĂ DATORITĂ LOR, DACĂ NU AȘ PUTEA FACE DIFERENȚA DINTRE UNU ȘI MAI
MULȚI ÎNAINTE DE ORICE EXPERIENȚĂ NU AȘ PUTEA ÎNVĂȚA SĂ NUMĂR, DACA NU AȘ ÎNȚELEGE CĂ UN
OBIECT POATE AVEA SAU NU O PROPRIETATE NU AȘ PUTEA CONCEPE UN OBIECT ȘI PROPRIETĂȚILE
SALE, DACĂ NU AȘ PUTEA CONCEPE CAUZALITATEA A PRIORI NU AȘ PUTEA ÎNȚELEGE DE CE DE
FIECARE DATĂ CÂND PLOUĂ MA VOI UDA SAU DE CE DACĂ NU MĂ ÎMBRAC ÎMI ESTE FRIG.
LUCRU IN SINE (NOUMEN) vs FENOMEN
SENSIBILITATE INTELECT RAȚIUNE
FORME: t, s FORME: categorii FORME: idei • FACULTĂȚILE DE CUNOAȘTERE FUNCȚIONEAZĂ CA O
“MAȘINĂ” DE VĂZUT ȘI CUNOSCUT LUMEA, O MAȘINĂ
DIN CARE NU PUTEM IEȘI. ÎN ACELAȘI MOD UNII PRIVESC
TOATĂ VIAȚA LUMEA PRIN LENTILELE UNOR OCHELARI.

• OMUL NU POATE PERCEPE COPACUL DIRECT, AȘA

CUM ESTE “ÎN SINE”, DEOARECE ESTE LIMITAT DE
CORP, DE “MAȘINA” SA DE CUNOAȘTERE; O FIINȚĂ
RAȚIONALĂ, NELIMITATĂ, AR PUTEA FACE ASTA.

• FENOMEN – CEEA CE PERCEP • LUCRUL ÎN SINE – este în sine, absolut, nu depinde

(PRIN PARBRIZ) CU “MAȘINA” decât de sine, nu este sensibil, nu este afectat de
SIMȚURILOR ȘI A MINȚII spațiu și timp; principiu, natura ascunsă a lucrurilor.

• PLĂCEREA ESTETICĂ – PROVOCATĂ DE FRUMOS, ESTE CEA MAI PURĂ PLĂCERE A MAȘINII, PE
CARE O SIMȚIM CU TOȚII DEOARECE POSEDĂM ACELEAȘI FACULTĂȚI, STRUCTURI MENTALE etc
JUDECATA = subsumarea unui PARTICULAR sub un UNIVERSAL

CRITICA RAȚIUNII PURE CRITICA FACULTĂȚII DE JUDECARE

CUNOAȘTERE, ADEVĂR ESTETICA, FRUMOSUL
• JUDECATĂ • JUDECATĂ EVALUATIVĂ
DETERMINATIVĂ
• REFLEXIVĂ
(prin care se realizează
cunoașterea teoretică) • MORALĂ
• Propoziție afirmativă cu • “Floarea e FRUMOASĂ.”
VALOARE DE ADEVĂR
“Oceanul e SUBLIM.”
“Asta e un măr.”
“Acțiunea e BUNĂ.”

CONCEPT DETERMINAT – dispune de o definiție, FRUMOS = CONCEPT INCOMPLET, NEDETERMINAT,

regulă clară, preexistentă, verificabilă empiric
KANT - FRUMOSUL
Abordările variază în timp:
1. Observații asupra
sentimentului de Frumos
CONTEMPLARE ?
și Sublim, 1764, în acord
cu Burke, Frumosul
presupune atracție, are
origine sexuală,
2. Critica Facultății de
Judecare, 1790 Frumosul
disociat de atracții,
înclinații. Este plăcerea
ochilor de a contempla,
sentiment vital al minții ARTRACȚIE ?
deschise, acordul dintre
privire și gândire.
KANT - FRUMOSUL
Critica Facultății de Judecare,
1790 CONTEMPLARE
Renunță la ideilie esteticienilor
scoțieni (Burke) potrivit cărora
GUSTUL este subiectiv, EMPIRIC,
SIMPLU CONSENS.

GUSTUL ca facultate de apreciere a Frumosului este temeiul UNIVERSALITĂȚII, NECESITĂȚII.

