12/3/2019

 Septic
▪ Infectat, contaminat cu germeni patogeni
 Aseptic (steril)
▪ Lipsit de microbi patogeni sau nepatogeni
 Asepsie
▪ Ansamblul de metode prin care se evită contaminarea
unui substrat steril
 Sterilizare
▪ Distrugerea sau indepărtarea oricăror forme de viaţă,
a tuturor microorganismelor patogene sau
nepatogene, forme vegetative sau sporulate de pe o
suprafaţa sau dintr-un substrat neînsufleţit

1 2

 Dezinfecţie  Efect microbicid

▪ Distrugerea formelor vegetative microbiene (mai rara a celor sporulate) din ▪ Fenomen ireversibil, de omorâre a microorganismului
sau de pe suprafaţa unor substraturi neînsufleţite, cu ajutorul dezinfectantelor ▪ =bactericid, virulicid, fungicid, sporocid
▪ Dezinfectant
▪ Substanţă chimică, toxică pentru ţesuturi vii, cu acţiune microbicică ireversibilă  Efect microbistatic
 Antisepsie ▪ Fenomen reversibil, de inhibare temporară a multiplicării
▪ Distrugerea sau îndepărtarea temporară a formelor vegetative microbiene de
▪ =bacteriostatic, fungistatic
pe substraturi vii (mucoase, tegumente, plăgi), cu ajutorul antisepticelor
▪ Antiseptic
 Rol
▪ Substanţă chimică, netoxică pentru ţesuturile vii, cu acţiune reversibilă
bacteriostatică asupra microorganismelor ▪ În controlul infecţiilor
 Prezervare ▪ Utilizaţi în:
▪ Prevenirea multiplicării unor microorganisme în produse farmaceutice, ▪ Sterilizare, dezinfecţie, antisepsie, prezervare
vaccinuri, alimente, etc.

3 4

 Concentraţia microorganismelor  Căldura

▪ Timpul de omorâre creşte proporţional cu concentraţia de
microorganisme asupra căreia se acţionează
▪ Temperatura optimă
 Gradul de rezistenţă a microorganismelor ▪ Temperatura la care o specie bacteriană atinge cel mai
▪ Diferite specii preţintă grade diferite de susceptibilitate la acţiunea înalt grad de multiplicare
agenţilor antimicrobieni
▪ Temperatura minimă de dezvoltare
 Intensitatea agentului antibacterian
▪ Cu cât intensitatea agentului antimicrobian este mai mare, cu atât timpul
▪ Temperatura cea mai scăzută la care organismul se mai
de acţiune este mai mic multiplică
 Influenţa mediului ▪ Temperatura maximă de dezvoltare
▪ Substanţele organice, turbiditatea mediului, pH-ul, etc. mediului pot ▪ Temperatura cea mai ridicată la care organismul se mai
influenţa acţiunea agentului aantibacterian
multiplică

5 6

1
 12/3/2019

 Căldura uscată  Căldura umedă

▪ Mecanism de acţiune ▪ Mecanism de acţiune
▪ Oxidarea ▪ Coagularea proteinelor
▪ Carbonizarea structurilor bacteriene ▪ Degradarea enzimelor

▪ Aplicaţii
▪ Aplicaţii
▪ Flambarea
▪ Încălzirea la roşu (incandescenţă)
▪ Fierberea !!!!
▪ Incinerare ▪ Pasteurizarea
▪ Sterilizarrea cu aer cald ▪ Tindalizarea
▪ Cuptorul Pasteur (Poupinel, etuvă) ▪ Autoclavarea

7 8

 Frigul  Presiunea osmotică

▪ Refrigerarea ▪ Medii hipotone
▪ 0 – 7ºC ▪ Acumularea apei în celula bacteriană —> spargerea
▪ Efect bacteriostatic asupra majorităţii microorganismelor peretelui bacterian
▪ Unele pot muri, altele se pot multiplica
▪ Medii hipertone
▪ Congelarea
▪ Bacteria pierde apă —> moartea bacteriei
▪ Lent, la – 20ºC
▪ Efect microbicid – formarea cristalelor de apă care lezează
membrana citoplasmatică
▪ Rapid, la – 80ºC
▪ Celula rămâne în viaţă

9 10

 Radiaţiile  Desicarea (uscăciune)

▪ Radiaţii neionizante – UV ▪ Sporii – rezistenţi
▪ Efect microbicid
▪ Formele vegetative
▪ Penetrabilitate mică
▪ Dezinfecţia aerului din încăperi, suprafeţelor în laboratoare ▪ se distrug în câteva ore
▪ Metodă complementară curăţeniei şi dezinfecţiei chimice ▪ În produse patologice (puroi, materii fecale, spută,
▪ Radiaţiile ionizante sânge uscat) creşte rezistenţa
▪ Efect microbicid
▪ Penetrabilitate mare ▪ Aplicaţie practică: LIOFILIZAREA
▪ Sterilizarea medicamentelor, instrumentarulor confecţionate din
materiale termolabile ▪ Desicare + congelare

