3/1/2018

 Asimilarea substanţelor nutritive necesare metabolismului, din mediul  Principalele elemente cu rol structural şi
extern
 Nutrienţii: funcţional
 Sub formă de soluţie pot traversa membrană citoplasmatică  Carbonul – C
 Participă la reacţiile metabolice bacteriene ▪ ½ din greutatea uscată a bacteriei

 Bacteriile transformă compuşii din mediu în nutrienţi prin:

 Azotul – N
 Solvire ▪ Necesar pentru sinteza proteinelor
 Digestie extracelulară  Oxigenul – O
▪ Atomi – în molecule biologice (aminoacizi, nucleotide)
 Nutrienţii pătrund în citoplasmă traversând membrana citoplasmatică:
 Difuziune simplă – pe baza diferenţelor de concentraţie ▪ Molecular – generarea energiei în cadrul respiraţiei aerobe
 Difuziune facilitată (prin proteine carrier) tot pe baza gradientului  Elemente minerale
 Transport activ, contragradient, cu consum de energie
▪ S, P, Fe, Ni, Se, Na, K, Mg, Cl, Co, Cu, Mn

 Metaboliţi esenţiali, pe care bacteria nu îi poate sintetiza

 Necesari în cantităţi mici dezvoltării unor bacterii
 Medii care asigură nutrienţii şi condiţiile
fizico-chimice necesare creşterii şi
 Factorii de creştere pot fi :
multiplicării bacteriene
 Oferiţi de altă specie bacteriană
 Înglobaţi în mediul de cultură  Criterii de clasificare
 Provenienţa nutrienţilor
 Valoarea nutritivă
 Consistenţă
 Scopul utilizării

1
 3/1/2018

 Totalitatea proceselor biochimice prin care

celula îşi procură materialul plastic şi
energetic din mediul înconjurător

 Reacţii metabolice
 Catabolice
▪ Reacţii prin care se eliberează energie
 Anabolice (de asimilare)
▪ Consumă energie pentru sinteza constituenţilor celulari

 Strict aerobe  pH-ul

 Folosesc exclusiv respiraţia  Majoritatea bacteriilor cultivă la un pH aproape neutru (7,2 – 7,4)
 Nu se dezvoltă în absenţa oxigenului molecular
 Bacterii acidofile – cultivă la pH acid
 Strict anaerobe ▪ Lactobacilii
 Folosesc strict fermentaţia  Bacterii bazofile – cultivă la pH alcalin (bazic)
 Oxigenul este toxic pentru ele ▪ Vibrio cholerae

 Aerobe – facultativ anaerobe  Presiunea osmotică

 Pot obţine energia atât pe cale oxidativă cât şi fermentativă  Este satisfăcută de mediul de cultură
▪ E. coli, Staphylococcus ▪ Bacteriile patogene necesită o presiune identică cu cea din organismul uman
 Aerotolerante
 Au metabolism fermentativ
 Temperatura
 Rămân viabile în prezenţa oxigenului  Majoritatea bacteriilor patogene pentru om cultivă la 37º C

 Microaerofile  Atmosfera
 Cresc numai în prezenţa unor cantităţi reduse de oxigen  În funcţie de metabolismul bacterian
▪ Spirochetele
 Aerobă, anaerobă, etc.

Aerobioză

CO2, O2 scăzut Anaerobioză

2
 3/1/2018

 Creşterea volumului celular este mai mare decât creşterea  Timp de generaţie
suprafeţei celulare —> punct critic —> impune restabilirea  Timpul necesar dublării populaţiei bacteriene
echilibrului —>înmulţire prin diviziune binară (simplă)
 20 – 30 minute
 Multiplicarea bacteriană  Rata de creştere
 Diviziune simplă – modalitate frecventă  Numărul de generaţii în unitatea de timp
▪ Scindarea unui individ în 2 celule  Colonia bacteriană
 Înmugurire/ramificare – la un număr mic de specii  Totalitatea bacteriilor rezultate din multiplicarea unei
singure celule bacteriene
 Creşterea bacteriană = creşterea numărului de celule într-o  Mediu de cultură
populaţie bacteriană
 Mediu care asigură nutrienţii şi condiţiile fizico-
 Bacteriile sunt foarte mici
▪ Creşterea este studiată la nivel de populaţie bacteriană, nu de celulă
chimice necesere creşterii şi multiplicării bacteriene

 Cultura bacteriană
 totalitatea coloniilor de pe suprafaţa mediului solid
▪ Mixtă
▪ Formată din mai multe tipuri de colonii (mai multe specii bacteriene)
▪ Pură
▪ Formată dintr-un singur tip de colonii (o singură specie bacterienă)
 Inocularea
 Depunerea unui produs biologic în cultura de celule, oul de
găină embrionat, animalul de laborator
 Însămâmţare
 Depunerea unui produs biologic pe/în mediul de cultură

 Multiplicarea populaţiei
bacteriene
 4 faze caracteristice
▪ Faza de latenţă
▪ Perioada de adaptare a bacteriilor la condiţiile
de mediu
▪ Numărul germenilor rămâne nemodificat sau
scade

▪ Faza de creştere logaritmică

▪ Celulele bacteriene încep să se dividă ritmic

▪ Faza staţionară
▪ Consumul substanţelor nutritive —> acumulare
de metaboliţi toxici —>mediu de viaţă mai puţin
favorabil
▪ Numărul de bacteriirămâne constant