Comunicabilitate universală a sentimentului de plăcere determinat de reprezentarea unui obiect, în
toate timpurile, pentru toate popoarele. ACORDUL ESTE POSIBIL PENTRU ORICINE !!! (NU trebuie să
fie de acord ca la JUD DETERMINATIVE ale cunoașterii).
Se bazează pe principii apriori: Finalitatea. Frumosul natural pare astfel final, parte a unui plan.
Mintea omului este atrasă de ideea unui plan al naturii, nu este vorba neapărat de existența
demiurgului ci despre o aspirație către tipar, plan a minții.
JUDECATA = subsumarea unui PARTICULAR sub un UNIVERSAL

CRITICA FACULTĂȚII DE JUDECARE

• JUDECATĂ EVALUATIVĂ REFLEXIVĂ - reflexiunea contemplativă poate descoperi în
obiectele singulare determinate o natură generală și inteligibilă, fundamentul posibilității lor.
• “Floarea e FRUMOASĂ.”
FRUMOS =>>> JUDECATA DE GUST
Fără a fi în posesia principiilor generale plecăm de la obiectul singular pe care il ridicăm la rang de principiu, la
rangul cunoașteriiii (nedeterminate însă). Obiectul frumos este un obiect singular care deține capacitatea de a
revela natura cunoașterii însăși – CUNOAȘTERE PRODUCTIVĂ bazată pe imaginația productivă.
Judecata nu e abstractă, obținută în urma unui raționament, ci bazată pe o intuiție concretă. Ea nu e
controlabilă de către rațiune ci datorată sentimentului vital al plăcerii estetice ce atestă concordanța
intelectului cu sensibilitatea.
Plăcerea estetică e subiectivă dar ea aparține omului ca ființă reflexivă și nu individului empiric, nu ființei vii,
particulare preocupate de situația sa în lume și satisfacerea nevoilor individuale (plăceri care depind de individ,
sp, t). Plăcerea estetică independentă de conservarea și protecția individului se referă la natura umană ce
transcende individul tinzând către perfecțiune și astfel implică o latură socială. “Plăcerile care pun în joc natura
noastră socială se vor apropia mai mult de exprimarea completă a naturii umane decât cele care contribuie
doar la confortul corpului nostru.” (44) Ea nu pornește din atracție, nu este legată de vreo necesitate (intim
legată de natura corporală, materială) ci dimpotrivă este independentă și dezinteresată. Este o plăcere a
structurilor, a formelor pure.
KANT - FRUMOSUL
Critica Facultății de Judecare, 1790
Nu este vorba despre o proprietate a CONTEMPLARE
obiectului, un ingredient din lucru ci despre o
simțire a subiectului: plăcerea estetică.
Plăcere dezinteresată, mod în care un tipar
concordă cu sensibilitatea noastră, joc
stimulativ al facultăților mentale în prezența
unei forme frumoase.

FRUMOSUL ESTE UN FALS CONCEPT. Nu deține definiție asemeni conceptelor determinate ci numai
patru descrieri parțiale( după categoriile calității, cantității, mod, relație):
1. PLĂCERE DEZINTERESATĂ
2. PLĂCERE UNIVERSALĂ (fără concept, bazată pe un sentiment universal, nu satisfacție individuală)
3. PLĂCERE NECESARĂ
4. FINALITATE FĂRĂ SCOP (obiectele frumoase par desăvârșite, destinate plăcerii omului dar nu au funcționalitate efectivă)
KANT - Critica Facultății de Judecare

I. FRUMOS
NATURAL
E UȘOR DE PRIVIT,
TREZEȘTE DORINȚA DE A
CONTINUA SĂ O PRIVEȘTI.
PLĂCERE UNIVERSALĂ
NU PRESUPUNE:
• Intenție, Scop
• Interes pentru
existența obiect
(simt plăcere fără a
“consuma” obiectul, doar
privindu-l)
KANT – AGREABIL vs FRUMOS vs BUN

• AGREABILUL: • FRUMOSUL: • BUNUL:

