Sunteți pe pagina 1din 14

CRONICA C R A M E I .

24 S E P T E M B R I E 1878.

Concordia res parvse crescunt,


discordia maxinue dilabuntur.

CRAIOVA.

T i POCIRĂ F I A N A Ţ I O N A L I : K A I. I A N SAMITCA;

18 7 8
CVo. 3 .

CRONICA CRAI0V3EL
24 Septembrie 1878.

-
Pe timpul cât armata ndstrâ fu peste dunăre,
luptându-se cu inimicul creştinătate!, garda ci­
vică fu chemată a ' i ţine locul.
Toţî trebue să recundscem qua ea şi a fă­
cut datoria. A fost la înălţimea situaţiuneî! Dela
mic pană la mare, dela avut până la sărac ,
toţi au dat năvala a'şî face datoria şi a nu lipsi
dela postul seu când a fost chemat. Câte inte-
resse nu au sufferit şi câte nu au remas în pa-
ralisiă, numai ca fie care se-şi împlinescă dato­
ria către patria, şi se nu se pdte dice într'o di
că a fost unul din noî, care nu şi a făcut da­
toria de cetăţian şi nu a sciut se apreciede mo­
mentul solemn şi critic în care s'a afflat ţerra.
Când e vorba de ţerră nu se va găssi un ro­
man care se" se codescă a şi face datoria. A -
cest frumos şi măreţ sentiment e sădit în inima
românului.
Aceste sacrificii nu au şi elle margini?
S'a ţinut vre un cont de tdte aceste?
Nu, din nenorocire, precum nu se ţine cont
de nimic în ţeVra nostră.
Astădî când resbelul a încetat, când armata
este desconcentrata şi fie care corp la locul seu,
ar fi fost drept şi frumos ca garda civică să
fie scutită pe mai mult timp attât de esserciţiij
cât şi de serviciu.
A r trebui să se maî gândescă cine-va şi la
interessele dmenilor în aceste vremuri grele, la
pâssurile şi nevoile săracilor.
A ' l străgăni un an de dille pentru patria, ar
fi drept şi uman se ' I lăssaţi cât-va timp se se
ocupe cu adversităţile vieţeî, cu grijea casei şi
a copilaşilor lor.
Timpul ingroditor al ierneî se apropie şi â.6-
că eî nu vor avea să dea de mâncare copiilor
:
şi nu vor avea foc se î încăldescă, ce se vor
face ? Cine le vor da ?
Ferăscă D-deu, cine vrea se se gândescă la
assemenî întâmplări şi neajunsuri.

