Universitatea Titu Maiorescu din Bucuresti

Facultatea de Medicină Dentară

Specializarea Tehnică Dentară

COROANELE DE INVELIS CERAMICE

Referat la Disciplina Tehnologia protezelor integral ceramice

Student:
Prisecaru Alexandru

Cadru didactic titular al disciplinei:

Univ. Prof. Dr. Anamaria Bechir

2020

1
 COROANELE DE INVELIS CERAMICE

Exista doua categorii de coroane de invelis ceramice: ceramica arsa pe folie de platine si
sistemele integral ceramice. Ceramica arsa pe folie de platine aproape a disparut, majoritatea
coroanelor de invelis ceramice fiind integral ceramice. Prin restaurare integral ceramică se
înţelege acel tip de restaurare protetică care se elaborează exclusiv din ceramică, fara o
infrastructură metalică. Un sistem integral ceramic (SIC) include totalitatea tehnicilor şi
procedeelor clinice şi de laborator prin care se realizează restaurări integral ceramice.

Indicatiile coroanelor ceramice: − fracturi ale marginilor incizale care nu pot fi refacute cu
materiale de restaurare coronara
− leziuni carioase proximale mari
− discromii
− anomalii de forma si pozitie
− imbunatatirea aspectului fizionomic
Contraindicatiile coroanelor ceramice: − pacienti tineri cu camera pulpara voluminoasa
− ocluzii adanci acoperite, ocluzii cap la cap
− dinti scurti
− molarii
− dintii depulpati care nu au fost restaurati sau reconstituiti pri DCR
− nu pot fi folosite ca element de agregare
Avantajele coroanelor integral ceramice: − estetica superioară,avand o transluciditate
apropiata de cea a structurilor dure dentare
− biocompatibilitate buna datorita faptului ca ceramica este inerta chimic si biologic, precum
si datorita lipsei scheletului metalic
− realizarea unei preparaţii mai conservative pe faţa vestibulară comparativ cu tehnica mixtă
metalo-ceramică, datorita absentei substratului metalic, în schimb implică o reducere
semnifîcativă a feţelor proximale şi orală, i vederea asigurării unei grosimi uniforme a
stratului de ceramică.

2
Dezavantajele coroanelor integral ceramice: − rezistenţa mecanică mai redusă datorita
lipsei scheletului metalic
− sacrificiu important de ţesuturi dure dentare pe toate feţele, necesar realizarii uni prag
circular
Din punct de vedere clinic este necesara prepararea unui bont cu un prag orizontal lat de
1mm. Din punct de vedere tehnologic, exista mai multe procedee de realizare a restaurarilor
integral ceramice:
A) Tehnici aditive:
1. depunere de straturi succesive de ceramică (tehnica stratifîcării) Sisteme: Optec HSP
(Jeneric/Pentron, SUA), Vitadur (Vita, Geramnia), Duceram LFC (Ducera, Germania)
2.turnare Sisteme: Cerapearl (Kyocera Bioceram), Dicor (DeTrey/Dentsply, Germania/SUA),
3.nfiltrare şi sinterizare Sistem: InCeram (Vita, Germania)
4.injectare (presare) la temperatura scazuta sau înalta Sisteme: IPS Empress (Ivoclar,
Liechtenstein), Cerestore (Coors Biomedical, SUA), Optec OPC (Jeneric/Pentron, SUA),
Cerapress (Schmidseder, Germania).
B)Tehnici substractive:
1.strunjire (frezaj) Sisteme: Cerec InLab (Sirona, Cermania), Everest (Kavo), Procera (Nobel-
Biocare), Lava (3M Espe), Cercon (Degudent) etc.

SISTEMELE ADITIVE
1.Tehnica stratificarii
Masele ceramice se pot depune: − pe un model duplicat realizat dintr-un material refractar
tratat termic in prealabil. Piesa protetica este modelata si sinterizata direct pe model, iar in
final este separata de acesta prin sablare.
− pe folii din aliaje nobile ( Au, Pt ) care se muleaza pe bont si peste care se va depune si
sinteriza in straturi masa ceramica. Aceste folii pot fi lasate pe loc sau se pot indeparta.
− pe un nucleu ceramic, obtinut anterior prin turnare, injectare, strunjire, etc.
Permite cel mai bun control asupra morfologiei şi aspectului final al restaurării.
2. Realizarea piesei protetice prin infiltrare si sinterizare
Reprezentativ pentru aceasta tehnologie este sistemul In-Ceram. Principiul sistemului consta
in realizarea intr-o prima faza a unei cape ceramice care se infiltreaza ulterior cu o sticla de

