2018

„Abordări transdisciplinare în activitatea didactică”

CINEMATICĂ

Autorul lucrării;
profesor de informatică Bódis Klára
Liceul Reformat “Wesselényi” Zalău

2018, Zalău
 Introducere

Mikola Sándor (16.04.1871 – 01.10.1945) a fost un fizician, un profesor, un membru regulat

al Academiei de Științe din Ungaria. Ca fizician, el sa ocupat de polarizarea dielectricilor, iar a creat
un instrument de măsurare care a fost numit după numele lui ulterior, adică Mikola-csői.

Tubul Mikola este un instrument pilot care demonstrează o mișcare uniformă liniară.

În același timp, deoarece managementul tubului Mikola este foarte simplu, elevii pot învăța
mai devreme metodele de bază ale experimentării și pregătirea înregistrărilor.

Rolul său de profesor este semnificativ, mulți cercetători de renume internațional cum și
Wigner Jenő și Neumann János au fost elevi săi. Este, de asemenea, un profesor și metodolog
major. Între ani 1928 și 1935 a fost directorul gimnaziului
evanghelic din Budapesta numit ” Budapesti Fasori
Evangélikus Gimnázium”. În același timp, a jucat, de
asemenea, activități politice controversate și negative, care îi
umbrește serios munca științifică.

De ce am ales această temă? Figura 1. Tubul lui Mikola

Am căutat pentru elevii mei din clasa a V-a manualele electronice și am descoperit prin
prezentarea acestor materiale digitale o deosebită posibilitate de prezentare și mi-a venit o ideie că
ce ar fi dacă fișele de lucru pe care noi folosim ar fi digitalizate?

Figura 2.ii
După părerea mea astfel de tutoriale au o structură logică, binegăndită, deci parcurgerea lor
sunt atât estetic cât și motivat.
2
 Eu ași completa tutorialele cu parolă aleatoare, pe care primește elevul, numai dacă a parcurs
pasurile fișei de lucru actuală și a rezolvat problemele propuse prin mediul fișei digitalizat. De ce?
Ca să intră în posesia unor materiale descărcabile, coduri, etc. prin care el poate să evolueze
cunoștința, fără a avea nevoie de pierdere de timp pentru căutarea astfel de probleme, exemple,
șabloane. Așa și noi putem să motivăm ca să lucrează căt mai mult. Normal noi trebuie să pregătim
fișele de lucru electronice care vor arăta ca imaginea de mai sus. Întrebare de dilemă: cine ”noi„?.
Normal experții în educație, care în totalitate există pe tot parcursul anului, sunt la dispoziție și nu
depind de politica sau actualul ministru al educației nationale. Deci o rezolvare clară, ar fi asta.
Costă, dar nu este treaba profesorului. Este treaba managmentului actual. Ministrerul crează
posibilitatea, legile, regulile de funcționare, iar școala decide ce nivel vrea să atingă. Nu
curriculumul alege un director ci nivelul cu care vrea să lucreze și calea pentru acest nivel. Nimic
nu este obligatoriu. Dacă alege tubul lui Mikola, este bine, dar dacă alege softul LabCamera și aia
este la fel de bine, dar dacă alege Scratch și folosește ambele enumerat anteriori va fi și mai bine,
pentru că timpul de predare – învățare va fi redusă, mai bine structurat și elevii vor învăța să
lucrează singuri. Tutoriale video și ei pot găși singuri pe Internet dacă vor, la fel și profesori căt și
elevii, dar nimeni nu scurtează timpul de a învăța metoda lui Mikola, acest lucru numai un mentor
poate atât pentru profesori cât și pentru elevii folosind același fișe de lucru. Iar stilul de predare
depinde de profesor. Aici poate folosi lecții demonstrative, dar explicate cu mare grijă și exactitate.
Eu lecțiile respective nu ași pune la dispoziția elevilor, așa repede ar deveni accesibile și vor pierde
atenția acordată la oră, numai fișele de lucru.
Aici mă găndesc la o fișă de lucru binegăndită, ca o hartă, sau ca o prezentare Prezi, unde elevi
nu trebuie să părăsească suprafața prin care ei descoperă eternitatea științei. Totodată să nu fie
compexă, cât să devină plictisitoare, și să fie de la ușor, treptat, treptat spre niveluri mai grele, cum
este și în jocuri interactive, sau cum a fost și interfețele folosite de Hour of Code.
Nu cred că valoarea unui profesor stă în hărtii sau elevi cu premi, etc. Aici trebuie să luăm în
considerare și nivelul școli. Am văzut școli dotate fără elevi, și nedotate cu elevi, sau are ambele dar
nu au profesori pregătiți la anumite domeni. Deci topografia unităților de învățământ diferă atât pe
nivelul județului cât și pe nivelul țări. Poate să fie un profesor bun din fizică, dar nu și din
informatică, dar din nevoie predă și și. Tutorialele în sine nu sunt de folos.
Fiecare sală de clasă să fie dotat cu SmartBoard care funcționează cu wifi, etc. Așa și elevii vor
fi dotați corect după anumit timp. Dar accentul ași pune pe profesori. Deci reforma mea începe cu
profesorii.