• OM ȘI ANIMAL • OM • FIINȚE RAȚIONALE
• INTERESAT, DEPINDE DE • DEZINTERESAT, DEPINDE DE • INTERESAT, DEPINDE DE OBIECT (BUN
UN OBIECT ȘI REPREZENTAREA UNUI OBIECT
(PLĂCERE DECLANȘATĂ DE = UTIL) SAU DE ACȚIUNE (BUNĂ ÎN
CONSUMUL ACESTUIA
FORMĂ, IMAGINE, PATTERN) / SINE, MORALĂ)
• EXCLUSIV SENSIBIL
(IMPLICĂ ÎNCLINAȚIILE • SENSIBIL ȘI INTELIGIBIL • INTELIGIBIL (IMPLICĂ RAȚIUNEA,
FIECĂRUIA) NU ÎNCLINAȚII, SIMȚURI
• PARTICULAR • UNIVERSAL fără concept
• UNIVERSAL pe bază de concept
• PLĂCERE INTERESATĂ, • FINALITATE fără scop
DISPARE ODATĂ CU • FINALITATE CU SCOP, OBIECTIVĂ,
• PLĂCERE NEMIJLOCITĂ LA
CONSUMUL PRIVIREA OBIECTULUI DAR OBIECT BUN PENTRU etc
DEZINTERESATĂ, REPETABILĂ
• CONTEMPLARE Dacă nu e bazată pe interes, pe înclinație individuală, atunci plăcerea este
universală. Este vorba de starea sufletească pe care dpdv LOGIC o pot
SENTIMENTUL ILUMINĂRII, presupune la toți SUBIECȚII CUNOSCĂTORI. – starea de spirit de ACORD AL
DESCHIDERII, ÎNȚELEGERII FACULTĂȚILOR DE CUNOAȘTERE în vederea CUNOAȘTERII ÎN GENERAL.Nu
plăcere intelectuală (știu ceva anume) ci plăcerea propice cunoașterii (ca
plăcerea sexuală pentru prezervarea speciei).
FRUMUSEȚE LIBERĂ
CEA CARE RESPECTĂ
FINALITATEA FĂRĂ SCOP, RARĂ
• FRUMUSEȚE NATURALĂ
(Flori, Scoici)
• DESEN DECORATIV
KANT DESPARTE FRUMOSUL DE
FUNCȚIONAL.
BISERICA ESTE FRUMOASĂ NU
PENTRU CĂ FOLOSEȘTE CULTULUI
CI DATORITĂ FORMEI.
FRUMUSEȚE ADERENTĂ
FINALITATE CU SCOP – aprecierea configur
e însoțită de cunoașterea SCOPULUI slujit.
• CASE, BISERICI
• OAMENI – FRUMUSEȚE IDEALĂ
(omul nu e simplu ritm, formă, tb
îndeplinit ideal de umanitate –
configurație fizică, morală/ idee norm
rasei, speciei – ex. nu admir sânii unu
bărbat.)
• ARTA FRUMOASĂ ȘI AGREABILĂ
are ca scop plăcerea privitorului.
 “Cerul
înstelat SUBLIMUL
deasupra Dimensiune
mea, legea infinită
morală în Forță
mine” nemăsurată
Kant
KANT - Critica Facultății de Judecare

Frumosul si Sublimul opuse dihotomic:

• FRUMOSUL: • SUBLIMUL:

• / CALITATE / LIMITĂ/ FORMĂ / • / CANTITATE / FĂRĂ LIMITĂ / INFORM/

• DEPINDE DE UN OBIECT
(PLĂCERE DECLANȘATĂ DE
FORMA UNUI OBIECT) /
• SENSIBIL / E CONTEMPLAT
• INSPIRĂ DRAGOSTE /
• PLĂCERE NEMIJLOCITĂ /
• BAZATĂ PE ACORD (ÎNTRE
IMAGINAȚIE ȘI INTELECT)
• NU SE BIZUIE PE OBIECT CI E STRICT
SUBIECTIV/
• SUPRA - SENSIBIL /
• NE MIȘCĂ
• INSPIRĂ RESPECT /
• PLĂCERE OBȚINUTĂ PRIN NEPLĂCERE/
• BAZATĂ PE DEZACORD (ÎNTRE IMAGINAȚIA
DEPĂȘITĂ ȘI RAȚIUNEA NELIMITATĂ
• PLĂCEREA E PROVOCATĂ DE CONȘTIINȚA
CAPACITĂȚILOR SUPRASENSIBILR ILIMITATE
 ESTETICA OPEREAZĂ CU OPOZIȚII
ÎN SPATELE ACESTOR OPOZIȚII SE GĂSESC UNEORI FORȚE
COSMICE, STĂRI ANCESTRALE ALE NATURII SAU TERMENI
METAFIZICI CARE DEPĂȘESC DOMENIUL ARTEI:

• APOLINIC vs DIONISIAC
(vis vs beție, aparență
vs adevăr insuportabil
al existenței marcate de finitudine)
• FRUMOS vs SUBLIM

