Teste grilă

1. Capacitatea de folosință reprezintă:

a) aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații;
b) aptitudinea generală și abstractă a persoanei de a avea drepturi și obligații civile;
c) aptitudinea persoanei de a exercita drepturi și de a-și asuma obligații.

2. Capacitatea civilă reprezintă:

a) aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații civile, respectiv de a încheia acte
juridice civile;
b) aptitudinea generală și abstractă a persoanei de a avea drepturi și obligații civile;
c) aptitudinea persoanei de a exercita drepturi și de a-și asuma obligații civile.

3. În cazul capacității de exercițiu, este pusă în discuție:

a) posibilitatea persoanei de a avea drepturi și obligații civile;
b) posibilitatea persoanei de a exercita drepturi și de a-și asuma obligații civile;
c) posibilitatea persoanei de a avea drepturi și obligații civile, respectiv de a încheia acte
juridice civile.

4. Ca regulă, capacitatea de folosință se dobândește de către persoana fizică din momentul:

a) nașterii;
b) concepției, sub condiția ca aceasta să se nască vie;
c) concepției, sub condiția ca aceasta să se nască vie și viabilă.

5. Numim capacitate anticipată de folosință a persoanei fizice, capacitatea recunoscută

acesteia:
a) de instanța de tutelă, pentru motive temeinice, începând cu vârsta de 16 ani;
b) ca efect al căsătoriei, începând cu vârsta de 16 ani;
c) din momentul concepției, sub condiția să se nască vie.

6. Capacitatea deplină de exercițiu se dobândește de către persoana fizică, ca regulă:

a) la împlinirea vârstei de 18 ani;
b) la împlinirea vârstei de 16 ani;
c) la împlinirea vârstei de 16 ani, pentru motive temeinice.

7. Dobândirea capacității de folosință îi permite persoanei fizice:

a) să culeagă o moștenire;
b) să încheie personal orice acte juridice civile;
c) să încheie personal orice acte de dispoziție.

1
8. Capacitatea de exercițiu a persoanei fizice încetează:
a) în toate cazurile, odată cu capacitatea de folosință;
b) printre altele, ca efect al punerii sub interdicție;
c) numai la moartea acesteia.

9. Capacitatea anticipată de exercițiu:

a) se dobândește prin efectul căsătoriei, începând cu vârsta de 16 ani;
b) se acordă pentru motive temeinice, începând cu vârsta de 16 ani;
c) se dobândește de la concepție, sub condiția ca aceasta să se nască vie.

10. Este incapabil:

a) minorul cu capacitate restrânsă de exercițiu;
b) minorul lipsit de capacitate de exercițiu;
c) persoana fizică alienată mintal.

11. Deţine capacitate restrânsă de exercițiu minorul care a împlinit vârsta de:
a) 12 ani;
b) 15 ani;
c) 10 ani.

12. Minorul cu capacitate restrânsă de exercițiu poate încheia singur și personal:

a) orice acte de administrare;
b) orice acte de conservare;
c) orice acte de dispoziție.

13. Actele de dispoziție cu caracter curent pot fi încheiate personal:

a) chiar și de persoana fizică lipsită de capacitate de exercițiu;
b) numai de minorul cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani;
c) numai de către major.

14. Prezumția privind timpul legal al concepției prezintă caracter:

a) judiciar și relativ;
b) legal și absolut;
c) legal și relativ.

15. De capacitatea anticipată de folosință poate beneficia:

a) subiectul individual de drept;
b) numai persoana fizică;
c) orice subiect de drept, fără nicio distincție.

2
 16. Principiul specialității capacității de folosință trebuie respectat:
a) de orice persoană fizică;
b) de orice persoană juridică;
c) de persoana juridică fără scop lucrativ.

17. Minorul cu capacitate restrânsă de exercițiu poate încheia personal și singur:

a) anumite acte de administrare;
b) orice acte de dispoziție;
c) orice acte juridice civile.

18. Persoana cu vârsta de 12 ani poate încheia personal și singură:

a) unele acte de administrare;
b) orice acte de dispoziție;
c) acte de dispoziție cu caracter curent și care se execută la momentul încheierii lor.

