Materiale de scule

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Partea așchietoare a sculei

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Solicitări și cerințe

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Variația raportului durităților sculei și
semifabricatului Hsc/Hsf cu
temperatura

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Duritatea diferitelor
materiale de scule

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Concluzii

• duritate mare
• rezistență mecanică la încovoiere și tenacitate adecvată
• stabilitatea termică
• conductivitate termică și coeficient de dilatare mic
• prelucrabilitatea cât mai bună
• cost scăzut

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Rezistență la cald, Rezistența la uzură (duritatea)

Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
Rezistența la rupere
bags
 Consumul de scule

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Proprietăţile diferitelor materiale de
scule

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Apariția cronologică a principalelor
materiale de scule

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Oțeluri de scule
• Au fost primele materiale de scule utilizate pe scară industrială.
Duritatea lor (≈ 65 HRC) se datorează structurii martensitice,
obținută prin călire.
• oțelurile de scule nealiate conțin cca. 1,25 % C și cantități
reduse de Si și Mn.
• duritatea redusă la cald permite temperaturi de așchiere până la
maximum 200º C.
• la așchierea metalelor vitezele de lucru se limitează la 10 -15
m/min.
• oțelurile de scule se utilizează pentru confecționarea sculelor
• destinate prelucrării materialelor cu regimuri reduse de așchiere
(alezare, filetare), costul lor fiind în general mai redus.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Oțeluri rapide
• Au apărut ca material de sculă în jurul anilor 1900.
• Au un conținut de 0,6 - 1,6 % C, și conțin într-o proporție mare (cca. 35 %)
diferite elemente de aliere: 4 % Cr, 7...18 % W, 4...5 % Mo, 0,9...3 % V, 0….5%
Co, (5...7 % carburi mixte).
• Posedă o stabilitate termică mai bună (aproximativ până la 600º C),
• Au o rezistență la uzură și o duritate sporită (60...67 HRC), datorită conținutului
și dispersiei uniforme a carburilor în materialul de bază.
• Această influenta o au în special carburile, de V și carburile duble de Mo-W.
Formarea carburilor și călibilitatea sunt favorizate prin alierea cu Cr
• Datorită unei tenacități superioare, oțelurile rapide sunt încă intens utilizate în
industrie, ținând seama că suportă bine solicitările dinamice ce însoțesc procesul
de așchiere.
• Sculele așchietoare se confecționează din oțeluri rapide, aproximativ în proporție
de 60 %
• Rezistența lor termică între 500º - 850º C permite viteze de așchiere între 25 - 45
bags
m/min, în funcție de procedeu, materialul semifabricatului și condițiile de
așchiere.

Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Tipuri de oțeluri rapide
• oțeluri cu un conținut ridicat de W (18 %), element care, în special
împreună cu Co, asigură o bună stabilitate termică.
– se utilizează la degroșarea oțelurilor și a fontelor.
• oțeluri rapide cu un conținut ridicat de V.
– conținut mai redus de W (12 %) și Co, comparativ cu oțelurile primei
grupe, posedă o termostabilitate mai redusă;
– au aproximativ aceeași rezistență la uzură la un conținut de 4 % V.
– se utilizează pentru confecționarea sculelor pentru finisarea oțelului, a
sculelor pentru mașini-unelte automate precum și a sculelor pentru
prelucrarea materialelor neferoase;
– datorită rezistenței superioare a tăișului se utilizează la fabricarea sculelor
profilate, de formă complexă.
• oțeluri bogat aliate cu Mo (2 %W și 9 % Mo).
– posedă o foarte bună tenacitate și se utilizează pentru confecționarea
sculelor de toate tipurile.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Oțeluri rapide SR EN ISO
4957:2002
• In Romania notarea mărcilor de oțel rapid se face
prin grupul de litere HS urmat de conținutul mediu
în procente al elementelor de aliere, în ordinea
wolfram, molibden, vanadiu şi cobalt. Exemple:
HS 0-4-1, HS 18-0-1, HS 6-5-2, sau HS 6-5-2C
• Obs: Notația veche după STAS a oțelurilor rapide este Rp3
(HS 18-0-1) -(cu ~ 18%W) sau Rp5 (HS 6-5-2) - (cu ~
6%W și 5%Mo)
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Stelitele
• au apărut în anul 1914
• sunt aliaje turnate care nu conțin fier în schimb conțin mult
cobalt (45...50 % Co), 25...30 % Cr și 15...20 % W, acesta din
urmă facilitând formarea de carburi.
• conținutul de C este cuprins între 1,5...2,5 %.
• structura stelițelor se compune din carburi aciculare (în
principal de Cr) și o masă de bază autentică din eutecticele
binare și ternare ale tuturor componentelor aliajului, în special
ale Co;
• stelițele formează trecerea la aliajele dure și se folosesc pentru
scule simple de strunjit, rabotat și frezat.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Carburi metalice sinterizate
• aliajele dure sunt pseudo-aliaje, obținute prin
sinterizare
• se compun dintr-o fază de legătură cu rol de liant (un
metal cu temperatură joasă de topire) și carburi
metalice (cu temperatură înaltă de topire).
• rolul liantului este de a lega carburile fragile într-o
structură relativ rigidă, obținând-se astfel o stabilitate
termică înaltă (900º…1000º C), o duritate mare (85 -
92 HRA), o rezistență la uzură ridicată, precum și o
tenacitate satisfăcătoare

