Turism

https://plagiarism-detector.
com 1/77
Detector de plagiat v. 1740 - Raportul originalității: 16 iun. 2020 19:25:32
Document analizat: document-Licenta_Galați.docx Licențiat la: Barsoianu Andrei

Comparație presetată:Rescrie. Limba detectată:Romanian
Diagrama relațiilor:
Grafic de distribuție:
Surse de top ale plagiatului:

%2 Cuvinte#
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.L_.2013.347.01....
361
%2 Cuvinte#
https://ecology.md/md/sitemap/cat
348
%2 Cuvinte#
https://lege5.ro/Gratuit/ge3denrw/comert-cu-ridicata-si-cu-amanuntul-repararea-s...
227
[Toggle alte surse:]
Detalii privind resursele procesate:

125 - O.K / 10 - A eșuat
[Toggle alte surse:]
Notite importante:
Wikipedia: Google Books: Servicii de ghostwriting: Anti-înșelăciune:
GoogleBooks
Wiki Detectat! [nu a fost detectat] [nu a fost detectat]
Detectat!
Referințe active (URL-uri extrase din document):
Nu s-au detectat URL-uri
Adresele URL excluse::

Adresele URL incluse:

Analiza detaliată a documentului:

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
Domeniul:
https://plagiarism-detector.com 2/77
Specializarea:
Programul de studii:
CONTRIBUŢII LA ANALIZA SOCIO ECONOMICĂ A JUDEŢULUI GALAŢI
Îndrumător științific:
Absolvent:
BUCUREȘTI2020
Cuprins
INTRODUCERE4
CAPITOLUL 1 - CONSIDERAȚII GENERALE5
1.1 Scurt istoric5
1.2. Poziția geografică7
1.3. Aspecte metodologice7
1.4. Conceptul de dezvoltare regională9
CAPITOLUL 2 - ELEMENTE FAVORABILE ȘI RESTRICTIVE ALE CADRULUI NATURAL11
2.1. Relieful11
2.2. Clima11
2.3. Rețeaua hidrografică12
2.4. Componentele bio-pedogeografice14
CAPITOLUL 3 - POPULAȚIE ȘI FORȚĂ DE MUNCĂ15
3.1. Evoluția numerică a populației15
3.2. Densitatea populației16
3.3. Mobilitatea populației17
3.3.1. Mișcarea naturală a populației17
3.3.2. Mișcarea migratorie a populației18
3.3.3. Bilanţul total al populaţiei19
3.4. Structura populației19
3.5. Aspecte socio-economice21
3.5.1. Numărul de salariați22
3.5.2. Șomajul23
CAPITOLUL 4 - STRUCTURA ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE24
4.1. Industria24
4.2. Serviciile31
4.3. Agricultură33
4.4. Silvicultura36
CAPITOLUL 5 - TRANSPORTUL37
5.1. Transportul rutier37
5.2. Transportul feroviar37
5.3. Transortul naval38
CAPITOLUL 6 - INFRASTRUCTURA EDILITARĂ39
CAPITOLUL 7 - PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ42
7.1. Analiza legăturilor rural - urban şi a efectului de rurbanizare asupra dezvoltării socio-
economice42
7.2. Viziunea și obiectivele strategice45
7.2.1. Componente și premise43
7.2.2. Obiective45
7.2.3. Prognoze49
CAPITOLUL 8 - ANALIZA SWOT49
CONCLUZII52
BIBLIOGRAFIE54
INTRODUCERE
Am ales municipiul Galați, doarece este orașul meu natal și vreau să discut în această lucrare
probleme actuale cu care se confruntă orașul. Un alt motiv al alegerii acestei lucrări, este faptul
că municipiul Galați este una din marile puteri economice ale țării. Pe de-o parte
Plagiatul detectat: 0,03% https://ecology.md/md/sitemap/cat id: 1
reprezintă unul din cele mai

mari porturi fluviatile ale Europei, ceea ce înseamnă că este o rută comercială foarte importantă,
întrucât orașul Galați este legat de Marea Norului prin calalul ce leagă Rhinul de Dunăre.
Totodată, muncipiul Galați reprezintă unul din motoarele industriei românești, întrucât aici se
găsește Combinatul Siderurgic, iar o mare parte din activitățile economice se desfășoară în jurul
acestuia.
Astfel, in primul capitol am ales sa tratez aspecte precum un scurt istoric, pozitie geografica,
aspecte metodologice si concept de dezvoltare regionala.
Am continuat in al doilea capitol cu prezentarea elementelor favorabile si restricive ale cadrului
natural, precum relieful, clima, reteaua hidragrafica si componentele bio-pedo-geografice.
Al treilea capitol
Plagiatul detectat: 0,04% https://www.cjarges.ro/web/topolove... id: 2
cuprinde populatia si forta de munca,