19. Principiul specialității trebuie respectat:

a) de persoana juridică cu scop lucrativ, numai în ceea ce privește capacitatea ei de folosință;
b) de persoana juridică cu scop lucrativ, numai în ceea ce privește capacitatea ei de exercițiu;
c) de persoana juridică fără scop lucrativ, cât privește capacitatea ei civilă.

20. Persoana juridică încheie acte juridice civile:

a) prin organele ei de administrare;
b) prin intermediul oricărei persoane care a contribuit la constituirea patrimoniului său;
c) numai prin persoanele care au contribuit majoritar la formarea patrimoniului ei.

21. Capacitatea de folosință a persoanei juridice încetează:

a) la înființarea ei în condițiile legii;
b) prin dizolvarea ei;
c) prin moartea administratorului ei.

22. Poate dobândi, în condițiile legii, capacitate anticipată de folosință:

a) numai persoana juridică supusă înregistrării, de la data actului de înființare;
b) orice persoana juridică, mai înainte de înființare, în măsura necesară pentru a lua ființă în
mod valabil;
c) orice persoană juridică, de la data actului de înființare.

23. Subiectul activ este cunoscut:

a) numai în cazul raporturilor reale;
b) numai în cazul raporturilor obligaționale;
c) printre altele, în cazul raporturilor nepatrimoniale.

3
24. Determinarea subiectului pasiv este posibilă:
a) numai în cazul raporturilor juridice obligaționale;
b) în toate cazurile;
c) în cazul oricărui raport juridic patrimonial.

25. În toate cazurile de raporturi juridice civile:

a) este cunoscut subiectul activ;
b) este cunoscut subiectul pasiv;
c) sunt cunoscute ambele subiecte.

26. În cazul raporturilor reale:

a) putem întâlni numai pluralitatea pasivă;
b) putem întâlni numai pluralitatea activă;
c) putem întâlni ambele forme ale pluralității.

27. Pluralitatea mixtă presupune:

a) existența mai multor creditori;
b) existența mai multor debitori;
c) existența mai multor creditori și a mai multor debitori.

28. În cazul divizibilității pasive:

a) oricare dintre debitori poate fi ținut să restituie întreaga datorie;
b) oricare dintre creditori poate pretinde întreaga creanță;
c) fiecare debitor este ținut numai pentru partea sa de datorie.

29. În cazul solidarității active:

a) oricare dintre creditori poate pretinde debitorului întreaga creanță;
b) fiecare creditor poate pretinde debitorului numai partea sa de creanță;
c) oricare dintre debitori poate fi ținut de oricare dintre creditori pentru întreaga datorie.

30. Nu poate opera schimbarea subiectelor în cazul drepturilor:

a) patrimoniale;
b) nepatrimoniale;
c) de creanță.

31. Este susceptibilă de transmitere moștenitorilor:

a) indivizibilitatea;
b) solidaritatea;
c) divizibilitatea.

4
 32. Reprezintă un mijloc de schimbare a creditorului în cadrul raporturilor juridice
obligaționale:
a) preluarea datoriei cu consimţământul creditorului;
b) cesiunea contractului;
c) novația prin schimbare de debitor.

33. Ia naștere în legătură cu natura bunului:

a) indivizibilitatea;
b) solidaritatea;
c) divizibilitatea.

34. Coautoratul:
a) reprezintă o formă a pluralității active;
b) reprezintă o formă a pluralității pasive;
c) este întâlnit în cazul drepturilor reale.

35. Coproprietatea reprezintă o formă de pluralitate:

a) activă;
b) pasivă;
c) mixtă.

36. Constituie o formă a proprietății comune:

a) proprietatea forțată;
b) devălmășia;
c) proprietatea anulabilă.

37. Este posibilă schimbarea:

a) debitorului, în cadrul raporturilor juridice obligaționale;
b) debitorului, în cadrul raporturilor juridice nepatrimoniale;
c) debitorului, în cadrul raporturilor juridice reale.

