Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect cerinţelor formulate în sarcinile de lucru:

A.
„În anii copilăriei mă jucam cu puștii din fața blocului jocul cu ochii închiși și cu palmele strânse pe
pleoapele până începeam să vedem cercuri roșii și verzi rotindu-se în interiorul nostru. De fapt, fiecare vedea
altceva, ca într-un caleidoscop. Eu vedeam uneori rădăcini fibroase portocalii, traiectorii verzi, țesături de
lumini flavescente1, labirinturi - moi, fără muchii, o încâlceală pulsatilă 2 . Când am văzut prima dată cum arată
un creier, am recunoscut desenul meu lățit pe ecranul meu cel „adânc”. În noaptea profundă, la care ajungeam
după mai mult timp apăsând tot mai tare ochii cu palmele, în centrul întunericului îmi place să cred că îmi
vedeam propriul creier, un labirint gri-albăstrui, respirând. Sigur că la o astfel de imagine ajungeam rar și greu
de cele mai multe ori mă opream la geometrii în culori electrice (…), geometrii la care puteți ajunge și voi
chiar acum (…).
În jocurile noastre spuneam că figurile astea care nu seamănă cu nimic din realitate trebuie să însemne
ceva, erau parcă rămășițe din existența noastră anterioară, ceva din lumea în care trăisem înainte să ne naștem
(despre asta avusesem noi niște discuții în contradictoriu și foarte pasionante de mai multe ori). Unii
descopereau iepuri, cocoșați, păsări, pești, femei sau bărbați, triunghiuri, cuburi, numere chiar… Mie mi se
întâmpla să văd mereu un soi de broască țestoasă opalescentă 3, mai mult modelul carapacei ei. Fusesem oare o
broască țestoasă înainte să fiu copil? Mi se părea plauzibil, pentru că numai astfel îmi puteam explica lenea
uriașă, cumplita oboseală și plictiseală care țineau de natura mea… mi se părea interesant că alții fuseseră
triunghiuri sau numere, de exemplu…”
( adaptare după Simona Popescu, Exuvii)
1
flavescent = de culoare galbenă; 2pulsatil = care pulsează; 3 opalescent = care răspândește o lumină
slabă.

B.
„Copilăria, iscoditoare ca un copil în faţa uşii care ascunde pomul de Crăciun, se înălţa, în
trupul lui, în vârful picioarelor‫ ׃‬creştea. (…) Straiele băieţeşti îi fură întâia armură; chivăra1 de hârtie,
întâia coroană; o vargă, întâiul sceptru; şi alungarea curcanului, întâia biruinţă. În chipul acesta
ajunse voievod al ogrăzii: ograda era el. Şi se supuneau toţi, căci colţii dulăului, care-l însoţea supus,
erau pravilă temeinică şi temută. Asemeni tuturor voievozilor, a vrut să întreacă hotarele care-i
îngrădeau puterea. Astfel a ajuns la portiţă. Uliţa, străjuind în prag, l-a oprit să-l întreacă. Era prea
mare pentru a se mulţumi cu ograda, dar prea mic pentru a se încumeta pe uliţă. Gata să plângă, s-a
aşezat pe prag. Fără să vrea, mâinile lui au cules pietricele de pe jos, risipindu-le, ciocnindu-le,
ascultându-le: erau şăgile2 şoptite lui de buzele uliţei. Şi el a uitat plânsul, şi a râs, şi s-a jucat zile de-
a rândul cu buna şi bătrâna uliţă. Era prietenul ei răsfăţat. Ea îi făcea mingi minunate, pe care doar le
privea şi săreau: vrăbii. Ea îi înălţa zmeie mititele, felurit colorate, care zburau fără vânt şi se
cârmuiau fără sfoară: fluturi. Ea îi dăruia mătănii de os întortocheat, care se înşirau singure: melci.
Ea, mânuind mâini nevăzute, le juca umbrele prin văzduh ca pe un zid: ciori. Ea îi zugrăvea, cu cridă,
pe acoperişurile caselor, sate pentru păpuşi: hulubi3. De Crăciun, ea îl aducea din cer, la poarta casei
pe darnicul Moș Crăciun. De Paști, ea îi cânta – cu glas tânguitor de clopot – basmul al deceniilor, cu
blândul Făt-Frumos-Isus și Dumnezeu…În ochii ei de apă, copilul și cerul: jucăria lui de mai târziu.”
(Ionel Teodoreanu, Uliţa copilăriei)
1
chivără, chivere = s.f. Acoperământ de cap, în formă ; 2 şagă, şăgi, s.f. Glumă; 3hulub,
hulubi, s.m. Porumbel;
 C.
„Copiii se jucau în anii ’70-’80  pe ulițele satului, pe strada din fața casei, în jurul blocurilor.
Deși unele aveau denumiri diferite în funcție de regiune, jocurile erau aceleași peste tot.
Fetele  și băieții jucau împreună fazan, mijita, țară, țară vrem ostași, castelul/cărămizi, de-a v-ați
ascunselea, baba oarba, rațele și vânătorii, frunza, roaba, urechi, telefonul fără fir, mima, telefonul
fără fir. Alteori, se  distrau separat. Fetele săreau coarda, elasticul, șotronul, ori împleteau ațe
încurcate. Băieții jucau fotbal de picior, hoții și vardiștii, bâza. Alergatul pe străzi cu câte o anvelopă
ruptă învârtită pe un băț era de asemenea una din plăcerile băieților.
Desenau cu creta pe asfalt, adunau pietre sau cărămizi și le puneau unele peste altele, apoi le
dărâmau cu o minge.  Erau și jocuri cântate… țăranul e pe câmp! un elefant se legăna pe o pânză de
păianjen! Ursul doarme și visează!
Copiii colecționau timbre ori puneau plantele în ierbare, alcătuiau insectare, ultimele două  fiind de
multe ori teme pentru vacanță.
Anii ’90 au deschis porțile României către lume. Viața a devenit mai trepidantă, s-a aglomerat
traficul, s-au înmulțit mașinile, terenurile din jurul blocurilor s-au transformat în parcări, spațiile
verzi au devenit interzise pentru joacă. Au apărut rolele, s-au înmulțit bicicletele, copiii își mai
puneau câte o păturică și jucau liniștiți, jocuri de cărți, Monopoly.
Activitățile în aer liber au devenit din ce în ce mai puține. Băieții au început să joace baschet,
fotbal, tenis din ce în ce mai organizat, în cluburi și săli. Activitățile în aer liber au fost înlocuite cu
săli de fitness.
Au apărut apoi telefoanele mobile, jocurile pe calculator, tablete, Internetul. Simulatoarele,
consolele de jocuri electronice au înlocuit bețele și mingea.”
(https://www.cotidianul.ro/jocurile-copilariei-de-a-lungul-timpului/)