▪ Faza de declin
▪ Numărul de naşteri < numărul de decese

3
 3/1/2018

 Scop:
 Identificarea agentului etiologic al unei infecţii

 Determinarea farmacorezistenţei
microorganismelor izolate

 Preparare seruri şi vaccinuri

ÎN SECTOR

Cultură
mixtă

Prin epuizare (diseminare)

Cultură pură

 Colonii „S” (smooth)

 suprafaţa bombată,
netedă
 margini circulare
 aspect strălucitor
 suspensionează omogen în
SF
 în mediul lichid - tulburare
 caracteristice pentru
germeni patogeni

Colonii tip “S”

4
 3/1/2018

 Colonii „R” (rough)

 suprafaţa plată, rugoasă
 margini crenelate
 uscate, mate
 aderente de mediu
 aglutinează spontan în SF
 în mediu lichid – sediment cu supernatant clar
 caracteristice pentru germeni degradaţi, cu modificări
antigenice şi de virulenţă
▪ EXCEPŢII:
▪ Mycobacterium tuberculosis;
▪ Corynebacterium diphtheriae;
▪ Bacillus anthracis
Colonii R (Bacillus anthracis)

Colonii “R”
Colonii “R”

 Colonii „M” (mucoid)

 suprafaţa netedă
 foarte lucioasă,
mucoasă
 tendinţă de curgere,
confluare
 foarte mari
 caracteristice pentru
germeni cu capsulă

Colonii “M”

5
 3/1/2018

 Colonii „untoase”  Colonii „pufoase”

 rotunde, bombate  reţea de filamente (hife)
 suprafaţa netedă aeriene
 mate / strălucitoare  caracteristice fungilor
 margini regulate
filamentoşi
 consistenţă păstoasă,
cremoasă
 uneori pigmentate
 caracteristice pentru
levuri

 Fenomen de „căţărare”
 invazie; migrare; roire
 strat continuu sub forma unor valuri succesive
 caracteristic pentru Proteus spp.

Proteus spp. – migrare – fenomen “căţărare”

 !! NU FORMEAZĂ COLONII ÎN MEDIUL LICHID

 tulburare uniformă (omogenă) inel aderent de
recipient peliculă (văl) la suprafaţă cu mediul limpede
 mediul limpede cu depozit

PELICULĂ TULBURARE
INEL DEPOZIT

6
 3/1/2018

 scopul controlului microbiologic

 garantarea siguranţei de consum alimentar
 obţinerea unor produse de calitate bună

 se urmărește păstrarea la un nivel minim a

microorganismelor pentru
 siguranţă în consum
 prelungirea vieţii produsului
 motive estetice

 controlul microbiologic pune în evidenţă

 tipul de microorganisme
 numărul de microorganisme
 compușii rezultaţi prin activitatea microbiană (aciditate, nitriţi, etc)

 analizele microbiologice  folosite pentru

 trebuie să fie  identificarea numerică a unui grup specific de
microorganisme din alimente
▪ rapide ▪ microorganisme cu potenţial patogen
▪ sensibile ▪ se exclud microorganismele care se pot găsi în mod normal în
▪ specifice produsul respectiv
▪ reproductibile  este necesară cunoașterea condiţiilor de cultivare
pentru microorganismele ţintă
▪ convenabile
▪ compoziţia mediului de cultură
 metode ▪ temperatură de incubare
▪ calitative – însămânţare directă ▪ pH
▪ cantitative ▪ cunoașterea eventualelor tratamente antimicrobiene înainte
de determinare

 Standard plate count

 metoda cea mai larg folosită pentru determinarea
numărului de bacterii (colony forming units – CFU)
dintr-un produs
 este necesară crearea unor diluţii succesive din
produsul de testat
 0,1-1 ml din fiecare diluţie se folosește pentru
cultivare

însămânțare prin înglobare

7
 3/1/2018

 Incubarea
 18-24 ore la 37°C
 atmosfera în funcţie de microorganismul căutat
▪ aerobă
▪ anaerobă

însămânțare pe suprafață

 principiu
 evaluarea CFU  membrane cu porozităţi suficient de mici (0,4 um) reţin bacteriile și
fungii
 pentru numărare se aleg plăcile
▪ cu un număr aproximativ între 30-300 colonii  metoda poate fi aplicată prin
 filtrare pasivă
▪ coloniile să fie izolate, numărabile ▪ dezavantaj: filtrul se înfundă relativ rapid, chiar dacă se folosește volum mic de
suspensie lichidă
 calcularea numărului  filtrare prin vid
▪ se numără manual sau automat coloniile
 după filtrare, filtrul încărcat cu microorganisme se depune pe
▪ se ajustează factorii de diluţie și volum însămânţat mediu de cultură adecvat și se incubează în condiţii optime
 coloniile formate pot fi identificate, numărate și izolate

 metodă de filtrare prin membrane care

implică o colorare cu fluorocrom și
examinarea preparatului la microscop cu
fluorescenţă
 avantaj: sunt numărate doar celulele vii
 Numărare microscopică
 nu intervine cultivarea, dar se poate aprecia
numărul de bacterii dintr-un produs
▪ Dezavantaj: numărul total include și microorganismele
moarte

8
 3/1/2018

 GEN BACTERIAN
 SPECIE BACTERIANĂ
▪ TULPINA BACTERIANĂ: populaţia microbiană alcătuită
din descendenţii unei singure izolări în cultură pură