D6că luăm pena de a scrie câte-va rendurî,


nu assupra întregului corp professoral, ci assu-
pra câtor-va de aici din Craiova, pe cari nu-i
numim (nomina odiosa sunt) accesta o facem nu
din punct de vedere de passiune seu de veri-
un interes, căci attuncî n'am- urmări scopul ce
ne am propus. Diaristica seu Pressa attuncî ar
avea cel mal trist şi infect rol. — Accesta n'o
voim.
Din contra dorim că pressa romană se fie
drepta, nepassionată, înlăturând ori ce interes
personal
In modul accesta a ajuns pressa Europ6na se
formede, după cum am disu in numerul nostru
dintaiu, a patra putere in stat.
Dorim că pressa romana se occupe un loc
în templul presseî Europene.
Dorim ca se se suie la acea înălţime de idei,
de drepta cugetare, de prevedere, de lumină, la
care stă astadi surorile eî.
Revenim la cestiune.
Dacă vom critica actele seu conduita a ca-
torrva dintre professorî, — accesta o facem că
ni se sfăşie anima de durere.
Regrettăm pote că spunem adeverul, căci e
ingrat, deră ori ce om cu sentimente şi animă
de român trebue s'o spue.
Assuprâ instrucţiunii tota lumea şi are aţin­
tiţi ochii.
„Lumină Domne, reversă cat de multă lumină,"
striga nemuritorul poet german Goethe pe pa­
tul seu de morte într'un moment de entusiasm.
Cine nu scie că câţî-va professorî, omora
tempul dilleî şi al nopţiî, petrecând până la o
oră înaintată prin localurile publice. — Nu.voim
se dicem ce fac în accest temp, căci ori cine
'şi pdte închipui.
Ceea ce putem dice, e, că astădî professo-
rul (bene înţelles câţl-va), nu se maî inspiră
de Musa luî Aristofane, Moliere
Şcolarul natural că perde respectulii către
moralistul societăţii—'lu imitedă mergând în loca­
lurile publice ca predicatorul seu, şi etă 'Iii pe-
rit cangrenând societatea. Introduc cu modul
accesta virusul seu germenele fatal în corpul
prea tener şi vlastaros al şcolarului.
Assia făcea nemuritorul Lazăr ? — Ast essem-
plu scandalos 'lu offerea şcolarilor sel şi socie­
tăţii ?
In ast mod Lazăr a pus basa pentru propă­
şirea şi întinderea culturii accesteî naţiuni ?
Umbra luî Lazăr şi a descipululul şeii Eliade
nu protesta în contra conduitei accestora ?
A i i eî Biblioteca ? Sunt în currentul sciinţei ?
Etă ce putem rcspunde. Tipăresc cart! co­
piate după alţii'. Plagiatorii le vând şcolarilor.
Restul de cartî nevendute le formedă biblio­
teca grandiosâ.
Discutiunile Filosofice în locurile frequentate
sunt maî curiose. — Vorbesc adesse ori de immor-
alitatea suffletuluî. - X . . . . crede în nemurire pen­
tru că P/aton a dis ca spiritul se desparte de
corp.
Y intrebă pe preopinentele X . . . . pe
ce se basedă cand susţine accesta şi decă e
aşia adauge Y . . . . în ce mod se vor introdu­
ce alimentele şi beuturile în lipsa de corp.
O tăcere şi cugetare predomină pe totî.
X . . . . bea se-şî inece amărăciunea, gândin-
duse la viu£ţă scurtă şi la misterul cestiuniî.
In fine se despart moţăind din cap ca Eduard
şi Cunicunda din Lompatiu Vagabondu.
Terminând, facem appel la D-nu Director
al Lyceuluî pe care 'lu cunoscem şi seim cât
e de serios şi de ce reputatiune se bucură, a
ţine cont de tdte accestea. Rugam şi pe D-nu
Ministru al Cultelor şi Instr. se cercetede şi se
remediede accest reu.
*

IVIagi s t r a t u r a .