unde am analizat evolutia numerica a populatiei, densitatea populatiei, mobilitatea, structura,
numarul de salariati si de someri.
In cel de-al 4-lea capitl am sintezitat structura activitatilor economice, privind indutria, serviciile
agricultura si silvicultura.
In capitolul al 5-lea am prezentat tranportul rutier, feroviar si naval.
Al 6-lea capitol prezinta infrastructura edilitara, continuand cu perspectivele de dezvoltare
economica si sociala in cel de-al 7-lea capitol. Aici am prezentat analiza legaturilor rural-urban si
a efectului de rurbanizare asupra dezvoltarii socio-economice, viziunea si obiectivele strategice,
componentele si premisele, obiectivele si prognozele.
Ultimul capitol cuprinde o analiza SWOT a Munincipiului Galati.
CAPITOLUL 1 - CONSIDERAȚII GENERALE
Scurt istoric
Oraşul Galaƫi este situat la confluența râurilor Dunărea și Şiret, pe malul sud-vestic al lacului
Brateș. La începutul secolului al XV-lea a fost documentat un sat pescăresc, denumit
Citate detectate: 0,01% din acest document este citat de semnele de cotație: id: 3
"satul Galaƫi"
; un secol mai târziu, s-a făcut referire la Schela Galaƫi (schela fiind un cuvânt vechi pentru locul
unde navele sunt acostate pentru încărcare și descărcare). Portul a fost important pentru turci,
care l-au ocupat de la începutul secolului al XVI-lea până în 1829. Dezvoltarea sa rapidă din
secolul al XIX-lea a fost stimulată de adoptarea statutului de port liber din 1837 până în 1883.
Datorită efortului intens de reconstruire de la al doilea război mondial, Galaƫi are suprafețe mari
de clădiri moderne.
Galaƫi este un centru de cultură. Universitatea din Galaƫi a fost fondată în 1948. Orașul are teatre,
precum și muzee de artă modernă, istorie și științe naturale. Printre clădirile istorice se află
Biserica Precista fortificată (secolul al XV-lea).
Orașul este unul dintre principalele porturi pentru importurile românești și principalul exportator
de cherestea. Cel mai mare șantier naval al țării se află la Galăƫi. Industriile includ prelucrarea
metalelor și producția de produse chimice, textile, materiale de construcție și produse
alimentare. În anii '70 au fost finalizate cele mai mari fabrici de fierărie și oțelărie din România.
Galaƫi, situat în estul României, delimitat la est de Moldova. Județul este mărginit la est de râul
Prut și în sud și vest de râul Şiret, ambele drenând spre sud-est. Pe fondul terenurilor joase și al
dealurilor se află Lacul
Brateș, cel mai mare
lac cu a
pă dulce din România, lângă orașul Galaƫi, capitala județului. Mașini, produse din fier, produse
textile și produse din conserve sunt produse în Galaƫi și Tecuci. Orașul Galaƫi este principalul
producător de nave din România. Industriile de cherestea operează în Comești și Ghidigeni.
Creşterea animalelor şi creşterea cerealelor sunt principalele activităţi agricole.
La Tecuci se găsește o școală agricolă și un muzeu de istorie și știință. În satul Barboși se găsesc
rămășițe dintr-o așezare a secolului VI-secol î.Hr. Și o cetate romană. Satele Carpina și Ghimia
sunt stațiuni de pescuit de lângă Lacul Brateș. Galaƫi are o universitate. Galaƫi, Tecuci și Târgu
Bujor sunt centre pentru conexiunile de autostradă și cale ferată. Suprafață de 1.464 km pătrați
(4.466 km pătrați).
S-au găsit dovezi din neolitic. De pildă, în apropierea orașului, locul ocupat de mlaștinile Malin, au
fost descoperite fragmente de ceramică, precum și resturi de schelet de om. Mai târziu,
aproximativ în aceleași împrejurimiri, s-a descoperit un sceptru de piratra aparținând Epocii
Bronzului, sceptru ce aparținea culturii Coslogeni.
Dovezile și mai clare ale așezărilor umane preexistente orașului Galați, aparțin dacilor din sec. VI-
lea și al V-lea î.hr.
În momentul în care au avut cele 2 războaie dintre daci și romani (101-102, 105-106), zona
respectivă facea parte din Imperiul Roman. A existat, de asememeea, o fortăreața în localitatea
Barboși, cu rol de apărare, iar Dunărea reprezenta un scut și mai bun în cazul unor războaire.
De asemenea au fost descoperite diverse comori (aur și argint) din anii 600. În perioada 613 -
685 a fost descoperit un