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
• Carburile mixte sunt de formă rotundă, carburile de
wolfram au forme colțuroase, iar spațiul dintre acestea
este ocupat de liant. bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Influenta conținutului de Co

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Granulație submicronică
cu duritate și tenacitate
Îmbunătățite Structura
carburilor
sinterizate

Structură grobă Structură fină cu Structură fină cu

Cu 8% WC carburi multiple carburi multiple
(TaC, NbC) (TiC, TaC, NbC)
și 12% Co și 11% Co

Carburile moderne
La aceeași densitate 14.9 g/cm3 creste duritatea de la
1600 la 1800 HV30 și rezistența de rupere la încovoiere
vor avea structuri
de la 2000 la 3000 N/mm2 foarte și ultra fine
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Reziliența și duritatea carburilor
Reziliența K1c

Duritatea Vickers HV30

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Plăcuțe din carburi metalice
• Plăcuțele așchietoare amovibile,
datorită seriei mari de fabricație
și formei lor relativ simple, se
realizează prin presare la forma
finală urmată apoi de sinterizare.
Pentru presarea la cald se
folosesc matrițe din grafit, în
care pulberile sunt încălzite la
temperatura de sinterizare cu
ajutorul rezistențelor electrice
sau prin inducție.

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
Procesul fabricării carburilor metalice

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean

Tenacitatea
bags

Rezistenta
la uzura
 bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Compoziția carburilor sinterizate
după ISO 513
Tenacitate
Conținutul de Co (saturația magnetică)

Duritate la cald Rezistenţa la uzură

Greutatea specifică
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Cermeturi
• conțin între 60 - 80% TiC, 12% Ni, 12% Mo și, în cantități mici,
WC.
• posedă o duritate înaltă, o tendință redusă la difuziune și la
adeziune și o rezistență ridicată la uzură.
• se caracterizează printr-o rezistență redusă la rupere prin încovoiere
la temperaturi înalte și deci și de o rezistență mai mică a tăișului.
• posedă o tenacitate bună datorită conținutului ridicat de liant
metalic, ceea ce permite utilizarea curmăturilor în condiții similare
cu materialele cuprinse în gama P01 - P20, M05 - M15 și K01 -
K10.
• sunt utilizate avantajos la viteze mari de așchiere, combinate cu
avansuri și adâncimi de așchiere reduse, la operații de finisare,
când se urmărește în primul rând precizie, și o calitate superioară a
suprafeței generate. bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Materiale de scule acoperite cu
straturi
Esența acoperirii materialelor de scule constă în depunerea, pe
suprafețele acestora (oțel rapid, aliaje dure), prin intermediul unor
procedee fizice sau chimice, a unui strat subțire (3 - 15 µm), de
duritate ridicată și având o rezistență înaltă la temperatură și
la uzură. Acest procedeu nu este deci altceva decât un tratament
special aplicat suprafețelor sculei.
Materialul stratului depus poate fi format din carburi, (HfC, ZrC),
nitruri (TiN, HfN, ZrN), carbo-nitruri (TiCN), oxizi (Al2O3) sau
diferite combinaţii ale acestora.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Straturi depuse pe carburi

Sursa: Kennametal, Inc., Manufacturing Engineering Magazine,

Society of Manufacturing Engineers.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Procedee de depunere

