COMUNICAREA

EFICIENTA

1
“Motivul pentru care avem două urechi şi o
gură este pentru a vorbi mai puţin şi a
asculta mai mult.”
Zeno din Citium

2
 ARTA COMUNICĂRII EFICIENTE
Arta ascultării este un dar extraordinar pe care îl
putem face celorlalţi, dar şi nouă înșine.

Când îi ascultăm pe ceilalţi, le demonstrăm că ceea ce

au ei de spus este important.

le inspirăm încredere.

Chiar şi dacă ce au ei de spus nu ne ajută, trebuie să

fim conştienţi că a-i asculta îi va ajuta pe ei, pentru
că aşa cum florile înfloresc în lumina soarelui, tot aşa
oamenii se dezvoltă când sunt ascultaţi de cineva. 3
Arhitectura celor “3 CO”

CO - CO - CO !
COmunicare
COlaborare
COordonare
4
 Definirea conceptului
“COMUNICARE”
“Comunicarea este trimiterea şi primirea
mesajului de la o persoană la alta”.
Ston
decoven
“Comunicarea este procesul împărtăşirii cu o altă
persoană sau cu alte persoane a cunoştinţelor,
intereselor, atitudinilor, opiniilor, sentimentelor
şi ideilor”.
Larry A. Samvar, Jack Milts
5
Comunicarea relaţională

❖ Comunicare intrapersonală

❖ Comunicare interpersonală

❖ Comunicare în grupuri mici

❖ Comunicare publică

❖ Comunicarea în masă

6
Modalităţi de comunicare

❖ Comunicare pe orizontală

❖ Comunicare pe verticală

7
 3 Stiluri de comunicare
Stilul pasiv -„laissez-faire“, permisiv - evită confruntările,
conflictele, îşi doreşte ca toată lumea să fie mulţumită, fără a ţine
însă cont de drepturile sau dorinţele sale personale.

O astfel de persoană nu face cereri, nu solicită ceva anume, nu se

implică în câștigarea unor drepturi personale sau în apărarea unor
opinii.

Această persoană se simte rănită, frustrată, iritată, fără însă a

încerca să-şi exprime nemulţumirile faţă de ceilalţi.

Lasă întreaga libertate de decizie şi acţiune pe seama altora;

Se remarcă prin „roluri“ pasive, prin diferenţă ori minimalizarea

fenomenelor semnificative în procesul de activitate;
Stilul pasiv evită problema, ignoră drepturile proprii, lasă pe ceilalţi
8
să aleagă în locul său, vede drepturile celorlalţi ca fiind mai
importante.
 3 Stiluri de comunicare

Stilul agresiv - autoritaritarist - blamează şi îi acuză pe ceilalţi, încalcă regulile

impuse de autorităţi (părinţi, profesori, poliţie) este insensibil la sentimentele
celorlalţi, nu-şi respectă colegii, consideră că au întotdeauna dreptate, rezolvă
problemele prin violenţă, consideră că cei din jurul său sunt adesea nedrepţi cu el,
este sarcastic şi utilizează adesea critica în comunicare, este ostil şi furios.
Se menţine la o anumită distanţă de grup.
Generează tensiuni, agresivitate, stress.
Stilul agresiv atacă problema, îşi susţine drepturile fără a ţine cont de drepturile
celorlalţi, aleg activitatea lor şi pe a celorlalţi, consideră că drepturile lor sunt mai
9
importante decât ale celorlalţi.
 3 STILURI DE COMUNICARE

