CURS UNIVERSITAR

MODUL 6

EDUCAȚIA INCLUZIVĂ
 MODULUL VI. ABORDAREA INDIVIDUALIZATĂ
ŞI ADAPTĂRILE CURRICULARE
Introducere
6.1. Tendinţe moderne în abordarea individualizată a copilului.
6.2. Planificarea şi organizarea procesului educaţional din perspectivă
incluzivă
6.3. Planul educațional individualizat pentru copilul cu cerințe
educaționale speciale (CES)
6.4. Procesul PEI: Elaborarea, realizarea, monitorizarea, revizuirea,
actualizarea Planului educaţional individualizat
6.5. Adaptări curriculare.
6.6. Adaptarea mediului educațional
Bibliografie
Anexe
Scop
• Consolidarea și dezvoltarea competenţelor personalului din învăţămîntul
general de planificare și organizare a asistenței individualizate a copilului, în
vederea asigurării incluziunii educaționale și progresului în dezvoltarea
acestuia.

Obiective
• Familiarizarea personalului încadrat în activitățile de formare cu tendințele
moderne, nivelurile și modalitățile de abordare individualizată a copilului;
• Însușirea de către participanți a particularităților de planificare și organizare a
procesului de elaborare, realizare, monitorizare, revizuire/actualizare a
Planului educațional individualizat (procesul PEI);
• Înțelegerea de către cadrele participante la formare a esenței și modalităților
de proiectare/elaborare a adaptărilor (ambientale, curriculare) pentru elevul cu
CES
Competențe
• cunoaștere, înțelegere și • formare de atitudini
explicare • comunicare
• aplicare • autoinstruire
 6.1. Tendințe moderne în
abordarea individualizată a
copilului
Prin unicitatea sa, copilul aduce cu sine în
procesul complex al învățării și dezvoltării:
• o experiență
• un stil de învățare
• un model social
• o interacțiune specifică
• un ritm personal
• un model de abordare
Abordarea individualizată este un principiu
psihopedagogic, care ordonează demersul
educațional în conformitate cu
particularitățile individuale de dezvoltare
și condițiile de viață ale fiecărui copil
Abordare tradițională
• Copiii cu CES pot fi incluşi doar
în școli speciale/auxiliare
• Diferenţele dintre copii sînt
mascate sau abordate atunci cînd
devin probleme
• Finalitățile educaționale sînt
aceleași pentru toată clasa
Abordare din perspectivă
incluzivă
• Copii cu CES sînt incluși în școlile
de masă din comunitate, în care se
creează structuri și servicii de
suport educațional
• Diferenţele dintre copii se studiază
şi devin fundamentul planificării
procesului educaţional
• Finalitățile educaționale se
stabilesc individual, în funcție de
potențialul elevului (curriculum
individualizat)
 Abordare individualizată versus abordare
tradițională
Abordare tradițională
• Predomină o singură definiție a
excelenței (definirea unui elev
”bun”: cel care reușește să
achiziționeze competențele
stabilite în curriculumul general la
fiecare disciplină școlară)
• Evaluarea reușitei școlare se
realizează prin raportare la
curriculumul general, în baza
standardelor unice de notare
Abordare din perspectivă
incluzivă
• Excelența se definește prin dezvoltarea
individuală, de la un punct de pornire
(toți elevii sînt buni, se remarcă
progresul în dezvoltare, în funcție de
potențial și particularități individuale
de dezvoltare)
• Reușita școlară a copilului se
evaluează prin raportare la
curriculumul individualizat, ținînd
cont de progresul în dezvoltarea
acestuia
 Niveluri de abordare/asistență individualizată a
elevului cu CES
Nivel Obiective/abordări Responsabil

Clasa Primul răspuns la necesitățile elevilor • Învățătorul

Presupune abordări comune și individualizate, utilizate • Profesorii pe
frecvent în practica pedagogică discipline
• Dirigintele
Instituția Se realizează în cazul în care intervențiile la nivel de • CDS
clasă nu sînt suficiente pentru satisfacerea cerințelor • Psiholog
speciale ale elevilor • Logoped
Presupune PEI, structuri și personal de suport • Terapist
Structurile Se acordă în cazurile cînd instituția nu dispune de • SAP
raionale
resursele adecvate pentru a răspunde necesităților • CASCF
specializate
elevului • Alte structuri
Abordare multidisciplinară specializate
6.2. Planificarea şi organizarea
procesului educaţional din
perspectivă incluzivă
 Elementele distinctive ale procesului educațional din
perspectivă incluzivă
PEI ADAPTĂRI EVALUARE

• Pentru fiecare • Curriculare: pe Conform

elev cu CES; componente ale obiectivelor PEI,
• În funcţie de curriculumului; în funcţie de
particularitățile • De mediu: adaptarea progres.
individuale de designului instituţional,
dezvoltare și al clasei, al altor spații în
potenţialul care copilul este asistat.
copilului;
• Suport în
asistenţa
copilului cu CES.

