Paralizia nervului sciatic

Aspect clinic:
- atitudine cu picior in valgus şi degete în ciocan
- deficitul motor interesează flexia plantară şi adducţia
- nu poate sta pe vârfuri, în mers se sprijină pe călcâi şi mijlocul plantei
- mers talonat
- nu poate efectua abducţia şi adducţia degetelor
- reflexul achilean este abolit
- apare o durere cu caracter cauzalgic
- tulburările vasculo-trofice sunt importante, se întâlneşte atrofia lojei posterioare a
gambei, piciorul este scobit, edemaţiat, cianozat. Putem vorbi de ulcer perforant plantar - datorită
interesării filetelor vegetative.
Programul de recuperare va urmări ca OBIECTIVE, următoarele:
 Ameliorarea si disparitia durerii
 Cresterea mobilitatii miscarilor
 prevenirea deviaţiilor piciorului,
 menţinerea mobilităţii articulare a gleznei şi degetelor.

Metode folosite
• aplicarea întinderilor de scurtă durată pentru declanşarea contracţiei musculare.

• folosirea tehnicilor de facilitare, IL, SI, CR la nivelul membrului interesat

• exerciţii emaginative pentru mişcările abolite

• se vor utiliza elemente facilitatorii (periaj, vibraţie, etc.)

• exerciţii contralaterale pentru promovarea inducţiei pozitive în musculatura paralizată

• exerciţii de activare musculară în cadrul diagonalelor Kabat

• exerciţii în lanţ închis şi deschis

kinetoterapia, administrarea medicamentatiei prescrise de catre medic, hidro-kinetoterapia, yoga,
acupunctura.

Exercitii kineto
1. Din ortostatism, picioarele lipite, genunchii drepti, pacientul executa arcuirea trunchiului
inainte pana la limita (indicat ar fi cand capul este in fata genunchilor), miscarea se face
cu respiratie (inspire-expir)
2. Din decubit dorsal, genunchii indoiti, sprijin pe talpa, pacientul contracta muschii
abdominali radicand sezutul de pe saltea.
3. Decubit dorsal, sprijin pe talpa unui picior, pacientul prinde celalalt picior de partea
posterioara, pacientul executa extensia genunchiului.
4. Decubit dorsal, sprijin pe talpa unui picior, cu celalalt picior pacientul executa
triplaflexie activa.
5. Decubit dorsal, sprijin pe talpa unui picior, pacientul trage la piept genunchiul cu
ajutorul mainilor.
6. Din decubit dorsal, pacientul aduce la piept ambii genunchi, cu ajutorul mainilor.
7. Din patrupedie, pacientul executa miscarea ‘’pisica si camila’’ ce consta in arcuirea
coloanei.
8. Din patrupedie, sprijin pe maini si genunchi, pacientul executa miscarea de extesie a
membrului inferior, varful piciorului trebuie sa fie indreptat spre tibie.
9. Exact ca la ex 8, acum introducem si extensia mainii opuse piciorului.
10. Din ortostatism, priza cu mainile pe sipca spalierului, la nivelul umarului, pacientul
executa extesia membrului inferior spre inapoi.
Nervul crural
Nervul crural provine din plexul lombar, inervează muşchii psoas şi iliac, după care la nivelul
arcadei crurale se împarte în patru ramuri terminale:

Nervul musculocutan extern care inervează muşchiul croitor.

Nervul musculocutan intern care inervează muşchiul pectineu şi adductor mijlociu.

Nervul cvadricepsului - pentru muşchiul drept anterior, vastul intem şi extern şi cruralul.

Nervul safen intern care este de fapt o ramură senzitivă pentru faţa medială şi internă a gambei.

Primele 3 ramuri terminale conţin şi fibre sensitive care inervează tegumentul coapsei din partea
antero-internă.

Cruralul este nervul flexiei coapsei pe bazin şi al extensiei gambei iar pareza lui este compensată
parţial de tensorul fasciei lata. Atrofia musculaturii coapsei apare repede şi determină o poziţie
caracteristică de genum recurvatum. Reflexul rotulian este abolit, se poate asocia şi hidrartroza.

Există şi paralizii totale interesând psoas-iliacul şi cvadricepsul şi paralizii parţiale (mai

frecvente), în care doar cvadricepsul este paralizat.
Clinic: deficitul motor interesează flexia coapsei pe bazin şi extensia gambei pe coapsă şi ca
urmare, ortostatismul şi mersul sunt îngreunate, bolnavul târăşte membrul inferior şi adduce
piciorul bolnav lângă cel sănătos, nu poate urca scările, la cea mai mică încercare de flexie a
genunchiului cade.

Teste clinice:

- când deficitul e bilateral, bolnavul nu poate sta în picioare

- flexia coapsei pe bazin contrarezistenţă nu se execută

- extensia gambei pe coapsă concomitant cu palparea tendonului cvadricepslui nu este posibilă

- proba urcatului scărilor este negativă

Programul kinetic de recuperare în paralizia de nerv crural va urmări:

1. prevenirea diformităţii genu-recurvatum, complicaţie a paraliziei aparatului extensor al

genunchiului. În formele severe se recurge la folosirea unei orteze de fixare a genunchiului. În
formele moderate se urmăreşte tonifierea ischiogambierilor.