In fine după o trecere de timp D-nu Minis­
tru Justitiţieî numi în postul de Prim-Preşe-
dinte al Tribunalelor de aici din Craiova pe
D-nu G. Orman.
Cine nu cunosce pe actualul Prim-Preşedinte ?
In temp de maî mulţT annî cat fu la Trib. de
Commerciu şi notariat se destinsă că adevărat
8
magistrat. Greutatea ce intimpină ori cine la
accest Trib. o învinsă prin neobosita-î activitate.
Societatea clera e satisfăcuta de innaintarea
accestuî bărbat.
In repporturile selle cu ceî alţî magistraţî şi
şi cu colegiî seî, a sciut se se conducă assia
în cat şi-a attras stima şi affectiunea tutulor.
Cu avocaţii, cu părţile prigonitore, mărturi­
sim că a fost la inălţimea demnităţii selle.
In privinţa subalternilor a tost ca un templu,
ca un altar în care scandalul, iniquităţile şi
corrupţiunea n'a putut gassi loc.
In el vedî activitatea , moralitatea şi justiţia
personificată.
Nu e arogant, nu e mândru, nu tace paradă
de sciinţâ, nu impune nemenuî, ci tot deuna cu
un ton dulce şi plăcut cată se convingă pe ori
cine. Calităţi nepreţuite la un magistrat.
Scote cu îngrijire din desbaterile judecăto­
resc! personalităţile, depărtând orî-ce limbagiu
neplăcut seu violent.
Caută se capete sciinţa prin studiul cărţilor,
eră nu prin inspiraţiunea imaginaţiuriii selle.
Etă adeveratul Magistrat. Felicităm pe D nu
Ministru de această înaintare şi decă va fi fe­
ricit în t6te numirile ca în accesta, nu putem
se-î dicem de cat: Dea Domnul ca Parcele se
cruţe şi se lungescă firul viueţn selle.
— 9 —
Afilăm că D-nu I . Pazu e suspendat din po­
stul de Judecător de instr. şi dat judecăţii pen­
tru abus de putere, în urma reclamaţiuniî D-luî
Tache Isvoranu.
Actul accesta din partea D-luî Ministru, măr-
turisimu că nu-lu înţelegem şi dtă pentru ce.
D-nu Isvoranu reclamase accum o lună şi
maî bine Ministrului şi în urma cercetării făcute
de D-nu Procuror de Curte Sutescu, affacerea
se aplanase, căci Parquetul înnaintând tdte ac­
tele în cestiune — Directorele Ministerului (Mi­
nistrul lipsea fiind la Sinaia), găssesce de cuve-
ninţă după citirea actelor, a-I da un avertisment.
Va se clică. se recunnoscea prin accesta în mo­
dul cel maî clar, că caşul în sine nu presintă
veri-o gravitate, de dre ce s'a limitat numai a'l
avertisâ. — A două reclamaţiune a D-luî Isvo­
ranu făcută D-luî Ministru cu ocasiunea venirii
dela Sinaia, nu era în realitate de câtu cea din
teiu care se tranşase. Cum deră D-nu Pazu e
suspendat ?
Uşurinţa de a suspendă pe un Magistrat nu­
mai după o reclamaţiune, ni se pare curios —
precedentul accesta o dată creat e fdrte peri­
culos, căci se pote pr6 bine ca mâne se fie re­
clamat unu s6u doi magistraţi dela Curte (după
plăcerea unei persdne ore-care): El bine D l
Ministru conform procedureî adoptate ar trebui
se-I suspende. Cu sistema accesta a D-luî M i ­
nistru, magistratul e la disposiţiunea orî-cuî.—
Atunci întreb, unde maî e imparţialitatea Justiţii
şeii a magistratului ? în assemenea condiţiunl el
(magistratul) trebue se şovăiască de tema se nu
fie reclamat şi immediat suspendat. — Credem
că D-nu Ministru pe viitor va părăsi această
procedură, care are de consecinţă şi închiderea
carierii tinerilor — având maî bune disposiţiunî
pentru magistraţi.