38. Pentru încheierea unui act de dispoziție, minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă:
a) are nevoie numai de încuviințarea ocrotitorului său legal;
b) are nevoie de de încuviințarea ocrotitorului său legal și de autorizarea instanței de tutelă;
c) nu are nevoie de nicio încuviințare, putându-l încheia personal și singur.

39. Nu poate încheia personal și singur acte juridice care privesc îndeletnicirile sale artistice
ori sportive:
a) minorul lipsit de capacitate de exercițiu;
b) minorul cu capacitate restrânsă de exercițiu;
c) minorul cu capacitate anticipată de exercițiu.
5
 40. Păstrează capacitatea deplină de exercițiu:
a) minorul care a fost de rea-credință la încheierea căsătoriei nule sau anulate;
b) minorul care a fost de bună-credință la încheierea căsătoriei nule sau anulate;
c) fostul soț minor, indiferent că a fost de bună sau de rea-credință la încheierea căsătoriei
nule sau anulate.

41. Exercită singuri drepturile și tot astfel execută obligațiile izvorâte din acte privind munca,
îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia lor, încheiate cu încuviințarea
ocrotitorului lor legal:
a) minorii;
b) incapabilii;
c) minorii cu capacitate restrânsă de exercițiu.

42. Nu pot dispune singuri de veniturile dobândite în baza actelor încheiate, în condițiile legii,
referitoare la îndeletnicirile lor artistice sau sportive:
a) majorii;
b) minorii cu capacitate restrânsă de exercițiu;
c) persoanele cărora le-a fost recunoscută în condițiile legii capacitatea anticipată de exercițiu.

43. Actele pe care minorul le poate încheia singur nu pot fi făcute de reprezentantul său legal:
a) în nicio situație;
b) în cazul în care legea ar dispune altfel;
c) când natura actului nu i-ar permite acest lucru.

44. Atrage nulitatea absolută a actului juridic, încheierea acestuia cu nesocotirea prescripțiilor
legale referitoare la:
a) capacitatea de folosință a persoanei fizice, fără nicio distincție;
b) capacitatea civilă a persoanei fizice;
c) capacitatea civilă a persoanei juridice.

45. Interdicția potrivit căreia magistraților le este interzis să cumpere drepturi litigioase de
competența curții de apel în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea:
a) pune în discuție un interes general, obștesc, rațiune pentru care încălcarea ei atrage nulitatea
absolută a contractului de vânzare;
b) reprezintă o limitare a capacității de folosință a persoanei fizice, și nu a capacității de
exercițiu a acesteia;
c) face parte din categoria incapacităților instituite de legea civilă cu caracter de protecție.

46. Decăderea din dreptul de fi tutore sau curator prezintă caracter:

a) de pedeapsă civilă, ca și nedemnitatea succesorală și acceptarea forțată a moștenirii;
6
 b) de pedeapsă penală complementară, presupunând interdicția unui drept;
c) ope legis, operând de plin drept, nefiind necesară pronunțarea și rămânerea definitivă a unei
hotărâri judecătorești, care să o dispună.

47. Incapacitatea medicilor și farmaciștilor, de a primi prin o donație de la cel căruia i-au
acordat îngrijiri pentru boala care este cauză a decesului, reprezintă o incapacitate:
a) relativă;
b) dispusă de legea civilă, cu caracter de protecție;
c) generală de exercițiu.

48. Convenția prin care cedentul transmite cesionarului creanța pe care o deține împotriva
debitorului cedat, împreună cu toate garanțiile și accesoriile acesteia, poartă denumirea de:
a) novație prin schimbare de creditor;
b) cesiune de contract;
c) subrogație personală.

49. Presupune schimbarea atât a creditorului, cât și a debitorului:

a) cesiunea de creanță;
b) subrogația în drepturile creditorului prin plata creanței;
c) cesiunea de contract.

50. Sunt părți ale subrogației în drepturile creditorului prin plata creanței:
a) creditorul cedent, creditorul cesionar și debitorul cedat;
b) solvens, accipiens şi debitorul cedat;
c) contractantul cedent, contractantul cesionar și contractantul cedat.