într –o relație de acoperire aplicare scutirea nu se aplică la acestei scutiri, o entitate este

calitativă. derivat încorporat în contract irevocabilă, disponibilă numai

care nu este strâns legată de
contract.
la începutul contractului, să
desemneze un astfel de contract
la valoarea justată prin profit
sau pierdere, dacă face acest
lucru elimină sau reduce
semnificativ recunoașterea
neconcordanței ("contabilitate",
“nepotrivire ") care altfel ar
apărea de a nu recunoaște acest
contract.

ASPE prevede, de asemenea, o scutire de aplicare pentru anumite garanții (p.3856.03 (g)). În
schimb, nu există un domeniu de aplicare specific, scutirea pentru garanție conform IFRS, cu
excepția cazului în care se referă la un contract de garanție financiară în cazul în care emitentul
a afirmat în mod explicit că se consideră astfel de contracte drept contracte de asigurare.

Alte instrumente care sunt scutite de domeniul de aplicare al ASPE care intră în sfera de aplicare a
IFRS includ:

- Investiții deținute de o societate de investiții care sunt contabilizate la valoarea justă în

conformitate cu Orientarea contabilă AcG-18 - Societăți de investiții. Nici o versiune a IFRS nu
conține orientări privind măsurarea investițiilor specifice societăților de investiții, altele decât cele
referitoare la consolidarea de către anumite entități de investiții.
- Contractele care necesită o plată bazată pe variabile climatice, geologice sau alte caracteristici
fizice fac parte din domeniul de aplicare al IAS 39 / IFRS 9, dacă acestea nu intră în domeniul de
aplicare al IFRS 4.
- Contractele bazate pe veniturile unei părți la contract.
Ca urmare a acestor diferențe, un instrument care este în prezent scutit în cadrul ASPE poate
fi inclus în domeniul de aplicare al directivei IFRS-uri.

Clasificare

Clasificarea instrumentelor financiare diferă semnificativ între standarde. ASPE conține orientări
simplificate de clasificare, în timp ce ambele versiuni ale IFRS conțin cerințe de clasificare mult
mai complexe, pe baza unei combinații de alegere și clasificare a politicilor contabile bazate pe
caracteristicile de bază ale instrumentelor și pe modelul de afaceri al entității care înconjoară
instrumentul.