3/1/2018

Celula
 Celula este unitatea structurală şi funcţională a tuturor

Morfologia bacteriană
organismelor vii
 celula exprimă caracteristicile de bază ale vieţii
 foloseşte nutrienţii din mediu pentru a obţine
energie
 poate creşte; se poate reproduce
 răspunde la stimulii din mediu
 lumină
 căldură/frig
 substanţe chimice
 poate suferi mutaţii genetice
 supravieţuire
 apariţie de noi specii etc.

Celula
microorganism
e
 prima formă de viaţă de pe Pământ
 celula primitivă - asemănătoare cu cele mai simple
bacterii de azi
 celula fără sistemul complex de membrane  celulare acelulare
procariotă
 celula cu membrană nucleară şi reticul
endoplasmatic  eucariotă viroizi
 virusurile – evoluţie regresivă PROCARIOTE EUCARIOTE prioni
 câteva gene protejate de un înveliş proteic virusuri

 fără/puţine enzime proprii

 depind de metabolismul energetic al celulei gazdă archaea algae
bacteria protozoa
cyanobacteria fungi

Celula procariotă Celula eucariotă

Organisme Bacterii., Alge albastre Fungi, alge verzi, protozoare, plante, Dimensiunea microorganismelor
animale superioare

Perete celular Rigid: mucocomplex Rigid: chitină (fungi), celuloză (alge Hematie
verzi, plante superioare), absent (celule
animale) Fir de nisip
Nucleu Primitiv, netipic (nucleoid) Tipic, cu nucleol

Membrana nucleară Absentă Prezentă

Cromozom Unic, moleculă circulară > 1, nr. constant pentru specie

ADN, haploid Bacterie

Fir de păr
Diviziune Directă (amitoză) Indirectă (mitoză sau cariokineză)
(secţiune)
43 µ diametru
Înmulţire sexuată Rară şi de tip particular Frecventă

Curenţi citoplasmatici Absenţi Prezenţi

Reticul endoplasmic Absent; mezozomi Prezent, organizare caracteristică

Mitocondrii Absente Prezente

Organe de locomoţie Facultative (cili) Facultative (cili sau flageli)

Mişcare amoeboidă Absentă Perete rigid – absentă;

Fără perete rigid – prezentă

1
 3/1/2018

Bacteriile Forma bacteriilor

 Organisme procariote 1. forma sferică
 nu au membrană nucleară proprie  coci
 prezintă un singur cromozom 2. forma cilindrică
 bacili

 forma bacteriilor 3. forma spiralată (încurbată)

 vibrioni
 controlată genetic
 spirili
 important criteriu taxonomic
 spirochete

Cocii - forma Cocii – dispoziţia spaţială

Diametre egale Diplo Grămezi
Staphylococcus spp. Neisseria spp. Staphylococcus spp.
Streptococcus spp.

Reniformi
Neisseria spp. Tetrade Lanţuri
Micrococcus Streptococcus spp.
tetragenus

Lanceolaţi
Streptococcus pneumoniae
Câte opt Izolaţi
Sarcina spp. Micrococi

Ovalari
Enterococcus faecalis

Bacilii - forma Bacilii – dispoziţie spaţială

Drepţi, capete retezate Diplobacili
Bacillus anthracis Klebsiella pneumoniae

Uşor încurbaţi, capete umflate

Corynebacterium diphtheriae Streptobacili
Bacillus anthracis
Deformaţi de spor
Clostridium spp.

Aspect litere, chibrituri, palisade

Drepţi, capete rotunjite Corynebacterium diphtheriae
Enterobacterii

Uşor încurbaţi, capete ascuţite

Dispoziţie neregulată
Fusobacterii
Enterobacterii

2
 3/1/2018

Forme spiralate Dimensiunile bacteriilor

CORP ÎNCURBAT ÎNTR-UN SINGUR PLAN
formă de virgulă
vibrioni  Micrometri
CORP ÎNCURBAT ÎN MAI MULTE PLANURI  1mm = 1.000 micrometri (microni) μm
spirală cu spire rigide  1 micron = 1.000 nanometri
spirili

spirală cu spire fine, flexibile  Coci: 0,5 – 2 μm

spirochete:
• Treponema  Bacili: lungime 0,5 – 10 μm / lăţime 0,3 – 2 μm
• Leptospira  Vibrioni: lungime 1,5 – 3 μm / grosime 0,5 μm
• Borrelia
 Spirochete: lungime 6 – 20 μm / grosime 0,15 – 0,5 μm

stafilococi
streptococi

Neisseria gonorrhoeae

pneumococi Neisseria meningitidis

3
 3/1/2018

E. coli

Klebsiella

Bacillus anthracis Bacillus cereus Clostridium perfringens

Vibrio

Fusobacterium

Corynebacterium diphtheriae

Treponema pallidum (IF directă)

Borrelia STRUCTURA CELULEI

BACTERIENE

Celulă procariotă Elemente obligatorii ale celulei

bacteriene
 de 10 ori mai mică faţă de
celula eucariotă
 structură simplă  perete bacterian
 elemente obligatorii
 perete  membrana citoplasmatică
 membrana citoplasmatică
 citoplasma  citoplasma bacteriană
 material nuclear
 elemente facultative  material nuclear
 capsulă
 flageli
 pili
 spor

4
 3/1/2018

Peretele bacterian
 Grosime 15 – 35 nm

1. Peretele bacterian  alcătuit din proteine, lipide, hidraţi de carbon

Structura
 strat bazal
 stratul structurilor speciale

 În funcţie de proporţia celor 2 straturi şi de elementele

componente ale structurilor speciale, distingem:
 Bacterii Gram pozitive
 Bacterii Gram negative
 Bacterii acido-alcoolo-rezistente
 Bacterii cu perete celular alterat