❖ Stilul asertiv - democratic - exprimă emoţiile şi convingerile fără

a afecta şi ataca drepturile celorlalţi
❖ Comunică direct, deschis şi onest câștigând respectul prietenilor
şi colegilor, are capacitatea de a iniţia, menţine şi încheia o
conversaţie în mod plăcut.
❖ Exprimă emoţiile negative fără a se simţi stânjenit sau a-l ataca
pe celălalt,
❖ Spune „nu” fără să se simtă vinovat sau jenat,
❖ Îşi exprimă deschis opiniile personale, îşi recunoaşte
responsabilităţile faţă de ceilalţi;
❖ Conducătorul asertiv prezintă criteriile comune de apreciere,
de lăudare, de criticare pe care le respectă în comun cu colegii;
❖ El se comportă, într-un fel, ca un membru al grupului;
❖ Stilul asertiv discută problema, îşi susţine drepturile, au
încredere în ei, recunosc şi drepturile lor şi ale celorlalţi.
10
COMUNICAREA INCLUDE

❖ Arta de a vorbi

❖ Arta de a scrie

❖ Arta de a tăcea

❖ Arta de a asculta

❖ Arta de a acţiona
11
CE PRESUPUNE COMUNICAREA?

❖ A comunica presupune cunoaştere de sine şi stimă de sine

❖ A comunica presupune conştientizarea nevoilor celuilalt
❖ A comunica presupune a şti să asculţi
❖ A comunica presupune a înţelege mesajele
❖A comunica presupune a şti să îţi exprimi sentimentele
❖A comunica presupune a accepta conflictele

12
 COMUNICAREA EFICIENTĂ

O comunicarea eficientă are următoarele caracteristici

❖ porneşte de la datele realităţii concrete

❖ congruenţa dintre mesaje verbale şi nonverbale

❖ acordarea feedback-ului reciproc

❖ efect de autoreglare asupra conduitei personale -

homeostazie comportamentală

❖ facilitarea conştientizării de sine

❖ adaptarea creativă a persoanei. 13

ASCULTARE ACTIVĂ
“Evoluez în momentul în care am în jur oameni
mai inteligenţi decât mine pe care îi ascult. şi
cred cu tărie că oricine este mai informat
decât mine în privinţa unui subiect.”

Henry Kaiser

14
 ASCULTARE ACTIVĂ
Nu este uşor să fim buni ascultători.

Cea mai uşoară formă de ascultare este aceea de a asculta radioul.

În rest, este extrem de dificil.

Ce face ascultatul să fie atât de dificil? - Ego-ul nostru.

Adesea pretindem că ascultăm, dar mintea noastră e în cu totul altă parte,

încercând să găsească ceva de spus.

Nevoia de a întrerupe şi de a vorbi este foarte puternică.

Vrem să ne auzim şi pe noi înşine într-o conversaţie, doar pentru a ne

confirma şi valida existenţa.

Şi dacă partenerul îndrăzneşte să vorbească, în loc să ne oprim după ce ne-15

am spus părerea, continuăm să vorbim spre propria satisfacţie.
 LIMBAJUL TĂCERII

A şti să taci când trebuie este o calitate a omului,

preţuită din cele mai vechi timpuri.

Chiar şi prin tăcere oamenii comunică ceva:

➢ aprobare,
➢ dezaprobare,
➢ discreţie,
➢ raţiune,
➢ păstrarea unei taine,
➢ admiraţie. 16
 LIMBAJUL CULORILOR
Culorile influenţează şi ele comunicarea.
Ele evidenţiează atitudinea omului faţă de viaţă şi faţă de cei din jur.
Culoarea vestimentaţiei folosită de către manager ne comunică o serie de lucruri
despre acesta. Culorile şi semnificaţia lor:
❖ Roşu - om sentimental
❖ Roz - îi place să iubească, să fie iubit şi să aibă grijă de alţii
❖ Portocaliu - este organizat si hotarat sa-si realizeze planul
galben - doreşte să discute
❖ Verde - îi place schimbarea
❖ Bleu, albastru - este inventiv
❖ Bleumarin - îi place să fie şef şi să dea ordine 17

❖ Negru - ştie foarte bine ce are de făcut

 LIMBAJUL CULORILOR

CULORILE CALDE: Culorile reci:

➢ ROŞU ➢gri

➢ PORTOCALIU
➢verde
➢albastru
➢ GALBEN
o inhibă.
FAVORIZEAZĂ COMUNICAREA.