.
 6.3. Planul educațional
individualizat pentru copilul cu
cerințe educaționale speciale
(CES)
 PEI este standard educațional de stat, aprobat de
Consiliul Național pentru Curriculum (decizie
validată prin Ordinul Ministerului Educației nr. 952
din 06.12.2011)

Elaborarea și realizarea PEI devine obligatorie odată

ce au fost confirmate de către SAP cerințele
educaționale speciale ale copilului

PEI are drept scop asigurarea progresului în dezvoltarea

copilului (pe domeniile emoțional, motor, cognitiv, verbal,
social), în funcție de potențialul acestuia, identificînd strategii,
resurse, tehnologii, servicii care vor facilita progresul.
Caracteristici-cheie pentru un PEI de calitate

centrat pe coordonat
incluziv accesibil flexibil
copil
6.4. Procesul PEI: Elaborarea,
realizarea, monitorizarea,
revizuirea, actualizarea
Planului educaţional
individualizat
 PLANUL EDUCAŢIONAL INDIVIDUALIZAT

PEI se elaborează în echipă (echipa PEI) de

către persoanele care cunosc mai bine elevul şi care
lucrează nemijlocit cu acesta.
Componența echipei PEI o recomandă CMI, în
funcție de CES ale elevului, și se aprobă prin ordinul
instituției de învățămînt.
 PLANUL EDUCAŢIONAL INDIVIDUALIZAT

În componența echipei PEI intră:

• dirigintele clasei în care este înscris elevul
• învățătorul/profesorii la clasă
• cadrul didactic de sprijin, dacă copilului i s-a
recomandat serviciul cadru didactic de sprijin
• psihologul
• logopedul, alți specialiști, după caz.
 PLANUL EDUCAŢIONAL INDIVIDUALIZAT
Elaborarea PEI se bazează pe informația acumulată de la
toți membrii echipei PEI și raportul de evaluare complexă
a dezvoltării copilului.
Examinarea raportului de evaluare complexă a
dezvoltării copilului se realizează în ședința comună a
membrilor echipei PEI. În rezultatul examinării se vor
preciza:
• Date relevante privind situația familiei (statutul familiei,
climatul familial, relațiile între membrii familiei, situația
economică), iar la necesitate și despre familia extinsă;
• Date privind starea sănătății copilului;
• Rezultatele evaluării copilului pe domenii:
 PLANUL EDUCAŢIONAL INDIVIDUALIZAT
 dezvoltare fizică (statut fizic, motricitatea grosieră, fină, mod
de deplasare) ;
 dezvoltarea abilităţilor de limbaj/comunicare (limbaj
verbal/nonverbal, nivel de dezvoltare şi utilizare);
 dezvoltare cognitivă (nivel de achiziţii generale, percepere,
orientare, atenţie, memorie, gîndire etc.);
 comportament socio-emoţional/relaţionare (competenţe
sociale, afectivitate, emotivitate, nivel şi mod de relaţionare cu
semenii, persoanele adulte);
 dezvoltarea comportamentului adaptativ (nivel de adaptare
şcolară, socială, nivel de autoadministrare, influenţele de
mediu asupra copilului).
 PLANUL EDUCAŢIONAL INDIVIDUALIZAT
Forma de incluziune a copilului este recomandată de SAP și
poate fi:
- Totală (clasă obișnuită, servicii indirecte, sau clasă
obișnuită, elevul are cadru didactic de sprijin, în ambele cazuri
elevul este inclus în toate activitățile conform schemei orare a
clasei);
- Parțială (clasă obișnuită cu retragere parţială, elevul
fiind asistat, la lecții și în afara lecțiilor, de cadrul didactic de
sprijin);
- Ocazională (de regulă, instruire la domiciliu, cu
participare, în scop de socializare, la diferite festivități organizate
în cadrul clasei/școli, alte activități extrașcolare).
 6.5.
ADAPTĂRI CURRICULARE
• Adaptările curriculare reprezintă corelarea
curriculumului general cu posibilitățile
copilului/elevului cu cerințe educaționale speciale,
din perspectiva finalităților procesului de
integrare/incluziune școlara și socială a acestuia.