3
alumino-silicat. Nucleul asfel obtinut se placheaza cu mase ceramice pana la obtinerea
efectului cromatic dorit.
Până în prezent se cunosc mai multe variante ale sistemului In-Ceram:
− In-Ceram Alumina - foloseşte pentru realizarea nucleului o ceramicâ cu conţinut crescut de
oxizi de aluminiu (85%). Nucleul din oxid de aluminiu poate fi folosit pentru coroane de
înveliş (atât în zona frontală cât şi m cea laterală), inlay-uri, onlay-uri şi pentru proteze
partiale fixe reduse cu două elemente de agregare şi un intermediar (breşă unidentarâ) în
zona frontalâ.
− In-Ceram Spinell - diferă de In-Ceram Alumina prin adăugarea m compoziţia masei
ceramice a unei cantităţi de MgAl2O4 (spinell, un oxid natural de Mg si Al). Acesta permite
obţinerea de restaurâri cu aspect estetic mai bun, însă cu o rezistenţă mecanica mai scazută
decât cele realizate cu In-Ceram Alumina. Proprietăţile fizionomice bune se obţin cu nucleele
(capele) din Spinell, mai ales la realizarea coroanelor integral ceramice din zona frontală.
− In-Ceram Zirconia - constă m înglobarea în matricea nucleului (capei) a 30% oxid de
zirconiu şi 70% oxid de aluminiu, cu scopul îmbunătăţirii parametrilor mecanici ai restaurării.
Conţinutul de oxid de zirconiu al nucleului (capei) induce o anumitâ opacitate acestuia. De
aceea nucleele din In-Ceram Zirconia au o serie de limite pentru restaurârile protetice unde
predomină cerinţele estetice majore. Rezistenţa mecanică crescută consecutiv utilizârii
oxidului de zirconiu, indică această ceramică în special la unele nuclee ale protezelor partiale
fixe reduse din zona de sprijin. în ultimii ani a fost testată posibilitatea realizării restaurarilor
adezive din In-Ceram Zirconia m zona frontală la breşe unidentare. Cele 3 tehnici menţionate
(Alumina, Spinell şi Zirconia) folosesc ceramici cu o compoziţie diferită, însă prezintă aceleaşi
etape tehnologice. Proprietăţile mecanice, biologice şi estetice ale materialelor utilizate în
sistemul InCeram au făcut ca la ora actuală sâ fie cel mai apreciat sistem integral ceramic.
3. Realizarea piesei protetice prin injectare
Sistemul de realizare a coroanelor integral ceramice prin injectare (presare) este asemanator
cu cel prin care se obtin coroanele turnate. Intr-o prima faza se modeleaza o 6 macheta din
ceara, dupa care se obtine un tipar prin tehnica cerii pierdute, iar in acest tipar se injecteaza o
masa ceramica aflata intr-o stare plastica. In functie de temperatura de plastifiere a ceramicii
se disting doua tipuri de sisteme:
− sisteme cu temperatura inalta de injectare – IPS Empress
− sisteme cu temperatura scazuta de injectare – Cerestore

4
Cele mai râspândite sisteme sunt: IPS Empress, e.Max (Ivoclar/ Liechtenstein), Optec OPC
(Jeneric/SUA), Finesse (Dentsply), Cerapress (Schmeidseder/ Germania) şi Cerestore
(Johnson&Johnson/SUA).
4. Realizarea piesei protetice prin turnare
Procedeul consta in turnarea unei mase sticloase urmata de un tratament termic de ceramizare.
Ceramizarea este procesul in urma caruia in interiorul masei ceramice se formeaza cristale
dintr-o faza sticloasa. Dupa ceramizare, nucleul obtinut se acopera cu straturi ceramice pana
la obtinerea efectului estetic dorit.

