INVESTIGATIA 

                Investigatia politieneasca este un mijloc al activitatii de informatii, o tehnica specifica prin care se

asigura studierea sistematica si obtinerea in direct si secret sau in mod conspirat prin metode si procedee
speciale de lucru, a unor date, informatii si documente despre persoane, locuri, medii si fapte care prezinta
interes operativ pentru activitatea politiei de frontiera

Obiectivele investigatiei 
                Persoanele care prin activitatea si comportamentul lor ameninta sau produc prejudicii tarii ori atenteaza
la siguranta nationala a Romaniei, precum si cele care prezinta interes pentru structurile operative in vederea
derularii unor actiuni specifice calificate;

                Locurile si mediile pretabile a fi folosite de anumite persoane in scopul organizarii si desfasurarii de

actiuni care fac obiectul activitatii de informatii al structurilor operative.

               In functie de obiectivul investigat, datele si informatiile obtinute vor trebui sa se refere, in principal, la:

               a)   persoane:

                     - date de carecterizare (comportament, pasiuni, vicii, deprinderi);

                     - relatiile pe care le au cu alte persoane;

                     - situatia materiala;

                     - preocupari sau intentii de comitere a unor acte ori fapte ilicite si reactiile fata de masurile penale
sau contraventionale suferite.

                     Cand se solicita identificari de persoane, se vor furniza date referitoare la starea civila, cetatenie,
nationalitate, studii, profesie, loc de munca, functie, adresa domiciliului sau resedintei, alte date ce prezinta
interes operativ.

b)     locuri si imobile:

     - amplasarea in raport cu vecinii;

                    - caile de acces catre acestea si frecventa circulatiei;

                    - zonele cu vizibilitate din interior;

                    - natura si durata activitatilor desfasurate;

                    - sisteme de paza si alarmare existente;

                    - persoanele care domiciliaza, le folosesc sau viziteaza, zilele si orele de vizitare;

                    - vecinii acestora si relatiile existente intre ei;

                    - daca in interiorul lor sunt animale de casa sau curte.

               c) fapte:               

                  - imprejurarile, timpul, locul si modul in care s-au produs sau se pot produce evenimente de interes
operativ, persoanele suspecte de participare la acestea;

                  - starea de spirit creata in randul populatiei ca urmare a producerii lor.

               d) medii:               

                  - manifestari si stari de spirit cu privire la situatia interna si internationala;

                  - zvonuri care circula in randul populatiei;

                  - atitudini si manifestari extremiste, fasciste, nationalist-iredentiste;

                  - aspecte care favorizeaza producerea unor manifestari ce pot perturba ordinea de drept.

               4.3.                                Sarcinile  investigatiei

               a) completarea sau verificarea datelor existente in cazurile sau actiunile in lucru;

               b) stabilirea conditiilor si posibilitatilor de actiune in vederea intreprinderii unor masuri

combinative-informative sau a folosirii celorlalte mijloace ale activitatii de informatii;

               c) identificarea unor persoane sau locuri rezultate din exploatarea altor mijloace ale activitatii de
informatii;

               d) alte sarcini ordonate.

             4.4.  Pentru organizarea si efectuarea investigatiei se utilizeaza urmatoarele surse:

              1. surse deschise – reprezinta acele izvoare la care este permis accesul publicului, cum sunt : mass-
media, documente si evidente publice, statistici, comunicari cu caracter stiintific, cultural, analize si evaluari
tematice, etc., consultate de politistii de frontiera pentru obtinerea informatiilor publice valide necesare indeplinirii
atributiilor de serviciu;

2. surse inchise – sunt izvoarele consultate pentru un anumit scop, gestionate, de regula, de institutii
publice, accesibile in mod limitat publicului, cum sunt: bazele de date ale M.I.R.A., Ministerului Justitiei,
Ministerului Public etc.;

3.    sursa ocazionala – este orice persoana care, de buna voie, furnizeaza politiei date si
informatii cu caracter general despre comiterea unor fapte antisociale.

  Sursele inchise reprezinta primul pas efectuat de investigator imediat dupa primirea cererii de
investigatii. Astfel, obiectivul este verificat in toate bazele de date existente, iar in functie de informatiile obtinute
(acestea pot evidentia, in functie de caz, diferite sanctiuni punitive dispuse de autoritatile romane, existenta unor
societati comerciale si detaliile aferente, istoricul resedintelor si domiciliilor anterioare sau modul de tranzitare a
granitelor tarii) se poate contura, in prima faza, legenda folosita.