Baza găndiri mele este interfața Scratch-ului, dar mult mai complexă, și nu lecții ci fișe de lucru
ași crea mult mai multe. Dar în primul rând trebuie performa profesori și cu tubul lui Mikola.

3
 Cum?

Am crezut la o clipă că sunt eu managerul școlii, și am ascultat pe colegii mei dragi.

Pasul1:
Zice colegul meu Piști că la ora de matimatică elevii
nu se descurcă cu fracții sau cu măsurarea distanțelor!

a.) Imediat spune Zoltan, administratorul de informatică, că a observat la copilașul lui că se

joacă cu un joc descoperit de către ea pe telefon. A luat de la ea telefonul, fiindcă încă nu a gătat
lecția de matematică. Așa a observat că fica sa se descurcă bine cu fracții.

A arătat această aplicație și către Pisti (https://www.playcodemonkey.com/). Pisti a inceput

să-și intereseze și a descoperit că se poate aplica și în școli la mai multe elevi deodată cu mult mai
multe funcții deosebite, folositoare. A scris un emai câtre furnizori. Asta nu a costat nimic. Pe lăngă
informare a mai găsit și alte lucruri interesante, cum ar fi blogul: „Învățarea vizuală în matematică
se extinde la ofertele de școli gimnaziale”iii.

Pasul2:
”Dar dacă nu putem permite nici varianta a.) și nici varianta b.) ce să fac?”, spunea Piști.

b.)

Figura 3.

Eu: ”Ceri prea mult! Momentan nu pot să te ajut cum ceri tu!”
4
Pasul 3:

Zita, profesoară de informatică, din întămplare se audă discuția, iar fiind colegi buni intră și
ea în discuție: ” Pisti, dacă vrei poți folosi aplicațiile create de câtre elevii mei! Sunt
nemaipomeniți!”

Figura 4iv.

Cum lucrează Zita cu elevi săi?

Zita:”Nu am folosit noțiuni. Uite așa. Am început aplicația folosind pentru background imaginea
alăturată pentru gridline:v”

Figura 5.

5
”Deci, am imprimat, și am cerut să-și facă același lucru, adică să recreeze pasurile pe care au folosit
mainainte. După care, trebuia să pune punct cu creion, la fiecare colț al formei folosite, așezate deja.
În acest caz erau obligați să-și folosească numai formele pătratice cu aceleași mărime.”

A arătat, că: Figura 7.vi Rigle

Figura 6.
Elevii trebuie să determine coordonatele
Elevii determină căt ocupă un pătrat așezat.
punctelor folosind încă un tabel dat de către
mentor. Determină poziția nouă a unui pătrat așezat.
vii
Figura 8. Riglă

Figura 9.viii
Aplicație pentru citirea coordinatelor a unui Ajută la descoperirea mișcări a pătratului.

punct oarecare. Ajută la descoperirea mișcări a

pătratului.