2. prevenirea contracturilor lombare de aceeaşi parte cu paralizia, care apare ca o încercare

(nefuncţionaIă) de compensare. Aceste contracturi devin dureroase, afectând mai mult mersul.

Se foloseşte:

- electroterapie (curenţi stimulo-motori)

- masajul tonifiant al cvadricepsului şi relaxator a musculaturii posterioare a gambei şi a celei

lombare

- exerciţii de relaxare a muşchilor contracturaţi

- exerciţii de mobilizare fără încărcare a rahisului

3. pregătirea compensărilor până la recâştigarea forţei musculare pierdute, prin:

- tonifierea musculaturii membrelor superioare pentru utilizarea bastonului sau cârjelor, folosind
gantere cu greutăţi crescânde, precum şi schemele bilaterale ale membrelor superioare din cadrul
diagonalelor Kabat cu rezistenţă.

- Tonifierea musculaturii trunchiului, mai ales a abdominalilor şi dorsalilor, utilizând schemele

bilaterale asimetrice ale membrelor inferioare.

- Tonifierea fesierilor mari şi a tricepsului sural folosind tehnicile de facilitare neuro-musculară

şi proprioceptivă (IL, ILO, SI, IzA, SR, IA).

4. menţinerea tonusului în musculatura denervată, pentru a nu permite instalarea atrofiei, prin:

- flexii pasive forţate ale genunchiului, pentru declanşarea reflexului de întindere în cvadriceps şi
extensii de coapsă pentru promovarea strech-reflexului în muşchiul psoas.

-exerciţii de flexie în coxo-femurală şi de extensie a genunchiului contralaterale

- aplicarea tehnicilor de faci1itare neuro-musculară şi proprioceptivă ca : IL, CR, SI, mărind

efectul lor prin asocierea elementelor facilitatorii (vibraţia, atingerea cu calupul de gheaţă,
periajul).

- mobilizări ale întregului membru interior pe schemele Kabat D1F şi D2F, cu asocierea
extensiei genunchiului.

5. creşterea forţei musculare pe măsură ce capacitatea de contracţie a muşchilor interesaţi

progresează.

Exerciţiile utilizate sunt:

- exerciţii pasivo-active

- exerciţii active asistate

- scripetoterapia - mobilizări autopasive

- exerciţii analitice pentru fiecare muşchi

- exerciţii izometrice

- exerciţii izotonice cu rezistenţă pentru fiecare muşchi

6. reeducarea funcţională a genunchiului în cadrul lanţului kinetic al membrului inferior. Se vor

utiliza exerciţii complexe in lanţ kinetic închis, ca şi exerciţii de mers, coborât-urcat scări, aşezat.

Exercitii Kineto:
1. Din decubit dorsal, membrul inferior intins, se executa contractii izometrice timp de 10
secunde apoi se relaxeaza musculatura.
2. decubit dorsal: kinetoterapeutul cu o mana menţine coapsa pe planul patului iar cealaltă
mana sub călcâi. Pacientul incearcă să ridice, extins, membrul inferior.
3. Pacientul in decubit dorsal cu coapsa intinsă, gamba in afara patului, membrul inferior
opus flectat, se sprijină cu piciorul pe pat. Kinetoterapeutul opune rezistenţă pe faţa
dorsală a piciorului şi pe faţa anterioară distală pe gambă, se execută flexia dorsală a
piciorului şi in continuare extensia gambei in totalitate.
4. Sezând gamba sănătoasă peste cea a membrului afectat execută contrarezistenţă.
5. Pacientul sezând se fixează la nivelul gleznei greutăţi de valori progresive şi se
ridică,extensia genunchiului - până apare oboseala musculară.
6. Pacientul in decubit dorsal cu coapsa intinsă gamba in afara patului , membrul inferior
opus flectat se sprijină cu piciorul pe pat kinetoterapeutul face priză pe faţa anterioară
acoapsei distal şi pe gambă tot distal pacientul incearcă flexia coxofemurală, blocată de
kinetoterapeut, executa in continuare extensia gambei contra rezistenţei.
7. Din decubit ventral, pacientul incearca flexia gambei pe coapsa liber, mai apoi cu
rezistena din partea kinetoterapeutului.
8. Din decubit dorsal, cu un rulou sub talpi, pacientul incearca rularea lui cu ajutorul
piciorului sanatos, pana cand va putea executa miscarea doar cu piciorul afectat.
9. Cu fata la spalier, pe un scaun, priza mai sus de nivelul capului, pacientul executa ridicari
si coborari. Coborarea se executa usor, cu rezistenta.
10. Din decubit dorsal, piciorul intins pe perete (o placa dintr-un material alunecos) se
executa flexia genunchiului la 90, chiar mai mult.