Sistemul IPS Empress 2, e.Max

Principiul acestui sistem consta in realizarea unei machete din ceara, urmata de obtinerea unui
tipar prin tehnica cerii pierdute in care se injecteaza ceramica plastifiata cu un continut inalt
de leucit (silicat de potasiu si aluminiu), care ii da o rezistenta crescuta. Ca urmare a acestui
proces se obtine o capa ceramica, care in continuare se individualizeaza fie prin depunerea de
straturi ceramice, fie prin pictarea unor coloranti speciali pe suprafata capei. Etapele de
realizare consta in realizarea machetei, obtinerea tiparului si injectarea masei ceramice in
tipar. Pentru turnare sunt folosite lingouri ceramice special concepute, care sunt prefabricate
in mai multe nuante. Acestea se aleg in functie de culoarea bontului preparat.Macheta nucleului
se realizează din ceară, iar apoi cu tijele de injectare fixate se ataşeazâ la un dispozitiv cilindric de
centrare a machetelor, parte componentă a setului de ambalare (chiuvetă, material de ambalare şi
dispozitiv de centrare a machetelor). Acest dispozitiv prezintă aceleaşi dimensiuni cu cele ale
lingoului de ceramică şi a tijei de turnare. Intr-o singură chiuvetă nu se ambalează mai mult de
trei machete pentru dinţi frontali şi două pentru dinţi laterali (în funcţie de volumul
restaurării). Pentru ca tiparul să poată rezista la presiunea de 3,5-4 bari şi la temperatura de
1100°C dezvoltate în timpul injectării, firma Ivoclar a conceput un material special de
ambalat.După priza materialului de ambalat se introduce tiparul într-un cuptor de preîncălzire
şi se creşte temperatura cu aproximativ 3-6°C pe minut pânâ la 850°C. Se menţine tiparul la
aceastâ temperatură timp de aprozimativ 90 minute în vederea eliminării cerii şi preîncalzirii.
Tiparul astfel obţinut este pregătit pentru injectare si se aleg lingourile de ceramicâ
feldspatică. Acest ansamblu introduce în cuptorul de injectare . In incinta cuptorului de
injectare temperatura este crescută cu aproximativ 60°C pe minut până la 1100°C. Aceastâ
temperatură se menţine constantă pe parcursul întregului proces de injectare. După
aproximativ 20 minute de la atingerea temperaturii de 1100°C,*(timp necesar plastifîerii
ceramicii), se începe procesul de injectare propriu-zis la o presiune de 4 bari.După

5
dezambalarea nucleului ceramic prin sablare cu Al2O3 şi secţionarea tijei de injectare
infrastructura se pregăteşte pentru arderea straturilor de ceramică Empress pentru
placare.Aceasta se face după cum am mai menţionat în două moduri: - prin colorare (pictare)
şi individualizare . In cazul in care se urmareste folosirea acestei tehnici, macheta din ceara se
modeleaza la dimensiunile finale pe care le va avea restaurarea protetica, individualizarea
realizandu-se prin pictarea suprafetei acesteia cu diferiti pigmenti realizati de producator.
Aceasta tehnica se utilizeaza cand se urmareste obtinerea unei rezistente maxime in primul
rand, considerentele estetice fiind pe planul doi. - prin depunerea de straturi succesive
(stratificare). In acest caz, macheta din ceara va avea dimensiunile unei cape, fiind necesara
lasarea unui spatiu pentru straturile de ceramica care vor fi aplicate ulterior. In acest caz,
efectul estetic este maxim, insa rezistenta restaurarii este mai redusa. In prezent, firma a
dezvoltat sisteme integral ceramice care se pot realiza atat prin presare cat si ca sisteme
CAD/CAM, bazate pe ceramica intarita cu oxid de zirconiu.

Concluzie:Restaurãrile Protetice Fixe denumite şi punţi dentare, poduri, bridge, Bruke, lucrãri
conjuncte, lucrãri gnatoprotetice amovibile realizate dintr-o bucatã-monobloc sau din
elemente separate, au urmatoarele caracteristici:
- sunt piese protetice rigide, nedeformabile, rezistente la îndoire, rupere şi uzurã,
- sunt rezultatul colaborãrii cabinet-laborator, realizându-se prin tehnici indirecte,
- forţele de masticaţie se transmit osului alveolar subiacent, fiziologic (prin parodonţiul
dinţilor stâlpi),
- morfologia ocluzalã este asemãnãtoare cu cea a dinţilor înlocuiţi, având rapoarte dinamice
funcţionale cu dinţii antagonişti,
- au volumul cel mult egal cu cel al dinţilor înlocuiţi,
- stabilitatea pe câmpul protetic se realizeazã prin: cimentare, lipire, înşurubare, fricţiune

Bibliografie:
-1. BORZEA D., BACIU SORANA, DUDEA DIANA – Proteza parţială fixă – Ed. Medicală
Universitară „Iuliu Haţeganu”, 2002, Cluj-Napoca
-2.. RÎNDAŞU I. – Proteze dentare – Ed. Medicală, 1987, Bucureşti
-3. RÎNDAŞU I., DAVID D., BLĂNARU D. – Punţi dentare-Curs – Ed. UMF Bucureşti, 1981,
Bucureşti