Este necesar ca ofiterul investigator sa dispuna de calitatile necesare care sa-i permita adaptarea

legendei, atat la conditiile existente la locul investigatiei, cat si in functie de interlocutor si disponibilitatea acestuia
de a se implica intr-un dialog si a oferi informatiile dorite. Astfel, legenda trebuie sa fie in concordanta cu
amplasamentul adresei investigate in zona respectiva, tinand cont de faptul ca legenda folosita intr-un cartier
rezidential sau de lux  nu poate coincide cu cea utilizata cu succes intr-un cartier rau famat. Legenda
trebuie sa acopere si sa raspunda cerintelor formulate in cererea de investigatii, astfel incat interlocutorului sa i se
para indreptatite si legitime intrebarile puse de catre investigator.

Pentru o legenda foarte solida, un investigator cu experienta poate folosi contextele sociale , nationale
sau internationale create in anumite momente sau anumite actiuni ale autoritatilor romane si care ofera   o
acoperire totala.

Sub coordonarea politistului sau din proprie initiativa, informatorul culege si transmite acestuia informatii
despre persoane suspecte, fapte antisociale, identificarea de martori, alte date ce pot fi folosite in probatiune, ori
indeplineste alte activitati pentru prevenirea si descoperirea infractiunilor.
 Punctarea surselor ocazionale – este activitatea de identificare a unei persoane si se realizeaza numai
in teren, prin discutii pe teme de interes general, dar colaterale subiectului dorit, si care pot fi un indicator
important referitor la trasaturile de personalitate, discretia si disponibilitatea acestora de a oferi informatii.

Selectionarea surselor ocazionale trebuie sa raspunda acestor cerinte si sa asigure

deplina conspirativitate a actiunii .

4.5. Metode ale activitatii informativ-operative folosite in efectuarea investigatiei

Interlocutorul poate fi o sursa ocazionala abordata pe loc sau o sursa cultivata in timp si care poate fi
folosita de mai multe ori.Indiferent de situatia existenta in teren, exploatarea informativa legendata (reprezinta
diferenta dintre investigatie si discutie sau intervievarea unei persoane) constituie baza discutiei dintre cei doi. In
plus, avand o legenda foarte bine pusa la punct, ofiterul trebuie saconduca dialogul in maniera care ii va permite
sa obtina maximum de informatii.

In cazul in care interlocutorul, necunoscut anterior, nu este dispus sa ofere informatii, ofiterul se va

retrage discret, fara a insista sau a mai incerca abordarea subiectelor care il intereseaza. Pentru a nu-i ridica
semne de intrebare, interlocutorului i se va oferi legenda informativa stabilita, menita sa conspire cat mai bine
ofiterul intr-un mediu care poate fi ostil sau care poate sensibiliza obiectivul. Primul contact dintre ofiter si o sursa
ocazionala trebuie sa-i inspire acesteia din urma incredere si sa o stimuleze sa raspunda solicitarilor
investigatorului.                              Chiar si in cazul unei relatii deja stabilite si care functioneaza,
ofiterul nu va renunta niciodata la legendarea totala a activitatii sale.

O alta metoda folosita in teren este observarea directa, care poate oferi ofiterului investigator informatii
importante referitoare la mediul in care trebuie sa patrunda sau la obiectivele ce vor fi penetrate, conturand
totodata si elementele de baza ale legendei informative folosite in timpul efectuarii investigatiei, dar si despre
persoana abordata, in vederea stabilirii unui minim profil psihologic.

 Aceasta metoda este folosita cu precadere in cazul unor sedii de firma sau a altor locatii in care
derularea investigatiei presupune un alt tip de legenda informativa (ofiterul se poate legenda ca reprezentant al
unei firme concurente, ceea ce presupune cunoasterea detaliata a acestei societati comerciale, sau ca beneficiar
al unui contract cu firma ce urmeaza a fi investigata).

4.6. Limitele folosirii investigatiei ca mijloc al activitatii de informatii externe 

         Stabilirea limitelor  este, de regula, prerogativul structurii informative care solicita investigatia.