• FORMĂ vs INFORM
(estetica clasică, kantiană vs
paradigmă romantică sau
contemporană a informului vezi
G. Bataille, Rosalind Krauss) Caspar David Friedrich,
Călător deasupra mării de ceaţă,1818
KANT - Critica Facultății de Judecare

II. ARTA
FRUMOASĂ
• Intenție
• Spirit
• Produs al
Geniului
• Scop:
plăcere și Leochares, Belvedere Apollo copie romană după

cultivare bronz 330–320 I H. Muzeul Vatican

Bronzino, Portretul Emanuelei din
Toledo cca 1545.
 GENIUL
NU ESTE UN INDIVID EXCEPȚIONAL (nu ține de
înclinații) CI VOCEA SPECIEI, NATURA UMANĂ LA
MAXIM. ESTE O FORȚĂ A NATURII (nu poate
explica operele, alegeri inconștiente, nu se pot
exprima în cuvinte, nu există reguli, nu se poate
comunica, învăța !)
DĂ REGULA ARTEI! (oferă exemple
paradigmatice în lipsa unor definiții).

• GUST (facultate de apreciere a frumosului,

cultivare, socializare)
• ORIGINALITATE (imaginație, fecunditate a
minții) – fără GUST frizează nebunia!
• SPIRIT/ geist = principiul activ al sufletului Albrecht Dürer , Melancolia, 1514
 GENIUL
• SPIRIT/ geist = principiul activ al
sufletului
• DĂ SUFLET ARTEI PRIN INTERMEDIUL
IDEILOR ESTETICE (produse de imaginație).
• IDEILE ESTETICE = set de reprezentări
sensibile care nu se subsumează unui
CONCEPT unic.ASEMENI UNUI FOC DE
ARTIFICII ELE PRODUC CONEXIUNI CU
MULTIPLE CONCEPTE, O PLOAIE DE CUVINTE,
ELE SUNT INEPUIZABILE (fiecare critic oferă o
nouă interpretare)

Albrecht Dürer , Melancolia, 1514

ARTA CA PRODUS AL GENIULUI NU ESTE NATURĂ, ȘTIINȚĂ, MEȘTEȘUG

• ARTA: • ȘTIINȚA: • MEȘTEȘUG:

• NATURA:
• CUNOAȘTERE • MUNCĂ NU JOC
• NU EXISTĂ INTENȚIE • SPECFICĂ OM TEORETICĂ
• PLATĂ NU
• IMPLICĂ TALENT ȘI GUST
• POT EVENTUAL • CONCEPTE SATISFACȚIE
PRESUPUNE CA E • LIBERTATE, JOC NU DETERMINATE DEZINTERESATĂ
INSTINCT
OPERA UNUI • REGULI – POATE • REGULI – POATE
DEMIURG • NU DE POATE IGNORA FI TRANSMISĂ! FI TRANSMISĂ!
SUPORTUL TEHNIC chiar
• ANTI NEOCLASICISM, dacă implică • ANTI • ANTI PLATON -
ARTA CA MIMESIS AL CONSTRÂNGERE SPIRIT, BAUMGARTEN TECHNE
ARTA NU E NUMAI JOC, PT CARE ARTA
NATURII IDEE E ȘI CORP. ERA ȘTIINȚĂ
• POATE REPREZENTA
FRUMOS OBIECTE CARE ÎN
NATRURĂ AR FI URÂTE
 ARTE ARTE
FRUMOASE AGREABILE

TRANSMIT IDEI; NU TRANSMIT IDEI, DOAR

GÂNDIRE, CULTIVARE SENTIMENTE;
DESFATĂ, NU CULTIVĂ
• ARTE PLASTICE
(Sculptură, Pictură,
Arhitectură) • Muzica de atmosferă
• ARTELE CUVÂNTULUI • Arte bazate doar pe
(Poezie, Elocință) jocul culorilor
ARTE FRUMOASE
TRANSMIT IDEI; GÂNDIRE, CULTIVARE
• I. ARTELE CUVÂNTULUI (Poezie, Elocință)
• II. ARTE PLASTICE
• Sculptură
• Pictură (inclusiv Arta Grădinilor – azi undeva
între agronomie și design ambiental;
Arta Costumelor – azi undeva între modă și
scenografie)
• Arhitectură (inclusiv Arta Mobilierului – azi
undeva la design de produs)
 ESTETICA CONTEMPORANĂ – REACȚIE CRITICĂ LA ESTETICA
CLASICĂ, FORMALISM, MATERIA OCUPĂ O POZIȚIE CENTRALĂ