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Proprietățile straturilor PVD și
CVD

Rrt
Rezistența la rupere transversală

Procedeul PVD aproape nu are

influență asupra rezistentei
la rupere în timp ce o creștere a
stratului de la 5 la 10 microni
neacoperit produce o scădere de 30% in
cazul utilizării procedeului CVD

Grosimea stratului

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Plăcuțe din carburi acoperite

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Performanțe

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Materiale mineralo-ceramice
• sunt extrem de fragile și nu suportă solicitările la șoc, caz în care se produce distrugerea
tăișului prin fisurare și rupere.
• domeniul de aplicare al acestor materiale ceramice este limitat și de rezistența lor redusă
la rupere prin încovoiere.
• se caracterizează printr-o deformare plastică nesemnificativă la temperaturi înalte.
• permit utilizarea unor viteze de aşchiere mai ridicate decât cele utilizate în cazul folosirii
aliajelor dure.
• rezistența la compresiune, la temperatură ambiantă, este egală cu cea a aliajelor dure, dar
la temperatura de 1100ºC este egală cu rezistența oțelului la temperatură ambiantă,
această comportare nefiind valabilă în cazul aliajelor dure.
• au rezistența ridicată la uzură, stabilitate chimică și coeficient de frecare redus dintre
așchie și sculă.
• oxidul de aluminiu este rezistent la oxidare, la temperaturile uzuale de lucru și datorită
afinității sale reduse față de materialele metalice, nu favorizează apariția uzurii prin
adeziune.
• uzura craterială, atât de caracteristică pentru aliajele dure este nesemnificativă
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Materiale oxiceramice
• sunt formate, în proporție de peste 90 %, din oxid de aluminiu
(A12O3), ceea ce le conferă o culoare deschisă, albă;
• se utilizează la degroșarea și finisarea fontei cenușii, a fontei cu grafit
nodular și a fontei maleabile, până la duritatea de cca. 400 HB, precum
și a oțelurilor (de cementare și de îmbunătățire), până la o rezistență de
1600 N/mm2 și o duritate de 48 HRC;
• datorită sensibilității ridicate la șoc termic, la așchierea cu aceste
materiale nu se poate răci scula;
• datorită fragilității ridicate, nu se recomandă pentru așchierea
întreruptă;
• datorită afinității chimice și tendinței pentru formarea depunerilor pe
tăiș, nu se recomandă, de asemenea, pentru așchierea aliajelor ușoare
(aliaje de Al, Mg, Ti).
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Materiale ceramice amestecate
• conțin diferite adaosuri, în primul rând de TiC și/sau WC
pe lângă alumină;
• se deosebesc de cele oxiceramice, prin culoarea lor închisă,
printr-o rezistență mai mare la uzura abrazivă precum și
printr-o sensibilitate redusă la șocuri termice;
• se utilizează la degroșarea și finisarea fontei albe, a fontei
maleabile, a fontei cu grafit nodular și a fontei cenușii,
până la o duritate de 700 HB precum și a oțelurilor (de
cementare, de îmbunătățire, a oțelurilor rapide și a celor
înalt aliate) până la o duritate de 64 HRC și o rezistență de
2400 N/mm2; bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Materiale ceramice ranforsate cu
fibre de carbură de siliciu, SiCw
• sunt caracterizate de armarea structurii cu
fibre de SiC având dimensiuni d: 0.1-0.5
mm si l=( 5…10) x d până la 25% din
compoziție;
• sunt caracterizate de duritate ridicată ,
rezistență la compresiune mare la cald, și
cea mai mare rezistență la uzură chimică;
• Tenacitatea mare le permite utilizarea și la
așchieri întrerupte și utilizând medii de
așchiere.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Materiale ceramice pe bază de
nitrură de siliciu Si3N4
• sunt caracterizate de o duritate ridicată și
o rezistență mare la uzură, o mai bună
rezistență la încovoiere și la solicitări
variabile, în comparație cu materialele
oxiceramice. În schimb, ele posedă o
rezistență termică și o stabilitate chimică
mai mică;
• se utilizează la așchierea fontei cenușii și
a aliajelor de Ni în special prin frezare;
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Diamantul
• se utilizează și ca material de sculă datorită durității sale
extrem de mari, atât la confecționarea sculelor abrazive,
cât și a sculelor cu geometrie definită;
• este caracterizat de o conductivitate termică ridicată, motiv
pentru care temperatura de aşchiere este mai mică;
• la utilizarea ca material de sculă, datorită coeficientului de
frecare redus (µ = 0,l5...0,05) nu apare tendința de formare
a depunerilor pe tăiș și suprafețele prelucrate au rugozități
foarte mici;
• se utilizează atât sub formă de monocristal cât și sub forma
unor corpuri policristaline;
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Diamantul natural
• se utilizează pentru scule cu geometrie definită numai
ca monocristal;
• proprietatea principală a acestuia este anizotropia
proprietăților mecanice (duritate, rezistență, modul de
elasticitate) ceea ce impune orientarea lui în suportul
port sculă, astfel încât forța așchietoare să acționeze
într-o direcție în care duritatea este maximă;
• stabilitatea termică a diamantului este scăzută
deoarece la 700º - 800 ºC începe deja procesul de
grafitizare;
• se poate uza prin difuzie.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Diamantul sintetic
• se obține din grafit pur, în prezența unui catalizator, la
temperatura de cca. 3000oC și la presiuni de cca.
56·108…160·108 N/m2. Prin alegerea convenabilă a
condițiilor de temperatură și de presiune se pot obține
cristale având dimensiuni de la câțiva microni până la
câțiva milimetri;
• realizarea cristalelor sintetice de dimensiuni peste 1 mm nu
mai este rentabilă, pentru acest domeniu de dimensiuni
preferându-se cristalele de diamant natural;
• monocristalele se utilizează mai ales la confecționarea
sculelor de găurit și de alezat.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Diamantul policristalin
• Este un material de scule compus din granule de diamant
compactate cu un liant metalic;
• Este un material de scula rezistent la uzura abrazivă
datorită durității foarte mari;
• Are stabilitate chimica scăzută la temperaturi înalte și nu
poate fi folosit la așchiere aliajelor feroase;
• Se recomandă la așchierea aliajelor de Al cu conținut mare
de Si, la așchierea compozitelor cu matrice metalică și a
materialelor plastice ranforsate cu fibre carbon.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Nitrura de bor cubic cristalină
(CBN)
• a apărut ca material de sculă la începutul anilor ’70.
• are o duritate apropiată cu cea a diamantului;
• CBN este un material de scule sintetic obținut prin reacția
halogenurii de bor cu amoniacul, la temperaturi de 1500 ºC -
2900 ºC și presiuni de 50·108-90·108 N/m2, în prezenta unui
catalizator, de obicei litiu;
• în privința stabilității termice și chimice, CBN, se situează
înaintea diamantului;
• CBN este inertă chimic fată de aliajele cu conținut de C,
motiv pentru care se poate utiliza mai eficient la așchierea
oțelului și a fontei, decât diamantul;
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Plăcuțe din carburi cu CBN