Comunicarea se desfăşoară greoi şi în cazul monotoniei sau

varietăţii excesive de culori.
Fiecare om îşi adaptează aceste limbaje non-verbale la
18
propriul său stil de viaţă.
 ACTIVITĂŢI VERBALE

Există 4 tipuri de activitate verbală

1. ASCULTAREA – 45 %

2. VORBIREA – 30 %

3. SCRISUL – 9 %

4. CITITUL – 16 %

19
 ASCULTAREA – 45 %

PASIVĂ - persoana vorbeşte, dar nu ştie dacă este ascultată.

ACTIVĂ - eficientă - persoana este încurajată să vorbească.

20
 ASCULTAREA – 45 %

„Cel mai bun vorbitor este un bun

ascultător”
Larry King

21
 10 SFATURI
PENTRU O ASCULTARE EFICIENTĂ
1. Încetează să vorbeşti – nu poţi asculta în timp ce vorbeşti.

2. Uşurează situaţia vorbitorului – ajută-l să se simtă liber să vorbească.

3. Arată vorbitorului că vrei să-l asculţi – privirea şi comportamentul să denote

interesul; nu citi notiţele, corespondenţa sau ziarul în timp ce vorbeşte cineva;
ascultă pentru a înţelege, nu pentru a te opune.

4. Renunţă la gesturi care distrag atenţia – nu mâzgăli, nu bate „darabana” cu

degetele, nu umbla cu hârtii.

5. Pune-te în situaţia vorbitorului – încearcă să vezi din punctul lui de vedere.

22
 10 SFATURI
PENTRU O ASCULTARE EFICIENTĂ
6. Fii răbdător – acordă destul timp, încearcă să nu întrerupi, evită să
pleci în timp ce altul vorbeşte.

7. Nu te înfuria – furia poate duce la interpretări greşite.

8. Nu fi dur în dispute şi critici şi nu te impune ca atotcunoscător –

această poziţie îi face pe oameni mai defensivi, tăcuţi sau furioşi.

9. Pune întrebări – acest fapt îl încurajează pe vorbitor, îi arată că îl

asculţi, că poţi şi vrei să-l ajuţi să-şi dezvolte / încheie demonstraţia.

10. Încetează să vorbeşti – primul şi ultimul sfat, deoarece celelalte

depind de acesta. 23
 VORBIREA/LIMBAJUL – 30 %

Limbajul nu este doar vorbirea. fenomenul comunicării include şase

componente/elemente:

❖ Emiţătorul - sursa

❖ Receptorul - destinatarul

❖ Mesajul - codarea

❖ Canalul de transmitere

❖ Codul – decodarea

❖ Feedback-ul (conexiunea inversă).

24
ELEMENTELE SISTEMULUI FUNCŢIONAL AL
COMUNICĂRII DEPLINE

25
 ELEMENTELE SISTEMULUI
FUNCŢIONAL AL COMUNICĂRII
DEPLINE

26
FOLOSEŞTE TOATE SIMŢURILE!

Pentru a comunica eficient, foloseşte-ţi toate simţurile!

❖ VIZUAL

❖ KINESTEZIC - TACTIL
❖ AUDITIV

❖ GUSTATIV

❖ OLFACTIV

27
MAXIMA LUI G. ELIOT

“Binecuvântat este cel care,

atunci când nu are nimic de spus, se abţine

să demonstreze acest lucru prin vorbe”.

28
 Ştiaţi că

• OAMENII COMUNICĂ TOT TIMPUL DE 100. 000 DE ANI ÎNCOACE.

• FIECARE OM VORBEŞTE, ÎN MEDIE, O ORĂ PE ZI, ADICĂ 2,5 ANI DIN

VIAŢA LUI.

