DIN NAENI

                   

            1 

Pornim din orasul Buzau inspre Mizil, pe drumul E577, circa 28 de kilometri pana in satul Sahateni,
dupa care, urmand indicatoarele rutiere, ne abatem spre dreapta, catre satul Naeni, inca 7 km, pe DJ41.
Dupa ce iesim din Sahateni, de undeva de pe drum luam o imagine spre dealurile pe care le vom
parcurge (foto 1). Urmand mai departe drumul se observa ca apar portiuni stancoase, aceasta zona fiind
renumita pentru prelucrarea pietrei sub toate formele (foto 2).

                                                                 

Imediat urmeaza cateva serpentine ceva mai abrupte si ajungem in centrul satului Naeni.
Din centrul satului urcam pe drumul care duce la Biserica dintr-o piatra, urmand un indicator. Urcam
incet panta unui deal pe care de asemenea se vad portiuni de piatra alba, usor de prelucrat (foto 3).
                                                                  

Dupa circa 1 km apare o bifurcatie; pe ramura din dreapta, in sensul de mers, intram imediat in satul
Fantanele. Noi vom merge insa pe ramura din stanga unde un indicator arata ce putem vedea pe acolo
(foto 4). Pe marginea drumului, printre tufe de maces, o pasare stie ca este in siguranta (foto 5).
                                         4

                                           5

Drumul pe care ne inscriem, spre grotele din epoca pietrei, este o cale de tara si urca domol catre creasta
Dealului Colarea (foto 6).

                6

Deja observam, undeva spre stanga noastra in sensul de urcus, cateva gauri in peretele stancos (foto 7).
                 7

Ne apropiem stiind ca acolo vom lua contact cu locuri unde au stat oameni acum cateva mii de ani.
Stanci izolate dau peisajului un farmec deosebit (foto 8).

                                                   

Am urcat mai intai pe creasta acestui deal, pentru a vedea imprejurimile. Spre sud-est avem un splendid
perete stancos, o faleza inalta (foto 9).
                 9

In ultimul plan, in  stanga, se vede si Dealul Istrita, spre care ne vom indrepta dupa ce parcurgem aceste
locuri. De partea cealalta a dealului pe care suntem se vede Valea Niscovului (foto 10).

                  10

Pe partea nordica a dealului pe care ne aflam este pudra fina de zapada.

Coboram inapoi cativa metri, pana la primele grote (foto 11) si intram printr-o gaura destul de mica.
                                        

11

Dupa pietrele desprinse se pare ca au avut loc si cateva prabusiri mici. O data intrati vedem un sistem de
grote pentru ca putem parcurge un foarte scurt traseu subteran iesind prin alta grota (foto 12).
                                                            

12

Acesta are alte doua intrari, foarte spectaculoase (foto 13). Am patruns si prin intrarea din dreapta din
imaginea 13 si interiorul arata ca in poza 14.
                                                         13

                                                              14
Iesim la lumina si ne deplasam spre faleza de piatra zarita mai inainte. Este spectaculoasa prin forma si
aspect (foto 15).

                                                    15

Si pe aici intalnim grote, nu foarte adanci, dar care au fost locuite in epoca pietrei. Facem o fotografie si
spre inapoi (foto 16).
                                                    16

Undeva mai incolo intalnim o grota mai mare (foto 17).

                                                  17

Ne deplasam inspre capatul acestui perete, catre Biserica dintr-o piatra (foto 18).
                                                 18

Aspectul acestor calcare este poros (foto 19).

                                                          

19

Ajungem si la Biserica dintr-o piatra, reper pentru traseul nostru. In vecinatatea ei, foarte putin mai sus,
trecem in alta epoca si gasim o necropola tracica (foto 20, 21).
                                                         20
                 21

In partea opusa falezei pe sub care am trecut observam Dealul Istrita si traseul pe care il vom urma (foto
22).
                           22

Casele care se observa in aceasta fotografie formeaza foarte pitorescul sat Varf.
Traversam ulitele satului; mesteri pietrari au daltuit rocile si le-au dat utilizare practica, cum ar
fi  fantana din imaginea 23.
                                                         23

Ne inscriem apoi pe o ulita care ne conduce spre iesirea din sat (foto 24).