Figura 12.xi

Figura 10.ix Figura 11.x

Ajută în calcularea noilor coordonate după Calcularea noilor coordonate, unde vom plasa
mișcarea pătratului. pătratul, a cărora facem clonare.

6
 Figura 15.xiii

Figura 14.
Figura 13.xii
Plasare cu restricție. Notarea formulelor
Plasare oarecare fără restricți.
matematice, pentru calcularea coordonatelor la
fiecare poziție nouă. Căutarea anumitori
asemănări. Crearea a fiecărui pas al algoritmului.

Se poate calcula și demonstra ușor cu

rigla alăturată noile coordinate ale unei
pătrat plasat.

Figura 16.xiv
Simularea pasurilor create, cu numai căteva Figura 17.xv
miscări simple. Mutarea pătratului la dreapta.
Putem detecta mișcarea, și calea cu un program
Mutarea pătratului spre sus. Mutarea pătratului
deosebit, folosită către profesorii de fizică.
la stănga. La fiecare pas folosim același
distanță.

Compas

Riglă

7
Detector de căi. Aplicația creată:
https://scratch.mit.edu/projects/2
05872911/

Problema propusă:
”Creați un joc interactiv, cu
care demonstrăm fără cuvinte
Figura 18. că suma numerelor impare va fi
întotdeauna un număr
pătratic!” Figura 19.xvi
Deci: 1+2+...+(2n-1)=n2

Atenție! Folosim fișierele partajate ale Zitei (Bibliografia), doar numai dacă elevii, nu se descurcă
singuri, pentru că ei puteau folosi hărtii, rigle, compas, și scanner, sau o aplicație de desenare.

Modalităţi de abordare a învăţării:

 monodisciplinară
 pluridisciplinară/ multidisciplinară
 interdisciplinară
 transdisciplinară
• Scratch • LabCamera
• Tubul Mikola

Informatică Fizică

Matematică

• Rigle, compas, tabele. • Desen, Hărtii

• Crearea formulei
pentru plasarea
obiectului

Pasul 4: Mulțunesc atenția acordată.

8
 Bibliografia

i
Mikola-cső: https://hu.wikipedia.org/wiki/Mikola-cs%C5%91
https://hu.wikipedia.org/wiki/Mikola_S%C3%A1ndor

ii
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20V-a/Informatica%20si%20TIC/Corint/#p=85

iii
http://blog.mindresearch.org/blog/bid/381581/Visual-Learning-in-Mathematics-Expands-to-Middle-School-
Offerings

iv
https://scratch.mit.edu/projects/205872911/

v Hărtie milimetrică format A3 , ambalată la top de 200 file. Vănzarea pentru acest articol se face la bucată (sau caută
în google după file matematică sau graph paper și printază-l una, și salvează pentru aplicația ta, proiectul tău în
scratch) !

vi
https://scratch.mit.edu/projects/926464/#editor

vii
https://scratch.mit.edu/projects/2176074/#editor

viii
https://scratch.mit.edu/projects/150854910/#editor

ix
https://scratch.mit.edu/projects/1728569/#editor

x
https://scratch.mit.edu/projects/66391198/#editor

xi
https://scratch.mit.edu/projects/2176074/#editor

xii
https://wiki.scratch.mit.edu/wiki/Implementing_Grids#Scripting

xiii
https://scratch.mit.edu/projects/926464/#editor

xiv
https://scratch.mit.edu/projects/120776685/#editor

https://scratch.mit.edu/projects/66391198/#editor

https://wiki.scratch.mit.edu/wiki/Glide_()_Secs_to_X:_()_Y:_()_(block)

xv
https://wiki.scratch.mit.edu/wiki/Coordinate_System

xvi
http://www.infobits.ro/curs-de-programare-in-limbajul-logo/manual-logo.php?page=11