• DACĂ S-AR ÎNREGISTRA TOATE CUVINTELE ROSTITE DE UN OM ÎN

CURSUL VIEŢII LUI, S-AR OBŢINE 1 000 DE VOLUME A CÂTE 400 DE
PAGINI FIECARE.

29
COMUNICAREA NONVERBALA

30
 COMUNICAREA NONVERBALA

Comunicarea nonverbala este o componenta esențială în viața

de zi cu zi.

Fie ca ne ducem la un
interviu, ca ținem un discurs,
ca avem o discuție sau
suntem într-o situație care
solicita mult autocontrol,
comunicarea nonverbala este
factorul de care depinde
uneori întregul nostru succes.
31
 COMUNICAREA NONVERBALĂ

Comunicarea nonverbală o însoţeşte pe cea verbală şi apare ca un element de

întărire a acesteia.
Cel mai des întâlnite forme de comunicare nonverbală sunt:
❖ Mimica - expresia facială
❖ Privirea
❖ Gestica,
❖ Postura,
❖ Atitudinea,
❖ Vestimentaţia,
❖ Comunicarea cu ajutorul distanţelor - proxemica
❖ Comunicarea cu timpul.
Acestea confirmă sau infirmă mesajul verbal, în funcţie de manifestările lor.32
 COMUNICAREA NONVERBALĂ

Când ceea ce spuneți nu este în concordanță cu ceea ce

faceți, interlocutorul va crede ceea ce vede, adică
semnalele nonverbale ale corpului dumneavoastră.

Acest tip de comunicare are

relevanța mai mare decât
semnalele verbale și paraverbale:
❖ tonul vocii,
❖ accent
❖ tonalitate etc.
33
 COMUNICAREA NONVERBALĂ

Mimica este cea mai evidentă formă de comunicare nonverbală

şi cel mai uşor de observat.
o Privirea - deschisă sau evitantă

o Zâmbetul

o Grimasele, Umbrele – autenticitatea/inautentcitatea

mesajului transmis, de gradul său de importanţă, de
atenţia pe care o acordă vorbitorul interlocutorilor săi.

Mimica este adesea involuntară şi numai în cazurile în care se

34

doreşte sublinierea mesajului verbal este conştient controlată.

 COMUNICAREA NONVERBALĂ

Pentru a construi o relație de comunicare trebuie

să păstram contactul vizual cam 60% - 70% din
timp.
Există mai multe tipuri de priviri:
❖ oficială
❖ intimă
❖ laterală:
• când este însoțită de zâmbet înseamnă interes
• când este însoțită de încruntarea sprâncenelor înseamnă
ostilitate. 35

❖ închiderea ochilor înseamnă dorința de a finaliza interacțiunea.

 COMUNICAREA NONVERBALĂ

Gestica este a doua formă de comunicare nonverbală ca importanţă.

majoritatea persoanelor, atunci când doresc să sublinieze ceva, au o gestică

adecvată.

Cel mai des întâlnită este

❖ mişcarea mâinilor

❖ bătutul din picior

❖ privitul repetat la ceas

❖ aranjarea ritmică a părului etc.

36
 COMUNICAREA NONVERBALĂ
Poziția mâinilor ne poate da nenumărate indicii despre starea cuiva. Enumeram
mai jos câteva poziții ale mâinilor și semnificația lor în contextul limbajului corpului

Autocontrol,
tensiune

Dominant Deschis, sincer,

“Eu sunt șeful”
conciliant

Autoritar, Neimpresionat,
implicat plictisit 37
 COMUNICAREA NONVERBALĂ
Postura se referă la poziţia corpului.
Aceasta apare ca o reflectare a stării noastre psihice la momentul
respectiv.
Postura poate spune foarte mult despre noi.
La interviu:
❖ dacă avem o poziţie relaxată, deschisă, ocupând tot spaţiul în care
stăm şi nu utilizând numai un colţ de scaun
❖ dacă stăm ghemuit, cu mâinile strânse la piept şi cu picioarele
încrucişate,
producem impresia că avem/ nu încredere în propria persoană,
suntem/nu conştienţi de propriile calităţi şi de propriul statut, dornici38 să
stabilim/nu o comunicare eficientă.
 COMUNICAREA NONVERBALĂ
Se referă la felul în care un om stă la un moment dat și la modalitățile prin
care își modifică postura corpului.
Există câteva poziții de baza din care putem identifica starea de spirit a
oamenilor care fac parte dintr-o audiență.
Închis,
neîncrezător