SUBIECTUL I – Elemente de construcție a comunicării ___ ______20 de puncte

1. Indică numărul de litere și sunete pentru cuvintele chipul și regiune. 2 puncte
2. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: biruință, uliță. 2 puncte
3. Scrie două propoziții în care să ilustrezi polisemia cuvântului centru. 2 puncte
4. Transcrie, din textul-suport C, patru termeni ce aparțin aceluiași câmp lexical. 2 puncte
5. Explică modul de formare a cuvintelor numai și pietricele. 2 puncte

7. Notează cu adevărat sau fals răspunsul următoarelor enunțuri. 2 puncte

a. În enunțul „De Paști, ea îi cânta” cuvântul subliniat este pronume. A\F
b. Cuvântul evidențiat în secvența „Erau și jocuri cântate…” este un adjectiv provenit din verb la
participiu. A\F
c. În propoziția „Unii descopereau iepuri, cocoșați, păsări, pești, femei sau bărbați, triunghiuri,
cuburi, numere chiar…” există figura de stil enumerația. A\F
d. În structura „…jocurile erau aceleași peste tot” există două complemente circumstanțiale
de mod. A\F

8. Selectează, din textul-suport B, patru verbe la moduri diferite, numindu-le . 2 puncte

9. Formulează propoziții în care substantivul bicicletă să îndeplinească funcțiile sintactice de complement
circumstanțial de cauză și complement indirect . 2 puncte

10. Precizează cazul cuvintelor subliniate din secvența dată: „În jocurile noastre spuneam că figurile astea
care nu seamănă cu nimic din realitate trebuie să însemne ceva, erau parcă rămășițe din existența noastră
anterioară, ceva din lumea în care trăisem înainte să ne naștem (despre asta avusesem noi niște discuții în
contradictoriu și foarte pasionante de mai multe ori).” 2puncte
SUBIECTUL al II-lea - Înțelegerea textelor ficționale\ nonficționale ______30 de puncte
1. Transcrie, din textul-suport B, o comparație și o personificare. 5 puncte
2. Precizează două asemănări și două deosebiri regăsite în textele-suport. 6 puncte
3. Explică, în 50-80 de cuvinte, evoluția jocurilor și impactul acesteia în viața copiilor. 6 puncte
4. Indică tema centrală prezentă în cele trei texte. 5 puncte

SUBIECTUL al IV – lea - Practica rațională și funcțională a limbii ________20 puncte

Imaginează-ți că ești un copil din viitor. Redactează un text, de minim 150 de cuvinte, în care să
descrii jocurile practicate de copii din lumea viitorului.
În compunerea ta vei avea în vedere:
- respectarea temei date;
- structura adecvată a tipului de text cerut;
- respectarea limitei de cuvinte indicate.