      Limitele in care se poate actiona in activitatea de investigatii sunt stabilite in principal de

caracterul secret al acesteia, dat fiind ca impune o serie de precautii in efectuarea verificarilor pe teren si
stabilirea unor modalitati optime de abordare a surselor pretabile a furniza informatiile necesare. Aici se pot trata
diferentiat avantajele si riscurile ce le presupune obtinerea unor informatii de la surse ocazionale, fata de situatia
in care se obtin date si informatii de la surse luate in lucru organizat.

In cazul in care investigatia este solutionata cu ajutorul unor surse ocazionale, informatiile obtinute sunt
raportate inevitabil la modul in care sursa le percepe ori, eliminand factorii subiectivi care au dus la un anumit
mod de relatare a datelor si informatiilor, ofiterul investigator poate obtine informatii mai ales de eveniment si mai
putin date precise de identificare a obiectivului avut in atentie, cerc de relatii, mijloace auto folosite, etc. Pe
de alta parte, pentru a obtine date de cunoastere bine determinate, trebuie sa foloseasca oabordare directa,
lucru pe care de cele mai multe ori nu il face din precautie pentru a-si legenda calitatea reala sau pe cea
aobiectivului si prefera sa completeze datele obtinute prin alte metode. Uneori exista riscul ca sursa
folosita sa nu aiba tactul necesar sau sa nu fi fost suficient motivata si ulterior sa sensibilizeze obiectivul
avut in atentie.

In cazul folosirii unor surse in mod organizat, exista avantajul ca acestea se pot dirija si motiva
corespunzator pentru obtinerea unor date si informatii complete sau de interes imediat care se pot valorifica
operativ.

Un alt criteriu care limiteaza competenta ofiterului de investigatii este specificul obiectivului investigat
si locul unde se efectueaza investigatia. In cazul obiectivelor sensibile trebuie facuta o analiza atenta a
riscurilor ce le presupune initierea investigatiei si limitarea scopului investigatiei la date esentiale care pot fi
completate ulterior prin alte procedee sau chiar alte mijloace si metode ale activitatii de informatii. Relevant in
acest sens este situatia in care prin cererea de investigatii se solicita stabilirea cercului de relatii al obiectivului.
Din activitatea de investigatii rezulta ca una dintre sarcinile predominante privitoare la obiectivele suspecte de a fi
implicate in activitati ce intereseaza este cunoasterea cercului de relatii, care poate avea un sens general de a
se stabili mediul in care obiectivul investigat isi desfasuara activitatea (ex. mediul de afaceri, relatiile cu asociatii,
pozitia in firma sau alte medii frecventate, personae suspecte din lumea interlopa, locatii de petrecere a timpului
liber etc.) sau un sens strict de legatura a obiectivului.

In primul caz, in care se solicita doar cunoasterea mediului in care isi desfasoara activitatea obiectivul,
acest lucru se face de catre ofiterii investigatori, chiar daca nu se specifica acest lucru in cererea de investigatii,
deoarece este o sarcina generala cuprinsa inordinul privind activitatea de investigatii. Insa, in situatia in care
se cere documentarea activitatii obiectivului intr-o perioada determinata, eventualele legaturi si vizitatori, atunci se
depasesc limitele functionale ale investigatiei, iar solicitarile mentionate fac obiectul altor mijloace ale
activitatii de informatii.

Stabilirea vizitatorilor obiectivului, autoturismelor folosite, activitatilor desfasurate la resedinta, numerelor

de telefon utilizate, etc., presupune ca ofiterul investigator, fie sa solicite surselor abordate bine intentionate si
cointeresate mentinerea in atentie a obiectivului, fie sa efectueze investigatii repetate la domicililul celui in
cauza. In ambele situatii apare problema desconspirarii obiectivului, fapt care depaseste cadrul
investigatiei.

Revenind la criteriul locului in care se efectueaza investigatia, se pot diferentia obiective de interes

contrainformativ prin natura lor, cum ar fi obiectivele diplomatice, resedinte ale unor diplomati straini in
Romania, sedii ale unor institutii guvernamentale, ale autoritatilor romane, caz in care se vor efectua investigatii
numai cu titlu de exceptie. O alta categorie o reprezinta obiectivele cu potential contrainformativ, imobile
locuite de persoane, cetateni romani sau straini care au cunostinte in domeniul muncii de informatii, caz in care
investigatiile se vor efectua numai dupa o analiza atenta asupra posibilitatilor concrete de abordare a
potentialelor surse.In ambele cazuri, ofiterul investigator nu poate insista in obtinerea unor informatii complete,
prioritar fiind conspirarea scopului urmarit.