« *
Vineri la 2 2 curent cu trenul dela 6 ore di-
mineţa D-nu I . C. Brătianu primul Ministru al
ţerriî s'a întorşii din streinătate, trecând în Ca­
pitală. D-hi G. Chiţu Ministru de Culte şi In­
strucţiune publică , a fost însărcinat de Consi­
liul Miniştrilor a-1 primi. Toţi cari au avut fe­
ricirea de a vedea şi convorbi cu Ministrul ţerriî
a putut cunnosce că sgomotele respăndite cu
rea credinţă contra sănătăţii D-sele a fost nea-
deverate.
Noi credem că c e î c e inventedă şi publică
assemenî inessactităţî trebue să se gândescă că
nu lucregă în interessul ţerriî în situaţiunea în
care se affla, cu tdte că ţerra întrdgă n'a daţ
nici un credământ seYi importanţa accestor scirî
lipsele de orî-ce adever.
— I I —

Decă accidentul nenorocit întemplat D-luî


Brătianu ar fi avut o consecinţă maî gravă, ne­
norocirea ar fi attins iiitrega ţeYrâ. Nu seim
attuncî unde am fi ajuns.
D-nu I . C. Brătianu e tot accel bărbat In­
fatigabil care a lucrat şi lucr£dâ cu dor şi ani­
mă pentru ţerra sea. Orî-ce Român o scie a-
cesta.
In assemenea cestiuni ura, discordia, passiunea,
interessul de clică, de partidă trebue se dispară,
căci e vorba de interessul vital şi general al
ţeriî —al întregeî naţiunt.
*
Theatru.
Theatrul attât în timpurile vechi cât şi âstadî
este considerat ca o scolă, prin urmare merită
attenţiunea fiecărui.
Theatrul român din Craiova va începe în cu­
rând representaţiunile sale, sub direcţiunea d-lor
Vasiliu şi C. Theodorini.
Acest theatru dela clădirea sea de repausa-
tul T. Theodorini, a fost unica distracţiune in
timpul iernei, a societăţel craiovene. Lipsit de
ajutore pecuniare şi de subvenţiuni din partea
guvernului şeii a comunei, a fost tot-dea-una
deschis. Ne încetat ne a arettat frumosul şi su­
blimul, precum a sciut se biciuiască viciul şi se.
'1 infierede. Singurul ajutor l'a avut tot-dea-una
în societatea Craiovenâ.
Fără un concurs bine voitor din partea no-
stră tutor, astădi maî ales, nu va putea trăi,
şi ar fi o pierdere simţită pentru Craiova, decă
noî nu vom sci să'î dăm ajutorul cerut, ca a-
cest templu se fie deschis.
Sperăm că acel ce în timpuri grele au sciut
se susţie cu putere theatrul, nu vor înceta nici
acum a da ajutorul lor.
Noi i urăm din suftlet o sortă mult mai feri­
cită ca în annii trecuţi.
Punem în vedere onor. Direcţiuni a theatru-
luî se fie însă pe viitor mult maî circumspectă
în allegerea piesselor.
Limba să fie cât se pdte de correctă.
Se ne scut^scă de a audi traducţiunl rele şi
ereaţiunî permisse numai imaginaţiunilor copi­
lăresc!.
Piesse ca „Coconu Costică întors din Paris"
or! câtă mulţumire sufflet6scă ar face autorului,
după noî însă e ruşinos a se vedea pe scena
din Craiova.
AssemenI buclucurî theatrale nu sunt gustate
nici pe la bâlciuri în diua de astă-di
Se se jdce maî des piesse naţionale şi mai
ales istorice. Cu ocasiunea resbelluluî trecut, a-
vem doue creaţiunî frumdse: Curcanii de d-lQ
Ventura şi La Plevna!.... în versuri de d-lu Sion.
S'ar offeri frumose distracţiuni publicului Craio-
vean, când onor. Direcţiune va îngriji a se j u ­
ca ambele piesse şi pe scena theatruluî nostru.
Se se sfătuiască junii diletanţi se fie maî mo­
deşti pe scenă, eră nu în puterea pletelor mari
se se credă artişti când în realitate cu multă
difficultate pot reuşi a face rolul unui lacheu.
I n fine cerem se se aibe în de aprdpe bă­
gare de seamă ca pe scenă se domnescă buna-
cuviinţiă.
Cu aceste condiţiuni pusse, noi luăm ingaja-
me'ntul a susţine theatrul, voind a '1 vedea r i ­
dicat la înălţimea sea.

*
* *

Am anunciat în primul nostru numer al „Cro­


nicei Craiovei" că Primăria locale a încheiat un
contract pentru facerea din nou a trotoarului
dupe strada Unireî cu piatră cubică. Vedem cu
mulţumire că lucrarea a şi început, şi se ur-
meVlă cu mare iuţelă. Am fost reu informaţi a-
supra pietrei, vedem însă că se pune pietrii
mari (lespedî). De acum putem assicura că ace-
- 14 —

stă strată se va înfrumuseţia f6rte mult, şi va


da un alt aspect acestei strate.
Era şi drept ca o dată se încapă a se ridi­
ca şi Craiova. A mal sta în starea cum se affla
până acum era o barbaria , era ceva desgustă-
tor. Tdte oraşele mergeau în ante, Craiova sta
pe loc, staţiona, ba putem a dice chiar mergea
spre starea primitivă.
Cu acesta ocasiune se fărâmă în totul scările
eşite afară din uşile prăvăliilor, ceea-ce face ca
trotoarele se fie maî mari şi libere la circulaţia.
D6că în toţi anii se va face câte ceva, în
curând vom avea şi noi în Craiova un calda­
râm frumos şi un trotoar bun.
Nu e lucru greu când cineva voesce.
Cerem cu stăruinţă dela D-lu Primar care
după câtu '1 cunnoscem , are frumose disposi-
siţiunî, şi bună-voinţiă, se ia mesurî şi pentru
reparaţii prin mahalale, căci cu timpul urît ce
în curând va veni, ne va fi imposibil se um­
blăm pe strate ast-fel cum sunt astădî. Cu pu-
cinî bani, şi cu multă bună-voinţiă, suntem si­
guri că se va face şi aceste nuoî reparaţiunl.
Decă glasul nostru va fi ascultat, pentru a-
c^stă frumosă faptă comuna va fi salutată şi
felicitată de întreg oraşiul Craiova în jpersdna
D-luî Primar.
Ne informăm că unu. Cartianu notar şi locuitor
din Corn. Pleniţa, ar fi torturat cu nesce lemne
legate cu iscusinţă de o sf6ră pe un locuitor.
Prin acele lemne introducea degetele nenoro­
ciţilor — avend de resultat frângerea degetelor.
Decă caşul e aşia rugăm Parchetul şi pe D-nu
Jude inst. a-şl face datoria de magistraţi. Ase­
meni barbarii nu trebuesc tolerate.—Dupe câte
ne informăm accesta fiinţă nu numai că nu se
bucură de bună reputaţiune, dera e celebră în
asemenea fapte.