11 12

2
 12/3/2019

 Ultrasunetele
▪ Distrug peretele celular
 Antibiotice
▪ Acţiune microbicidă
 Chimioterapice
 Filtrarea  Antiseptice
▪ Reţinerea bacteriilor dintr-un lichid sau gaz cu  Dezinfectante
ajutorul filtrelor
▪ Sunt necesare filtre cu pori mici (0,01 µ pentru
virusuri; 0,22 µ pentru bacterii)

13 14

 Antiseptice / Dezinfectante  Agenţi sterilizanţi

▪ denaturează proteinele (efect bactericid) ▪ Penetrabilitate bună
▪ acizi, baze, alcooli
▪ Substanţe chimice
▪ oxidează grupările chimice libere ale enzimelor:
▪ hipermanganat de potasiu, peroxid de hidrogen, halogenii ▪ Lichide
▪ Glutaraldehida 2%
▪ blochează grupările chimice libere ale enzimelor
▪ H2O2 6%
▪ aldehide
▪ Gazoase
▪ lezează membranele celulare
▪ Oxid de etilenă
▪ detergenţi
▪ alterează acizii nucleici
▪ rivanol, albastru de metilen

15 16

 Agenţi prezervanţi  Provenienţă

▪ Acţiune bacteriostatică sau bactericidă ▪ Biosinteză microbiană (antibiotice)
▪ Sinteză chimică (chimioterapice)
▪ Aplicaţii practice
 După categoria de microorganisme asupra cărora
▪ Conservarea alimentelor
acţionează
▪ Conservarea medicamentelor, serurilor, vaccinurilor
▪ Antibacteriene
 Antibiotice şi chimioterapice ▪ Antivirale
▪ Acţiune bacteriostatică sau bactericidă ▪ Antifungice
▪ Toxicitate selectivă ▪ Antiparazitare
 După structura chimică

17 18

3
 12/3/2019

 După efect  După mecanism de acţiune

▪ Bacteriostatic ▪ Inhibă sinteza peretelui bacterian
▪ Bactericid ▪ Afectează funcţiile membranei citoplasmatice
▪ Perturbă sinteza proteinelor celulare
 După spectrul de acţiune ▪ Blochează sinteza acizilor nucleici
▪ Spectru îngust
▪ Spectru larg

19 20

 Rezistenţa microbiană la antibiotice  Rezistenţa dobândită

▪ capacitatea microorganismelor de a supravieţui ▪ Mecanisme principale
şi a se multiplica în prezenţa antibioticului ▪ Scăderea permeabilităţii peretelui sau membranei
▪ Rezistenţa citoplasmatice
▪ Naturală ▪ Producerea de enzime inactivatoare
▪ Prezentă la toţi membrii unei specii bacteriene ▪ Rezistenţa poate fi dobândită
▪ Determinată genetic ▪ Faţă de unul sau mai multe antibiotice
▪ Dobândită ▪ Rapid sau lent
▪ Achiziţionată de o subpopulaţie a unei specii în anumite
circumstanţe

21 22

 Substanţe de natură proteică

 Bacteriocine  Produse de unele tulpini bacteriene

 Efect bactericid faţă de tulpini din

 Lantibiotice
▪ Aceeaşi specie
▪ Specii înrudite
 Bacteriofagul
 Producerea de bacteriocine de către bacteriile din flora
normală previne colonizarea cu alte specii bacteriene
 Tulpinile producătoare sunt imune faţă de propriile
bacteriocine

23 24

4
 12/3/2019

 Proteine cu acţiune antimicrobiană  Virus care parazitează

 Lantibiotice bacteriile
 Structură
▪ Tip A
▪ Cap
▪ Ex: nisina, epidermina, gallidermina (antibacteriene,
▪ Conţine ADN
conservante)
▪ Coada
▪ Tip B ▪ Rol în aderare şi penetrare
▪ Ex. lanthiopeptina (acţiune antivirală anti HSV) în celula bacteriană

25 26

Bacteriofagul

•Ciclu litic (fag virulent)

•Bacteriofagul se  Importanţa:
multiplică în celula
bacteriană ▪ Cercetări biologice
•Rupe peretele bacterian
•Bacteria este distrusă
▪ Studii de inginerie genetică

•Ciclu lizogenic (fag

▪ Terapie şi prevenţie
temperat) ▪ Epidemiologie
•ADN-ul bacteriofagului
se integrează în genomul ▪ LIZOTIPIA
bacterian
▪ Identifică sursa de infecţie în caz de epidemii
•Prin diviziunea
bacteriană rezultă celule
fiice care conţin
informaţia genetică a
bacteriofagului

27 28