Rezervat, Gata pentru discuție.

defensiv interesat

Superioritate Dezaprobă
39
 COMUNICAREA NONVERBALĂ

Postura poate denota nesiguranţă, teamă, dorinţa de a trece

nevăzut, de a ocupa cât mai puţin loc posibil.

Postura este relevantă în special în situaţiile profesionale, când

se desfăşoară negocieri, deoarece subliniază poziţia
interlocutorului.

40
 COMUNICAREA NONVERBALĂ

Atitudinea apare ca o continuare a mesajului posturii, denotă gradul de asumare

a unei situaţii.

Se poate vorbi despre o atitudine relaxată, gravă, serioasă, închisă, respingătoare,

deschisă, ezitantă etc.

Atitudinea are un grad mai mic de observabilitate decât postura şi

caracterizează, în general, poziţiile sociale /sau de grup.

S-a constatat că persoanele ce ocupă poziţii importante au o atitudine relaxată,

sigură, expansivă şi dominatoare în situaţiile cu care se confruntă.

Atitudinea este un indicator al poziţiei adoptate în faţa unei situaţii – în

41
particular, sau în viaţă – în general.
 COMUNICAREA NONVERBALĂ

Vestimentaţia este o formă mai subtilă de comunicare nonverbală, a cărei

descifrare nu este accesibilă tuturor.
O anumită vestimentaţie este specifică întâlnirilor profesionale şi o alta celor
din viaţa personală.
Dacă sunt inversate dimensiunile / sau dacă sunt nediferenţiate, putem
deduce uşor importanţa pe care o acordă persoana în cauză celor două
contexte de viaţă.
La un nivel mai profund, vestimentaţia poate indica starea de spirit şi
personalitatea fiecăruia.
Culorile, accesoriile, modelul hainelor, lungimea sunt toţi atâția indicatori
42
ai
sistemelor personale de valori.
 COMUNICAREA NONVERBALĂ

Proxemica – sau modul în care comunicăm cu şi în spaţiu – este o altă formă

de comunicare nonverbală, care îşi are rădăcinile atât în sistemul cultural în
care ne situăm, cât şi în propriul sistem de valori şi de ordonare a lumii.
Proxemica este teoria distanţelor - Psihologul american Edward Hall 1996
El a descris patru zone de comunicare:
1. Intimă - 0 - 50 cm - pentru îndrăgostiţi şi prieteni apropiaţi
2. Personală - 50 cm – 1,20 m - pentru convorbiri cu prietenii sau vizitatorii
3. Socială - 2 – 3 m - pentru discuţii formale şi afaceri sau reuniuni
4. Publică - 5 - 10 m sau mai mult - prezentări în auditoriu sau pe teren şi
pentru discuţii.
Aceste distanţe sunt specifice culturii americane; ele diferă de la o cultură43 la
alta, iar respectarea lor reprezintă o condiţie a unei comunicări eficiente.
 COMUNICAREA NONVERBALĂ

În alte culturi:

1. zona intimă: 0 - 35 cm

2. zona personală: 35 cm – 1,20 m

3. zona socială: 1,20 m – 2,5 m

4. zona publică: 3 - 10 m sau mai mult

Conştientizarea acestor zone duce la o mai uşoară comunicare,

deoarece astfel sunt stabilite coordonatele între care are loc şi
contextele care o definesc.
44
 COMUNICAREA
NONVERBALĂ

Comunicarea cu timpul este de aceeaşi natură ca şi comunicarea cu / în

spaţiu şi ţine mai mult de normele culturale decât de cele personale.
Astfel, în cadrul fiecărei culturi există reguli de management al timpului şi
de interpretare a acestuia, ceea ce face posibilă o comunicare eficientă.
Percepţiile asupra timpului diferă de la o cultură la alta, ceea ce duce,
adeseori la „crampe de comunicare” între aparţinătorii unor culturi diferite.