Rolul peretelui bacterian

 susţine mecanic celula bacteriană 2. Membrana citoplasmatică

 menţine forma bacteriei
 asigură protecţia celulei bacteriene
 intervine în procesele de osmoză şi difuziune
 este sediul
 unor antigene somatice
 receptorilor specifici pentru bacteriofagi

 participă la diviziunea bacteriei

 imprimă caracterele de tinctorialitate ale celulei bacteriene

Membrana citoplasmatică Rolul membranei citoplasmatice

 Înconjoară citoplasma
 Reglează presiunea osmotică
 Grosime 5 – 10 nm
 Controlează procesele de difuzie
 Alcătuită după modelul
 Conţine enzime ale metabolismului respirator
mozaicului fluid:
 Intervine în creşterea şi diviziunea bacteriei
 două straturi de molecule
 Este locul de sinteză al endotoxinelor
fosfolipidice
 între moleculele de
fosfolipide se găsesc
proteine

5
 3/1/2018

Citoplasma

3. Citoplasma  Sistem coloidal complex: proteine, glucide, lipide, apă,

minerale
 Structură granulară:
 Ribozomi – 15 nm; izolaţi sau ca reticul endoplasmatic; rol esenţial
în biosinteza proteinelor celulare
 Granulaţii de volutină (corpusculi Babeş-Ernst, granulaţii
metacromatice)
 Granulaţii (incluzii) de glicogen, amidon, lipide etc.
 Vacuole – conţin diferite substanţe în soluţii învelite de membrană
lipoproteică = tonoplast
 Conţine mari cantităţi de ARN – citoplasma intens bazofilă

Material nuclear
 Nu este delimitat de o membrană diferenţiată, deci
4. Materialul nuclear NU se poate vorbi de nucleu !
 Alcătuit dintr-un cromozom unic
 Format dintr-o unică moleculă de ADN dublu
helicată, închisă
 Diviziunea nucleului precede diviziunea citoplasmei
şi a peretelui
 => bacterii cu 2-4 nuclei ce apar ca gheme (sculuri) de
forme diferite ocupând cam 1/10 din volumul bacteriei =
bacterii pe cale de diviziune

Elemente facultative
 capsula bacteriană

 cilii (flagelii)

 fimbriile (pilii)
ELEMENTE FACULTATIVE ALE
 sporul
CELULEI BACTERIENE

6
 3/1/2018

Capsula bacteriană
1. Capsula bacteriană  capsulă
 substanţă gelatinoasă, mucoidă la exteriorul celulei
bacteriene, bine delimitată, vizibilă la microscop

 microcapsulă (slime layer; glycocalix)

 substanţă gelatinoasă, mucoidă la exteriorul celulei
bacteriene, în strat subţire, evidenţiabilă doar prin
metode chimice

Capsula bacteriană Rolul capsulei bacteriene

 grosime 1 – 3 mm
 se formează  asociată cu patogenitatea tulpinii - factor al virulenţei
 în organismul gazdă  protector faţă de factori nocivi (fagocitoza, desicaţia)
 pe medii în condiţii optime  barieră protectoare faţă de bacteriofagi
 colonii “M” – lucioase, mucoase, confluente  de adezină (permite aderarea unor bacterii)
 conţine substanţe cu specificitate antigenică de specie sau de
tip (ag. K)

Coloraţia MANEVAL pentru capsulă – corpul bacterian în

roşu, materialul capsular clar (necolorat) Capsula bacteriană – coloraţie negativă

Haemophilus

Tuş India - Bacillus anthracis

Clostridium perfringens

7
 3/1/2018

Reacţia de umflare a capsulei - Neufeld

2. Cilii sau flagelii

Streptococcus pneumoniae

Cilii Cilii
 organe de locomoţie
 alcătuiţi din flagelină – proteină complexă similară
 subţiri (0,02 μm), fine, alungite (5–15–75 μm),
neramificate, flexibile, sinuoase cu miozina musculară
 reprezintă antigenul flagelar „H”
 pornesc din citoplasma bacteriei, din corpusculul
bazal

Dispoziţia cililor

 A – monotriche

 B – lofotriche

 C – amfitriche

 D - peritriche

8
 3/1/2018

Fimbrii
3. Fimbriile sau pilii  Formaţiuni filamentoase, rigide, pericelular
 Prezente la unele bacterii Gram-negative,
excepţional la bacterii gram-pozitive (Streptococcus
mutans)
 Mai scurte şi mai subţiri decât cilii: 0,2 – 20 μm / 3 -
10 μm
 Nu au rol în mobilitate
 Originea în membrana citoplasmatică
 Alcătuite din subunităţi proteice - pilină

Pili
 de sex (de conjugare) – 0-4 bucăţi / celulă; codificaţi
de plasmide

 de adeziune – 10-30 bucăţi / celulă; codificate de gene

de pe cromozom

 comuni – 50-400 bucăţi / celulă

Sporul bacterian
 forma de rezistenţă şi de conservare a speciei
4. Sporul bacterian  nu se colorează cu coloraţii obişnuite; evidenţiat
prin metode speciale
 o bacterie formează un singur spor – un spor
dă naştere unei singure bacterii
 diferă ca formă, dimensiune, poziţie

9
 3/1/2018

Sporul bacterian
Procesul de sporulare
Spor central, sferic, mai mic
decât corpul bacterian

Spor central, ovalar, mai mare

decât corpul bacterian

Spor subterminal, ovalar, mai

mare decât corpul bacterian

Spor terminal, sferic, mai mare

decât corpul bacterian

Sporul bacterian Sporul bacterian

Bacillus anthracis – coloraţie pentru

spori (x 1000)

10