• Un curriculum nu este mai bun sau mai rău decît

altul, ci doar aplicabil sau nu, adecvat sau nu unui
scop precis şi unui context determinat.
 În procesul de proiectare a adaptărilor curriculare,
învățătorul/profesorul poate opera cu scara curriculară.

Scara curriculară reprezintă o strategie didactică de

diferenţiere şi adaptare şcolară a activităţilor de
instruire la capacităţile şi necesitățile specifice de
învăţare ale copiilor cu CES. Procedură constă în
creşterea (pentru copiii supradotaţi) sau diminuarea
(pentru copiii cu probleme de învățare) de către
profesor a gradului de dificultate în îndeplinirea unei
sarcini de lucru necesare de efectuat pentru însuşirea
sau consolidarea unei achiziţii şcolare.
 Adaptări curriculare
Eliminare/ Eliminarea (excluderea) unor competenţe, conţinuturi (unităţi de
excludere conţinut) pe care elevii cu CES le însuşesc cu dificultate sau nu le
însuşesc deloc. Aceeaşi abordare se poate aplica şi cu referire la
planul de învăţămînt din care pot fi excluse unele discipline
şcolare pe care elevii nu le pot însuşi.
Comasare Comasarea la nivel de curriculum sau plan de învăţămînt, altfel spus
integrarea la maximum a două sau mai multor discipline, cum ar fi
geografia-biologia, matematica-fizica, sau istoria-geografia sau în
cadrul unei discipline (competenţe, conţinuturi). Integrarea
disciplinelor poate fi parţială, selectînd subiectele cele mai indicate.
Extensiune Extensiunea, prin care se înțelege aplicarea unor tehnici suplimentare
de însuşire a materiei, prin folosirea unor limbaje alternative de
comunicare (pentru copiii cu dizabilități senzoriale). Extensiunea nu
presupune formularea unui număr mai mare de competenţe decît
cel indicat în curriculumul de bază, nici un volum sporit de
conţinuturi (teme, opere, materie lingvistică etc.).
Diversifica Se are în vedere diversificarea tehnologiilor educaţionale
re
6.6. Adaptarea mediului
educațional
 Adaptarea mediului educaţional prin:
• Asigurarea unui mediu sigur și accesibil prin eliminarea
barierelor arhitecturale, pragurilor, aglomerării obiectelor de
mobilier și altor obiecte aglomerate, prin construcția pantelor
de acces și instalarea barelor de sprijin;
• Potrivirea/adaptarea corespunzătoare a luminii, nivelului de
zgomot, ventilației etc.;
• Adaptarea mobilierului în sensul adecvării acestuia la
particularitățile copiilor, al oferirii unor piese de mobilier
confortabil și atractiv în sala de clasă, astfel încît mediul să fie
primitor și plăcut;
• Accesibilizarea dotărilor, echipamentelor, altor resurse
educaționale.
 Caracteristici ale mediului adaptat

Lejeritate în
siguranța accesibilitate flexibilitate adaptabilitate utilizare
 Mediul incluziv

• Conceptul mediului incluziv se referă și la alte

elemente decît propriu-zis accesibilizarea
mediului fizic. De exemplu, crearea spațiilor
care stimulează activitatea intelectuală.
Spațiile de învățare cu pereți goi, bănci așezate
în rînduri orientate spre biroul profesorului și
tabla întunecata din fața clasei nu sînt
stimulative și favorabile procesului de
învățare.
 Mediul incluziv

Sînt recomandate:
• materialele informativ-intuitive afișate pe pereții clasei, care să
stimuleze interesul și activitatea mintală;
• ferestre mari care permit iluminarea naturală amplă a spațiilor
de învățare, creează starea de bine;
• bănci, birouri așezate în cerc, în format care stimulează
discuțiile, dezbaterile;
• echipamente, dispozitive tehnologice auxiliare care să
faciliteze învățarea și comunicarea etc.
• de învățare cu pereți goi, bănci așezate în rînduri orientate
spre biroul profesorului și tabla întunecata din fața clasei nu
sînt stimulative și favorabile procesului de învățare.