45
 COMUNICAREA NONVERBALĂ

Cultura balcanică - Europa Orientală - accentul nu cade atât pe punctualitate,

cât pe dimensiunea existenţială a vieţii
Cultura Europei Occidentale - punctualitatea este un aspect esenţial.
Percepţia timpului diferă şi în funcţie de gen, transformându-se astfel în cutume:
este obligatoriu pentru un bărbat să ajungă devreme la o întâlnire şi este
„normal” pentru o Dră / Dnă să întârzie.
Atunci când aceste reguli de percepţie şi de management al timpului sunt
transferate în plan personal, semnificaţia lor devine alta:
❖ întârzierea nu mai este o problemă de cultură, ci una de seriozitate
❖ respectarea fixă a orarelor nu mai este un aspect al punctualităţii, ci o lipsă
46
a
flexibilităţii în viaţa personală etc.
 COMUNICAREA NONVERBALĂ
CONCLUZIE

Formele de comunicare nonverbală - cu toate aspectele lor –

constituie condiţii adiţionale pentru o comunicare eficientă în
direcţia înţelegerii şi interpretării mesajului.
Integrarea lor în categoria limbajului nonverbal are o natură
instrumentală.
Dimensiunea lor este mai complexă şi ele transgresează această
formă de comunicare.
47
 Ştiaţi că:
S-a constatat că, numai cu mâinile, omul poate face peste 7.000.000 de
mişcări diferite.

Diferite popoare au modurile lor de comunicare:

❖ Indienii din America de Nord îşi exprimă dezacordul prin clătinarea

pe verticală a palmei ridicate la nivelul feţei;

❖ Arabii, în semn de negare, ridică puţin capul, iar pentru a-şi exprima
totalul dezacord, îşi mişcă unghia de la degetul mare al mâinii drepte,
ca mai apoi s-o arunce brusc înainte;

❖ Turcii, pentru acelaşi lucru, îşi ridică bărbia şi îşi îngustează ochii şi
plescăie uşor din limbă;

❖ Malaiezienii, în loc de a spune “nu”, îşi lasă, pur şi simplu, ochii în jos;

❖ Bulgarii îşi exprimă dezacordul dând afirmativ din cap 48

 COMUNICAREA NONVERBALĂ
Identificați mesajele transmise de figurile următoare!

49
 COMUNICAREA NONVERBALĂ
Identificați mesajele transmise de figurile următoare!

50
 COMUNICAREA PARAVERBALĂ
Comunicarea paraverbală – paralimbajul - este un nivel mai profund
de comunicare şi operează cu aspecte şi forme ale comunicării
verbale şi nonverbale discutate anterior: intonaţia, accentul, timbrul
vocii, tonul, postura, mimica etc.

Accentul cade, în principal:

❖ nu pe ceea ce este spus, ci pe cum este spus;

❖ nu pe simpla receptare a mesajului şi a formelor de comunicare

adiacente, ci pe analiza acestora din urmă şi pe integrarea lor în
mesajul propriu-zis.

Comunicarea paraverbală operează cu nuanţe şi este factorul esenţial

52

în personalizarea comunicării şi în perceperea autentică a mesajului.

 Ştiaţi că

Bernard Shaw spunea că există:

❖ 100 de feluri de a spune “nu”

❖ 1 000, de a spune “da”.

Ştim foarte bine că, după intonaţie, un “da” poate însemna “nu” şi
uneori un “nu” se apropie de “da”.