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Scule cu CBN

• sculele cu geometrie definită din CBN, se utilizează și la așchierea

oțelului tratat termic cu duritate mai mare de 45 HRC, a oțelului rapid,
a oțelurilor refractare cu Ni și Co, materiale care sunt greu prelucrabile
cu scule din aliaje dure. De asemenea pot fi prelucrate suprafețele
pieselor recondiționate prin pulverizarea de pulberi metalice sau prin
sudură;
• CBN se folosește atât la confecționarea cuțitelor de strung cât și a
capetelor de frezat, acoperind întreaga gamă a prelucrărilor, de la
degroșare la suprafini sare;
• așchierea cu scule din CBN a materialelor tratate termic se poate
transforma într-o alternativă, mai productivă, a rectificării;
• datorită proprietăților și avantajelor acestui material de scule, se
prognozează pe viitor o lărgire a domeniului lui de aplicare;
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Performanțe
Forțele de așchiere Rugozitatea
comparative
ale sculelor
din PCD ,
CBN și
mat.
ceramice
SUPERPRECIZIE PRECIZIE ÎNALTĂ FINISARE
Material sculă PCD CBN CBN Ceramică
Semifabricat Cupru oţel oţel rulmenți
Duritate 56 HRC 62HRC 62HRC
Avans 0.030mm/rot 0.005mm/rot 0.02mm/rot 0.08mm/rot
Adâncime 0.003mm 0.005mm 0.05mm 0.40mm

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean