N- L

CRONICA CRAIOVEÎ.
10 S E P T E M B R I E . 1878.

C o n c O r d i a res p a r v a crf^ţ-jjj
d i s c o r d i a m a x i m a dikibv,

C R A I O V A .

Tir O GBA FIA K i T 1 0 . W | k K A L I AN S A M 1 T C A.

is\jfs
 iNo. 1.

CRONICA CRAIOYEL
10 Septembrie 1878.

Pressa este a p a t r a p u t e r e într'un stat, a d i s

u n m a r e d i p l o m a t E n g l e s , P a l m e r s t o n . Cu aju­
t o r u l p r e s s e î se c o n d u c g u v e r n e l e a d e v e r a t c o n ­
stituţionale , c u ajutorul presseî se luminezi
cetăţianiî în d r e p t u r i l e şi d a t o r i i l e l o r . P r i n u r ­
mare Pressa f o r m a l ă opinia publică, b i n e în-
ţelegându-se o pressa s e r i d s ă şi morală. Cra-
i o v a , c a p i t a l a R o m â n i e i m i c i , B a n a t u l de odini-
dră n u d ă n i c i u n semn de v i a ţ ă ! T e r r a a t r e ­
c u t p r i n c r u d e î n c e r c ă r i şi a s p r e împrejurări, şi
C r a i o v a a stat i n d i f f e r i n t e ! M a r e p a r t e d i n sa­
crificiile c e r u t e de g r e l e l e împrejurări a i i fost
sufferite n u m a i de acest J u d e ţ , şi n u s'a găsit
o v o c e care se s t r i g e în c o n t r a a t â t o r nedrep­
tăţi c a r i a l t ă d a t ă şi s u b a l ţ i d m e n î l a c â r m a
ţerreî a r fi m i ş c a t şi i n i m i l e cele m a i împietrite,
ŞI LE-AR FI ÎMPINS PÂNĂ LA REVOLUŢIE. S E FIE ORE

ACESTA INDIFFERINŢĂ DIN PARTEA CRAIOVEÎ O PRU­

DENŢĂ POLITICĂ; O RAŢIUNE D E STAT ? ASTĂDÎ CHIAR

CÂND MAÎ ACELEA-ŞÎ ÎNCERCĂRÎ GRAVE SE R E P E T ,

CĂND TRATATUL DELA BERLIN ESTE UN ACT DEFINITIV

CARE ATINGE ÎNTR'UN MOD NEAŞTEPTAT ESSISTENŢIA

ŢERREÎ NDSTRE RUPÂNDUNI-SE O COSTĂ DIN CORPUL

NOSTRU, BA C E ESTE MAÎ MULT NI SE I M P U N E DE

DREPTUL AREOPAG EUROPEAN A D I C E ŞI RECUNDSCE

CĂ A M VOIT A NE SINUCIDE DE BUNĂ VOIA. ASTĂDÎ

CLIC CÂND ACEL TRATAT N E OMDRÂ P E CALE ECONO­

MICĂ, CU CESTIUNEA JIDANILOR , IMPUNÂNDU-NISE A

LE DA DREPTURI POLITICE ŞI CIVILE, ÎN CRAIOVA NU

SE GĂSESCE NIMENI ÎNTRE NOI CARÎ SĂ S E RIDICE

MAÎ PRE SUS DE CEÎ ALŢI, ŞI S E APERE CU TĂRIA

DREPTURILE NDSTRE, D E ŞL PDTE AR FI NUMAÎ ÎNTR'

UN MOD PLATONIC. OARE CRAIOVA CONSIMTE LA

TDTE TĂCÂND, PÂNĂ ŞI LA VESTITUL JAF, CE SE PER­

MITE A NI S E FACE ÎN PLIN SECOLUL AL X L X - L E A ?

CARE SUNT IDEILE SELLE ÎN ACESTE GRAVE ŞI DU-

RERDSE CESTIUNÎ PENTRU NOI, NIMINÎ NU SCIE. C E IN-

DIFFERINŢIĂ CULPABILĂ ! CRAIOVA , CAPITALA OLTENII

MICI NU ARE UN DIAR ÎN CARE S E V E D E M DESBĂ-

TÂNDU-SE ACESTE CESTIUNÎ D E UN INTERES GENERAL,

CE E MAÎ MULT NU S E G Ă S E S C E NIMINÎ ÎNTRE NOÎ

care se 'şl iea g r e u a dâră utila sarcină a de-
s b a t t e cel p u ţ i n cestiunile locali c a r i d i n ne­
n o r o c i r e p e n t r u acest Judeţiti a s t ă d î ca n i c i o-
d a t ă merită a t t e n ţ i u n e a t u t o r d m e n i l o r de bine
şi cer o n e i n t ă r d i a t ă îndreptare.
A c e s t r e T i , n u este de i e r i de a l a l t ă - i e r l , el
duredă pentru Craiova dela inventarea Typo-
g r a p h i e î de c ă t r e n e m u r i t o r u l G u t e n b e r g . Cra­
i o v a în t o t d a u n a a fost privată de un diar
serios dupe c u m n i ' l închipuim şi'l î n ţ e l l e g e m
n o i . D e ş i d i n c â n d în c â n d a m v e d u t apărând
c â t e o g a z e t ă , acesta a fost însă de s c u r t ă d u ­
rată — s6u m a i b i n e d ' S de o c a s i ă — în i n t e -
ressul a v e r i o c â ţ î - v a s p e c u l a n ţ i c a r i s'au co­
coţat unde'I v e d e ţ i , g r a ţ i a s l ă b i c i u n e ! şi cre­
dulitate! ndstre.
Junimea Craiovei n u a l u a t p a r t e de loc l a
interesele p u b l i c e , ea a s t a t r e t r a s ă , simplă p r i ­
vitoare şi a sufferit ca g h e ş e f t a r i i se'şî j d c e m e n ­
drele.
E d r e p t dâră a ne î n t r e b a cel p u ţ i n astădî
ce face Junimea la n o i , c u ce se o c c u p ă ?
E dureros a o spune, a tăcea însă mi se
p a r e c ă fac o crimă şi n u a t t i n g s c o p u l ce ur­
măresc. Viitorul fiind al J u n i m e ! , respunderea
 — 6 —

e l e şi m a l mare. V o i ţ i a sci ce face Junimea

la n o i ? P e t r e c e .
l a t a direcţiunea de a s t ă d î a g e n e r a ţ i u n e i pre-
sinte. A trăi ast-fel f ă r ă d o r şi p ă s de ţ e r r ă e
a l ă n c e d i seu a trăi murind.
T r i s t a d e v e r însă t r e b u e spus.
K încă t i m p ca J u n i m e a să se deştepte din
s o m n u l cel de m o r t e , e încă t i m p s ă se adune
sufllet l â n g ă sufflet, inimă l â n g ă inimă şi se l u -
crede energic pentru b i n e l e şi fericirea ţ e r r e i ,
C â n d A n n i b a l este î n c ă la porţile c e t ă ţ e î , per­
mis este d r e Junimeî i n t e l l i g i n t e a sta cu bra­
ţele î n c r u c i ş a t e şi a p r i v i cu indifferinţiă, cum
inimicii ţerrei ndstre voesce se ne înmormân­
t e z e de v i i ? N u . L a l u c r u d â r ă .

T r e b u e se r e c u n d s c e m că Justiţia în ţcrra n d -
stră a făcut mare progres. Acest progres se
pdte a t t r i b u i în m a r e p a r t e şi iubireî d e sci-
inţă la care a î n c e p u t a se d a tinerii' noştri în
t i m p u l de f a c i ă . D â r ă totuşi nu u r m e d ă de a-
ci a ne m â n d r i şi a c r e d e c ă t o t u l s'a f ă c u t în
acesta ramură. M a î e î n c ă m u l t de f ă c u t p e n ­
t r u Justiţia care e c o n s i d e r a t ă a treia putere
în stat. F e l i c i t ă m d i n inimă pe Miniştri c a r î au
fost inspiraţi de i d e i a de a curaţi T r i b u n a l e l e
şi C u r ţ i l e d i n ţârră de p r a c t i c a n ţ i şi a î înlocui
cu bărbaţi c a p a b i l i , c u î n v g ţ i ă t u r ă de d r e p t .
A c e s t pas se cerea şi în ţdrra ndstră, în acest
secol a l l u m i n i l o r . A ş i a chiar cum stăm astădî
e necessariu şi u t i l e un o c h i u v i g i l e n t şi i m p a r ­
ţiale în administraţiunea Justiţiei maî mult ca
nici o dată. N i m e n i se n u fie c r u ţ a t c â n d nu
correspunde titlului d o b â n d i t , în v r e una d i n
F a c u l t ă ţ i l e d i n ţ e r r ă s6u s t r ă i n ă t a t e , sâu când
nu c o r r e s p u n d e m o r a l i t a t e ! de care trebue se
fie inspirat o r ! ce m a g i s t r a t , a t t â t pe fotoliul
seu c â t şi în v i a ţ a privată.

Pentru că „ M o n i t o r u l O f f i c i a l e " , este p l i n , de

v r e o c â t e - v a d i l l e , de n u m i r i , s c d t e r i şi p e r m u ­
t ă r i în m a g i s t r a t u r ă — t d t e aceste c r i t i c a t e de
j u r n a l u l „ P r e s s a " c u multă d r e p t a t e , — a m ere-
d u t o p o r t u n a d e ş t e p t a şi eu attenţiunea D - l u î
M i n i s t r u a l Justiţiei assupra a c e s t u i o r o p s i t şi
disgraţiat oraşu şi a ' l r u g a se bine-veiască a
întinde u r e c h i l e în p a r t e a l o c u l u i a v e n d a a u d i
m u l t e de c a r i sunţ s i g u r c ă se v a întrista decă
e adevgrat că se interessâ de m e r s u l Justiţiei.
 A i c i Justiţia ca n i c i o d a t ă este î n c r e d i n ţ a t ă
în mâna u n u l s i n g u r o m .
A făcut d i n t r ' e n s a ce a v o i t şi c u m n u a v e m
un d i a r în C r a i o v a şi face m e n d r e l e , fără a se
înquieta. M e r i t ă însă acesta p e r s d n ă î n c r e d e r e a
ce i s'a confiat ? E s t e acesta p e r s d n ă pătrunsă
de importanţia înaltei funcţiuni ce o c u p ă în m a ­
gistratură ? Se'şî consulte D - l u M i n i s t r u con-
sciinţa în f a c i a informaţiunilor p o s s i t i v e ce are
dela b ă r b a t ! c a p a b i l i şi imparţial! şi c r e d e m c ă
respunsul va fi i d e n t i c c u a l î n t e g e î Craiove:
Nu. D e ce d â r ă a t u n c i sunteţi ciumă pentru
u n i i şi m u m ă p e n t r u alţii ? Până când veţi a-
b u s a de î n c r e d e r e a şi r ă b d a r e a ndstră ?
Nu se g ă s e s c e d r e în t d t ă R o m â n i a u n om
capabil din tdte punturile de vedere a occupa
acest înalt şi d e l i c a t p o s t în magistratură.
O r e în p a r t i d u l D - v . n u m a i aflat! pe nimeni?
E de desperat.
D e ce a t u n c i n u f a c e ţ i a p e l l a p a r t i d u l oppus?
Justiţia este a terreî, a ndstră a t u t u l o r , eră nu
a unui singur partid.
P e n t r u o n d r e a m a g i s t r a t u r e i şi a C r a i o v e i a r
t r e b u i să se facă o d a t ă acesta reparaţia.
S p e r ă m ca cel p u c i n D - l u D i r e c t o r e a l M i n i -
steriuluî Justiţiei se fie m a î d r e p t c u Justiţia şi
s ă se d e c i d ă o d a t ă a face acest pas, c ă c i s u n t
bine încredinţat c ă şi D-sea possedă destule
notiţe, c a r i a r p u t e a se'l î n d e m n e l a acest a c t
frumos.
D i n m a i multe punturî d e vedere n u a m cre-
d u t b i n e a ' l n u m i , fiind s g u r c ă o r i cine a p u ­
;

t u t se î n ţ e l l e g ă d e cine e v o r b a , m a î ales c ă
şi pe c â n d se affla în Bucurescî eră de toţi
c u n n o s c u t t o t c a şi a i c i . ...
D a c ă însă u n assemene o m v 6 t r e b u e în t i m ­
pul D - v . în c a p u l m a g i s t r a t u r e i de a i c i , n u a-
v e ţ i d e c â t s e ' l ţineţi.
Resbel c u D - v . n u v o m ţine d i n a c â s t ă c a u s ă .
H a l a l se v e fie.
D â r ă a r fi b i n e o d a t ă se s f ă r â m a ţ i acel p a c t
încheiat la M a z a r P a ş ş a c u o r i cine v a eşit în
a n t e ca se a j u n g e ţ i l a p u t e r e .
Atât pentru astădî.
D e c ă v a cere trebuinţa v o m v o r b i altă d a t ă
m a î m u l t şi m a î lămurit.

BISERICA ST. ILIE.

T o ţ i c e t â ţ i a n i î C r a i o v e n î sciu c ă Biserica St.
Ilie se afflă închisă dela 12 M a r t i e , a d e c ă d e
 — IO —

u n t e m p de ş e p t e l u n î , d i n c a u s ă că părintele
Episcop a ordonat p r o t o e r e u l u î l o c a l în m o d u
a r b i t r a r i Q , de a l u a t sântul A n t i m i s fără scirea
a d m i n i s t r a t o r i l o r acestei b i s e r i c i .
F i ă - c a r e în a d e v g r s e . m i r ă .şi se î n t r â b â , ce
a făcut pe S â n ţ i a sca E p i s c o p i i se c o m i t ă u n
act de o aşia m a r e gravitate. E r ă în v e r i u n
l e g i t i m d r e p t ? Se ascunde u n i n t e r e s pe care
nu p d t e se-1 o b ţ i e de c â t pe callea a c â s t a , o r i
că momentele c â n d a o r d o n a t n'a fost lucide
sâti f e r i c i t e p e n t r u E p i s c o p ?
Ca s ă se p d t ă vede" causa î n c h i d e r i i , e ne-
cessariu de a i n t r a pe s c u r t , în m o d u l a d m i n i -
straţiuniî a c e s t e i b i s e r i c i .
E n e c o n t e s t a t că, v e n i t u l p r i n c i p a l a l E p i t r o -
p i i , c o n s t ă m a l c u sdmă d i n a r e n d a a n n u a l ă a
moşii Calafat, care e de 8 0 0 0 0 f r a n c i .
A r e n d a ş u l acestei p r o p r i e t ă ţ i , se afflă de d o i
a n i a p r d p e în proces c u E p i t r o p i a , p e n t r u re-
siliarea c o n t r a c t u l u i , basându-şi cererea pe ca­
şuri f o r t u i t e e x t r a - o r d i n a r i e şi d i n causa a c â s t a ,
de d o i a n i n u s'a respuns Epitropil necî un
câştiu, necî u n b a n .
I n facia acestei lipse, o r i ce om cu mintea
sănătdsă nu pdte se c o n c h i d ă de c â t că, ad-
 — II —

MINISTRATORIÎ BISERICII NU POTEAU ACHITA ESSACT

PLĂŢILE POTRIVIT BUGETULUI. C U T6TE ACESTEA, E I 'ŞI

DAU TDTE SILINŢELE, DIN CEL ALT VENIT ŞI ANUME CHIRII,

S E PLĂTESCĂ P E PREOŢI ÎN ANTEA TUTOR CELLOR ALŢI

FUNCŢIONARI AÎ B I S E R I C I I , AŞŞIA CA, LA ÎNCEPUTUL

LUNII MARTIE ANUL CURENT ÎNDATĂ C E S'A ÎNCASSAT

CEVA MICI SUMI DIN CHIRII, A FOST ÎNCUNOSCIINŢAŢÎ

TOŢI PREUŢIL A VENI LA CANCELARIA ADMINISTRAŢIUNIÎ,

SPRE A LI S E ACHITA MANDATELE P E LUNILE IANUARIE

ŞI F E B R . , CÂND S'A ŞI PLĂTIT. IN REALITATE DERĂ NU

SE PDTE D^E DE CÂT CĂ ADMINISTRATORII N'A ÎN-

TĂRDIAT A PLĂTI PREUŢILOR D E CÂT P E LUNA IANU­

ARIE , CĂCI F E B R . TREBUIA ACHITAT LA FINE S6U LA

ÎNCEPUTUL LUI MARTIE. C U TDTE ACESTEA PĂRINTELE

EPISCOP, GĂSSESCE D E CUVIINŢĂ ÎN ÎNŢELEPCIUNEA

SEA DIN CAUSA ACESTEI ÎNTĂRDIERÎ D E A ORDONA A

S E RĂDICA DIN BISERICĂ SÂNTUL ANTIMIS, ÎN LIPSA

CĂRUIA NU S E PDTE FACE SERVICIUL DIVIN, PRIVIND

P E ENORIAŞI D E A-ŞÎ FACE DATORIA D E CREŞTINI TOC­

MAI ÎN POSTUL CEL MARE seţi ÎN SERBĂTORILE CELE

MAL MARI ALE ANNULUÎ.

IN PRIVINŢA TREBUINCIDSELOR BISERICI NU SE PDTE

DICE NEMIC, MAÎ CU SEMĂ DE PĂRINTELE EPISCOP,

CĂCI GERANTELE SEQ D E AFFACERÎ „Gerota" ÎNAINTÂDĂ

UN CONT EPITROPIEÎ CU DATA 4 MARTIE, DIN CARE

 — 12 —

se c o n s t a t ă c o m p a r a t u r i l e d e t o t necessariul b i ­
s e r i c i i (luminări e t c ) . C u m d â r ă în a n t e de 12
M a r t i e , affirma p ă r i n t e l e E p i s c o p c o n t r a r i u ? A -
cestel b i s e r i c i n u - i lipsesce nemic, e u n a d i n t r e
cele din t e i i i , şi o r î - c e creştin când intră în
t r ' e n s a , se închină şi a d o r a cu mulţumirea su­
fletului Fiinţa supremă.
I n i p o t e s ă c ă funcţionarii b i s e r i c i i n ' a r fi fost
plătiţi pe d o u e luni. totuşi nu era u n m o t i v
p e n t r u p ă r i n t e l e E p i s c o p a închide biserica, c ă c i
vedea prea b i n e c ă şi funcţionarii s t a t u l u i n u
se p o t e a u plăti d e c â t d u p ă câte-va luni, şi
d i n causa acestei î n t ă r d i ă r l n u s'a v e \ l u t ser­
viciul public întrerupt şeii p ă r ă s i t — necî u n
ş e f a l funcţionarilor în g e n e r a l , se dea o r d i n e
că celluî d e n a t u r a S â n ţ i e i - S a l l e d e a închide
cancelariile T r i b u n a l e l o r , C u r ţ i l o r etc. — P e n t r u
p r i m a o r ă se v e d e în s o c i e t a t e a ndstră, ca un
cap al b i s e r i c i i se d e a o r d i n e i n f e r i o r i l o r sei de
a p r o v o c a s c a n d a l u p u b l i c — p r e t e s t â n d şi a v â n d
în v e d e r e i n t e r e s s u l , când p ă r i n t e l e E p i s c o p t r e ­
buia se scie c ă d a t o r i a sea d u p ă l e g i l e şi candnele
bisericesc!, e d e a p r o p a g a Moralitatea, Bdigi-
unea etc. — Pe u n p r e u t n u t r e b u e se ' I g h i d e d e
interesul căcf n u interesul şi luxul a făcut să se-
PROPAGE EVANGELIA ŞI S E S E ÎNTINDĂ CRISTIÂNISMUL.

ORÎ-CINE DÂRĂ V E D E CĂ PĂRINTELE EPISCOP,

DÂND ORDINE A S E LUA SÂNTUL ANTIMIS, A TRECUT

PESTE TDTE CANDNELE ŞI LEGILE CIVILE ŞI BISERICESCL,

NEFIINDU-Î NIMENU! PERMIS D E A S E ATINGE D E

PROPRIETATEA BISERICII. A AVEA CONTROL ASSUPRA

PREUŢILOR ÎNŢELLEG, DÂRĂ A S E ATINGE D E LUCRURI

SACRE ALE BISERICII I TĂGĂDUESC ACEST DREPT.

PE LÂNGĂ TDTE ACESTEA, AMESTECUL S E U AICI E

FDRTE NEREGULAT, NEAVEND ACEST DREPT, CĂCÎ D U P E

ART. 3 1 DIN „Regulamentul (15 A U G U S T 1873) pen­

tru administrarea avutului bisericesc" S E DICE CLAR

ŞI CATEGORIC CĂ S E ESCEPTEADĂ DELA APPLICAREA

MFISSURILOR CLERICALE P U S E ÎN REGULAMENT, ACELLE

BISERICI, CARE AII STATUTELE ŞI ORGANISAŢIUNEA LOR

SPECIALĂ, PRECUM ŞI BISERICILE PRIVATE D U P E PRO­

PRIETĂŢILE PARTICULARE. ACÂSTĂ DISPOSIŢIUNE NU E

ABROGATĂ PRIN NICI UN REGULAMENT SÂII ALTĂ L E G E .

IN SENSUL ACESTA S'A ESPLICAT ACEST REGULAMENT

DE D - N U MINISTRU D E INTERNE DUPĂ AVISUL ŞI AL

MINISTRULUI D E CULTE D U P E ATUNCI T . MAIORESCU,

CĂCI PRIN ORDINUL N O . 1 6 6 5 8 DIN 17 SEPTEMBRIE

1874 ŞI 5 5 8 DIN 13 IANUARIE 1878 CĂTRE P R I M Ă ­

RIA LOCALĂ S E DICE CHEAR ASSCA ;

„ C Ă ÎN C E E A C E PRIVESCE ADMINISTRAREA A V E -
rei bisericii art. i o din regulamentul sinodului
n u p d t e fi a p l i c a b i l p e n t r u bisericele acelea a î
c ă r o r f o n d a t o r i p r i n c h i a r testamente a prevă-
dut o anume E p i t r o p i a deosebită pentru admi­
n i s t r a r e a a v e r i i u n o r asemeni b i s e r i c i .
P r i n u r m a r e părintele E p i s c o p i i se insela c â n d
crede c ă după regulamentul Sinodului arii ave
v e r i un d r e p t ; şi în v e d e r e a a c e s t o r a şi d-nu
M i n i s t r u de C u l t e G . Chiţu a i n v i t a t p e Sanţia
sea a înapoia Sântul A n t e m i s n e a v e n d n i c i un
d r e p t a se a t i n g e de l u c r u r i c a r e s u n t p r o p r i e ­
tate a bisericii.
Ca. se termin conchid că orî-cine remâne
s t u p e f a c t de p r o c e d a r e a sea, c ă c î n u se p d t e în­
ţ e l e g e p e ce se î n t e m e i a t ă când se a m e s t e c ă l a
acesta biserică şi c â n d trâmite d e l a g r ă d i n a p u ­
b l i c ă (căcî a c i de o r d i n a r i u se află c u ş e d e r e a ) ,
d i n acea posiţiune misteriosă şi isolată bu­
lele sele E p i s c o p a l e , c o n ţ i n â n d o r d i n e de a în­
chide biserica şi p r o v o c â n d indignarea tutor
cetăţianilor ?
 — iS —

PRIMĂRIA OBAIOVBI.
Affiăm c u b u c u r i a ca Primăria locale a în­
cheiat contract p e n t r u facerea trotoaruluî cu
p i a t r ă c u b i c ă , p e s t r a t a Unireî, î n c e p â n d dela
casele r e p a u s a t u l u î B a r b u I s v o r a n u şi c o n t i n u ­
ând p â n ă de vale de casele D-luî B a r b u B ă l -
cescu. F e l i c i t ă m d i n inimă p e D - l u P r i m a r pen­
t r u a c â s t ă frumdsă messură, maî ales c ă suntem
informaţi c ă t d t e c h e l t u e l i l e p e n t r u s c o p u l are-
t a t n u cer n o u î creaţiunî de t a x e nicî n o u î îm­
prumuturi.

Deşi î n t i n d e r e a e m i c ă , totuşi p e n t r u c ă a
p u t u t reuşi se facă o d a t ă acest î n c e p u t f r u m o s ,
n o i n e facem d a t o r i a a'l f e l i c i t a .
A m r u g a însă p e D - l u P r i m a r să iea g r a b ­
nice messurl şi p e n t r u r e p a r a r e a ş o s e l e l o r şi în­
tregului caldarâm din oraş până maî e încă
t i m p u l f r u m o s , c ă c î a m a î l ă s s a l u c r u r i l e în sta­
r e a în care se afflă a s t ă d î , a r fi a n i se cere
se stăm închişi în c a s ă , s â u de v o m c u t e d a se
umblăm s ă n e r u p e m p i c i d r e l e , ceea ce c r e d c ă
n u e nicî p l ă c e r e a D - s e l l e p e n t r u c ă '1 v e d e m
invitându-ne a ne d i s t r a la grădina publică.