53
 LUCRUL ÎN ECHIPE

Exerciţiu:

➢ Se vor discuta implicaţiile tonurilor folosite asupra conţinutului mesajului şi

asupra modului în care a fost distorsionat.

➢ Se va analiza cum a fost afectată eficienţa comunicării.

56
57
58
 DECALOGUL COMUNICĂRII
1. Nu poţi să nu comunici.
2. A comunica presupune cunoaştere de sine şi stimă de
sine.
3. A comunica presupune cunoaşterea nevoilor celuilalt.
4. A comunica presupune a şti să asculţi.
5. A comunica presupune a înţelege mesaje.
6. A comunica presupune a da feed-back-uri.
7. A comunica presupune a înţelege procesualitatea unei
relaţii.
8. A comunica presupune a şti să îţi exprimi sentimentele.
9. A comunica presupune a accepta conflictele. 59

10. A comunica presupune asumarea rezolvării conflictelor.

 STILURILE DE COMUNICARE

• Stilul cooperant - stilul prin care dezvoltam relații,

• Stilul rezolutiv - stilul prin care se încearcă rezolvarea unor

probleme

• Stilul bazat pe negociere - folosit în afaceri, în tranzacții

• Stilul directiv

• Stilul agresiv - folosit atunci când dorim să atacăm verbal, să

intimidăm

• Stilul asertiv 60
 POVESTEA IEPURAŞULUI
Un iepuraş dorea să-şi gătească 8 ouă.
Dar nu are o tigaie în care să le prăjească. Stă el, se gândeşte, şi îşi aduce aminte că ursul are o
tigaie. Bucuros, pleacă spre bârlogul ursului să-i ceară tigaia cu împrumut! Mergând… mergând,
iepuraşul se întreabă:
- Dacă ursul îmi cere în schimbul tigăii 2 ouă? Hm… asta e, îi dau lui 2 ouă, mai rămân eu cu 6 şi asta e,
mi-ajung 6!
Merge el ce merge, şi se întreabă din nou:
- Dar dacă îmi cere 4 ouă? Asta nu-i bine deloc! Dar ce să fac, ursul e singurul din pădure care îmi poate
împrumuta tigaia! Apoi, aşa e în afaceri, câştigul se împarte jumate-jumate! Fie şi aşa, dacă-mi cere 4 mai
rămân şi eu cu 4 şi îmi ajung şi astea până la urmă!
Mai avea puţin până a ajunge la bârlogul ursului şi-i veni o nouă idee:
- Din ce-l cunosc eu pe urs, acesta va lua şi pielea de pe mine, în plus, e şi cam nesimţit, cred că o să-mi lase
doar 2 ouă! Of… Doamne, şi eu care aveam 8 ouă! Să rămân doar cu 2 ouă?

61
 POVESTEA IEPURAŞULUI
Delicată situaţie, dar, asta e! până la urmă decât să mor de foame, îi dau lui 6 şi eu sunt
mai mic, rămân cu 2 ouă! aceste ouă o să-mi ţină de foame astăzi!
În sfârşit, iepuraşul ajunse în faţa bârlogului! căzu din nou pe gânduri, era din ce în ce
mai stresat, pentru că în tot acest timp el s-a gândit să-l împace şi pe urs şi pe el şi a
tras nişte concluzii clare. dar nu-şi pusese o singură întrebare:
- Dacă ursul îmi cere toate ouăle? ce fac? hm… asta ar fi foarte delicat!!!
Se hotărăşte şi bate la uşa ursului, care iese cu un zâmbet larg şi spune:
- Zi-mi iepuraşule, ce problema ai, cu ce te pot ajuta?
Iepuraşul:
-Mai ursule, ştii ceva: nu-mi trebuie tigaia ta! apoi îi întoarce spatele şi pleacă!
Morala: etichetarea prietenilor, a colegilor sau a şefilor, fără
măcar să le ascultăm punctul de vedere, conduce la un eşec
ferm în comunicare! 62