                      24

Ajungem repede la o intersectie marcata cu o cruce mare din piatra si vom urca pe drumul de tara dat de
sageata rosie din imaginea 25.
                                                        25

Pe un copac apare un marcaj punct galben, pe care nu l-am obsevat mai departe (foto 26).

                                                 

Dupa un urcus domol avem vizibilitate spre Dealul Istrita si traseul pe care il vom urma spre varful lui
(foto 27).
                                     27

In drum spre releele care se afla in varful Dealului Istrita mai avem un obiectiv interesant, o chilie
rupestra, schitul lui Ambrozie. Urcam pana deasupra peretelui stancos unde se afla acest schit pentru a
lua o imagine spre Dealul Istrita (foto 28).
                   28

Apoi coboram spre baza abruptului stancos, unde se afla schitul rupestru. Ajungem intr-o portiune unde
luptam cu tufele de maces pline cu spini, o depasim si ajungem in vecinatatea scarilor care duc la schitul
suspendat (foto 29).
                                                   29

Urcam acele trepte si ajungem pe o mica brana, foarte expusa (foto 30).

                                                                                 30

Schitul are usa cu gratii dar printre ele putem vedea interiorul (foto 31).
                                                 

Ca si alte schituri din Buzau si acesta a fost sapat manual.

Continuam apoi traseul spre Varful Istrita. Gasim o piatra care poarta urmele activitatii umane (foto 32).
                                                            32

Mai sus peisajul devine hibernal iar releele de televiziune sunt destul de aproape (foto 33).

                                                    33

Le depasim in urcus prin stanga lor iar in partea cealalta suntem pe un platou acoperit cu zapada. De la
relee se desprinde un drum pe care il vom urma spre satul Pietroasele (foto 34).
                                                          34

Imediat cum ne-am inscris pe acest drum intram intr-o padure de foioase pe care o traversam in
aproximativ 10 minute, dupa care traversam vaste poieni (foto 35).

                                                              35

Undeva mai jos intram in satul Pietroasa Mica si dupa circa 40 minute dupa ce ne-am inscris pe acest
drum ajungem la prima cismea din sat (foto 36).
                                                                    

In aceasta fotografie am ajuns dinspre partea dreapta a imaginii iar traseul coboara mai departe spre
stanga imaginii; insa ne deplasam cateva sute de metri pe drumul care duce spre inainte, cel din centrul
acestei imagini.
Ajungem astfel la unul dintre locurile celebre din aceasta parte a tarii, unde a fost gasita celebra Closca
cu pui, tezaurul de la Pietroasa (foto 37).
                  37

Acolo, pe o placa, gasim informatii despre tezaur (foto 38).

                                                                        

Revenim apoi la drumul principal si mai coboram putin pana in centrul satului. De aici e bine sa ne
deplasam spre stanga fata de sensul de coborare, cateva sute de metri. Undeva, tot pe stanga, vom gasi
un mic parc amenajat pe ruinele unui vechi castru roman. In parc sunt panouri cu lamuriri (foto 39-41).

Revenind in drumul pe care am ajuns aici mai parcurgem cateva sute de metri pana la un pod care trece
peste alte ruine romane (foto 42), ale unor terme.

                                    

Ne intoarcem in centrul satului de unde putem parcurge circa 4 km pana la drumul E577, la circa 20 km
de Buzau. Am pornit de la epoca pietrei, am trecut prin timpul tracilor, am vizitat locuri traversate de
vizigoti si am ajuns in epoca romana… Traseul a fost inspirat de cel realizat de Marelena si Radu
Puscarciuc din Onesti, descris la http://www.muntesiflori.ro/istrita/.