FORMLESS: A user guide

Rosalind Krauss, Yve Alain Bois
INFORMUL ÎN ARTĂ: EXPOZIȚIE la centrul Pompidou, 1996,
și CARTE, 1997

Robert Rauschenberg, Untitled (Gold Painting), 1965

FORMA (W. Tatarkiewicz, Istoria celor șase noțiuni)
1. FORMA CA ALCĂTUIRE A PĂRȚILOR, CA UNIUNE INTEGRALĂ A ACESTORA
(CONTRARIUL SUNT PĂRȚILE DESPRINSE DIN CONTEXT, IZOLATE). Apărută în
contextul Marii teorii – frumosul depinde de FORMĂ, ORDINE, SIMETRIE (vizual),
ARMONIE (sunete).
2. FORMA CA CEEA CE E PREZENTAT DIRECT SIMȚURILOR (CONTRARIUL ESTE
CONȚINUTUL vezi în cazul poeziei forma sunt sunetele iar sensul conținutul).
CULOARE, DESEN, SUNET.
3. FORMA CA LIMITĂ SAU CONTUR AL OBIECTULUI (CONTRARIUL ESTE MATERIA,
MATERIALUL ). DESEN FĂRĂ CULOARE.

4. FORMA CA ESENȚĂ A OBIECTULUI (Aristotel). Vezi și Platon Idea.

5. FORMA CA APORT AL INTELECTULUI (VEZI STRUCTURiLE APRIORI ALE MINȚII ȘI
SENSIBILITĂȚII UMANE). (CONTRARIUL ESTE MATERIA, INFORMAȚIA BRUTĂ,
NESTRUCTURATĂ LIVRATĂ DE LUMEA REALĂ, EXTERIOARĂ ÎNTR-O EXPERIENȚĂ
).
 “Orizontalizarea“ - o estetică anti-antropocentrică
Coborârea de la vertical la orizontal

• Pentru Pollock Orizontalitatea suportului va fi

element esențial al procesului de lucru (nu există
curgere verticală, spațiul izomorfic al picturilor
sale nu este orientat în funcție de corpul erect al
observatorului uman).

• Abandonând pensulația și odată cu aceasta

conexiunea anatomică prin care pensula devenea
o extensie a mâinii, Pollock a delegat o parte a
procesului artistic materiei înseși. Urmele lăsate
iau formă printr-o combinație de gestualitate și
gravitație ce ambele variază în funcție de
vîscozitatea pigmentului.
• Claes Oldenburg American, Sculpture in the Form of a
Fried Egg 1966/1971 Canvas, dyed cotton, and expanded
polystyrene Diameter: 122 in. (309.9 cm)
Noul Materialism în Arta Contemporană – o estetică anti kantiană

• MATERIA INFORMĂ REFUZĂ ORICE MIMESIS, EA NU IMITĂ NIMIC, REFUZĂ SĂ SE LASE ASILMILATĂ
VREUNUI CONCEPT ORICARE AR FI ACELA, REFUZĂ ORICE ABSTRACTIZARE.
• BATAILLE introduce o primă formă radicală de materialism - Materialismul de bază.
În acest caz materia este lipsită de sens. Materia este cea despre care nu se poate spune nimic, care nu
poate fi reprezentată (nu se mai poate recurge la distinctia forma/materie).
• Rîs, rahat, nebunie, cuvinte obscene – ceea ce rupe orice discutie, nu poate fi fixat de RAȚIUNE în
concepte. Gunoi seducator ce apeleaza la ce avem mai infantil in noi.

• Ideile sunt închisori; ideea de "natură umană" este cea mai mare dintre închisori: în “fiecare om, un
animal este încarcerat... ca un deținut.“ (Bataille, Documents, Metamorphosis – Wild Animals)

• Noul Materialism un trend care se afirmă în gândirea secolului XXI (filosofie, teoria culturii, feminism,
știință, arte vizuale). Definit în jurul ideii centrale de primat al materiei și al proprietăților și acțiunilor
sale, răspunde cerințelor legate de înlocuirea noțiunii de individ cu cea de agent (uman sau non uman),
de noi abordări ale naturii și ale relaționării sociale proprii epocii contemporane, în care au devenit
centrale noi întrebări legate de locul nostru în lume printre celelalte entități corporale și despre
modurile noastre de producere, reproducere și consum al mediului înconjurător/ ambient material.