5.

Articulatia temporomandibulara

La masticatie participa:
articulatia temporo-mandibulara care permite miscari de:
coborare-ridicare;
propulsie-retropulsie;
lateralitate;
circumductie.

In timpul masticatiei miscarile sunt combinate. Punctul de sprijin al articulatiei, forta dezvoltata de contractia
musculaturii si rezistenta opusa de alimente realizeaza parghii.
La masticatie participa muschii masticatori, in primul rand cei mandibulari, care dezvolta forta necesara.
Muschii auxiliari sunt cei ai limbii care plaseaza alimentele intre arcadele dentare si muschii orofaciali ce mentin
saliva si alimentele in cavitatea bucala si le plaseaza intre arcadele dentare.
Muschii mandibulari sunt:
Ridicatori ai mandibulei:
m. maseter;
m. temporal;
m. pterigoidian intern.
Coboratori ai mandibulei:
m. digastric;
m. milohioidian;
m. geniohioidian ;
m. pterigoidian extern.
Muschii sunt inervati de ramura mandibulara a nervului trigemen (nVc).

Reflexul masticator

In repaos cand cavitatea bucala e inchisa arcadele dentare sunt in raport ocluzal prin tonusul muschilor ridicatori.
Coborarea mandibulei pentru prinderea alimentelor este voluntara.
Ridicarea mandibulei care urmeaza este reflexa si se datoreste intinderii fusurilor musculare din muschii ridicatori
alungiti in timpul coborarii mandibulei.
Stimulul ajunge prin N.trigemen la nucleul senzorial din mezencefal, apoi trece la nucleul motor al trigemenului din
portiunea ventrala a puntii, iar de aici sunt comandati muschii ridicatori. Este un reflex miotatic, monosinaptic.
Coborarea mandibulei care urmeaza este si ea reflexa.
Prin ridicarea mandibulei sunt stimulati presoreceptorii din ligamentele periodentale, din pulpa dentara, mucoasa
gingivala (5-6 mm) apasati de alimente.
Intervin si mecanoreceptorii de pe suprafata dorsala a limbii si din mucoasa palatului dur. Stimulul ia calea
N.trigemen – nucleul senzitiv mezencefalic – nucleul motor din punte si se comanda contractia m. ridicatori si
relaxarea celor coboratori. Acest reflex protejeaza arcadele dentare de o supraincarcare.
Activitatea motorie a mandibulei e controlata si de impulsuri proprioceptive din articulatia temporo-mandibulara.
Intre nucleul senzitiv din mezencefal si cel motor din punte exista nucleul supratrigemenal, care este un nucleu
integrator al masticatiei.
El e stimulat de impulsuri de la presoceptori dar si de la proprioceptori (deci cu semnificatii diferite) si are rolul de
coordonare a miscarilor complexe de masticatie.
Centrii masticatiei sunt stimulati si de la nivelul amigdalei, a hipotalamusului ventro-medial(centrul satietatii).
Hipoglicemia produce PPSE in muschii ridicatori.
Valoarea functionala a masticatiei – pregateste alimentele pt.digestia chimica favorizand contactul cu enzimele.
O dantura proasta afecteaza alimentatia prin selectia alimentelor pe criterii mecanice si nu gustative.
In cazul consumului de fructe masticatia sparge camasa de celuloza.
Masticatia fereste mucoasa digestiva de escoriatii si usureaza golirea diferitelor segmente ale tubului digestiv.

1
9. Receptorii buco-dento-maxilari: tipuri, topografie, functii.

Receptorii: Sunt traducatorii care fac conversia unor forme particulare de variatie energetica externa sau interna
organismului intro alta forma de energie. (influx nervos)
Calificarea:
Dupa natura excitantului:
-Exteroceptori: a) mecanoceptori (preiau excitatia legata de sensibilitatea tactila (Ruffini, Merkel, Krause, Paccini),
Organul Corti (auz si echilibru).
b) chemoceptori: mugurii gustativi din papilele gustative pentru gust. Neuronii ni mucoasa nazala.
Receptorii di hipotalamus (stimulati de principiile nutritive).
c) receptori electromagnetici: celule cu conuri si bastonase din retina, adaptate pentru vedere.
(stimulul fiind fotonul).
d) terminatiile nervoase care receptioneaza durerea. Terminatii libere (omniprezente),
nocivoceptorii.

-Proprioceptori rol in reglarea functiilor motorii, apartin mecanoceptorilor care inrgistreaza : tensiunea, viteza de
contractie si gradul de scurtare a muschiului. Se gasesc in: Muschi, tendoane si articulatii.

-Visceroceptorii: sau interoceptorii, nu comunica cu exteriorul si apartin SNV – ului. Au rol in intretinearea de
procese generatoare de senzatii specifice la nivelul organelor interne si au rol in reglarea functiilor vegetative ale
organismului.

Proprietatile generale ale receptorilor:

Specificitatea: se considera stimul specific, forma de energie cpabila sa activeze un receptor la intensitatea cea mai
coborata.
Fenomenul de adaptare: astfel daca un organ de simt este stimulat pentru un timp mai indelungat, frecventa de
descarcara a unitatii de receptie scade la scurt timp dupa inceputul stimularii. Fenomen numit adaptare.
Aceste 3 tipuri de receptori descriu 3 tipuri de sensibilitate: exteroceptiva, proprioceptiva si interoceptiva care
reprezinta tot atatea modalitati de transmitere a influxului nervos pe calea filetelor sinsiteva ascendentecatre SNC.