tezaur reprezentat de 12 monede de argint. Toate acestea au fost găsit în interiorul unui
mormânt bizantin, acesta aflându-se în apropierea de Biserica Fecioarei. De asemenea au fost
găsite și alte monede de pe timpul împăratului bizantin Mihail al IV-lea (1034 - 1041). În anul
1484, otomanii au cucerit Chilia, fiind astfel singurul port al Moldovei.
Chiar dacă județul Galați s-a confruntat cu multe războaie, de-a lungul timpul s-a devzoltat cu
ajutorul comerțului. În perioada 1832 - 1858, Galațiul a avut relații diplometice cu SUA. După ce
s-a terminat războiul din Crimeea (1854 - 1856), orașul Galați devenit sediul Comisiei Europene a
Dunării.
În 1858, a fost reprezentat de Alexandru Ioan Cuza la Divanul ad hoc de la Iași, în urma Războiului
Crimeei . Înainte de 1938, ceea ce este acum estul Galați era județul separat Covurlui (Județul
Covurlui). Din 1938 până în 1945 Galați a făcut parte din Ținutul Dunării.
Poziția geografică
Galați este situat în sud-estul României. Coordonatele sale sunt latitudine 45 ' 27 'nord și
longitudine 28 ' 02' est. Suprafața sa este de 246,4 kilometri pătrați (95,1 mp). Galați se află în
partea de sud a Podișului Moldovei, pe malul stâng (vest) al Dunării, la intersecția râului Şiret
(vest) și Prut (est), lângă Lacul Brateş. Se află la 80 de kilometri (50 km) de Marea Neagră. Cel
mai apropiat oraș este Brăila, la 15 kilometri (9,3 mi) spre sud. Galați este construit pe trei terase
geologice. Una se află sub
"Valley City"
, cu cota cuprinsă între 5 și 7 metri (16 și 23 ft). Celelalte două, care au o formă de evantai, au
înălțimi de 20-25 metri (66-82 ft) (locul vechiului oraș, acum centrul orașului) și 40 de metri (locul
modern al orașului)) respectiv.
Dunărea este considerată
"sângele vieții"
din Galați. Dunărea este al doilea cel mai lung râu din Europa la 2.850 km, cu un debit mediu de
6.199 metri cubi (218.900 cu ft) pe secundă în secțiunea Galați. După râul Şiret, cel mai mare
afluent din România, se alătură Dunării, debitul este de 210 metri cubi pe secundă (7.400 cu ft/s).
După ce râul Prut se alătură Dunării, debitul devine 86 de metri cubi pe secundă (3.000 cu ft/s).
Fluxurile Dunării au variații sezoniere importante.
Aspecte metodologice
Oraș: Galați
Poziția geografică: Coordonate: 45 ' 26'22
" N 28 ' 2'4 "

E 45 ' 26'22
" N 28 ' 2'4 "

E
Țară: România
Judeţul: Galaţi
Regiunea istorică: Moldova
Regiune de dezvoltare: Sud-Est
Regiunea Euro: Regiunea Dunării de Jos, împreună cu Tulcea și Brăila - în România, Cahul și
Cantemir - în Republica Moldova și Odessa - în Ucraina
Stătut: Capitală județeană
Administrație: primar - Ionuț Florin Pucheanu (PSD, ales în 2016)
Subdiviziuni: 33 de districte
Suprafață: 246,4 km2
Populație: 304.340 locuitori
Cod poștal: 800xxx
Prefix telefonic: +40 (0) 236/ (0) 336
Codul plăcilor de înmatriculare: GL
Cele mai importante orașe din regiunea Galați

Galați este o parte a României și are o extensie est-vest de aproximativ 60 km. De la nord la sud
este de aproximativ 80 km.
Cele mai mari orașe sunt Galați și Tecuci.
Tabel nr. 1 - Cele mai mari loca

lități din Judeţul Galați
Oraş
Populaţie
Galaţi
294,087
Tecuci
41,154
Matcă
11,642
Pechea
11,287
Lieşti
10,956
Munteni
9,760
Iveşti
9,671
Brăhăşeştii de Jos
8,214
Cudalbi
8,055
Corod
7,855
Brăhăşeştii de Sus
7,692
Bujor
7,532
Tuluceşti
7,503
Slobozia-Conache
7,234
Umbrăreşti
7,116
Cosmeşti
6,526
Ghidigeni
6,294
Nicoreşti
6,147
Barcea
5,985
Drăgăneşti
5,874
Tudor Vladimirescu
5,498
Drăguşeni
5,297
Frumuşiţa
5,206
Măstăcani
5,185
Piscu
5,002
Independenţa
4,728
Bucesti
4,715
Beresti-Sat
4,352
Vânători
4,126
Braniştea
4,052
Sursă: realizat de autor
Galați este capitala și cel mai mare oraș din județul Galați. Județul este situat în sud-estul
României și are o frontieră cu Republica Moldova. Cel mai recent recensământ a înregistrat o
populație totală de 304.340 de persoane, situând Galați pe locul 7 în
Plagiatul detectat: 0,04% https://eur-lex.europa.eu/legal-con... + 2 id: 11
resurse! țară în ceea ce
privește num
ărul de locuitori. Istoria orașului este foarte bogată, în parte deoarece se află pe fluviul Dunărea,
parte a celei mai importante artere comerciale europene, Canalul Rin-Main-
Dunărea. Este unul dintre cele mai mari

centre economice din România. Economia locală s-a dezvoltat pe piloni precum șantierul naval,
portul fluvial, fabrica de oțel și portul de minereuri.
Conceptul de dezvoltare regională
Județul Galați are o economie industrială bazată pe agricultură. Industria și serviciile sunt
concentrate în principal în centrele urbane, în timp ce zonele rurale sunt angajate în mare parte
în activități agricole. Statisticile privind numărul comercianților aflați în zonele urbane ale
județului arată că majoritatea acestora - 86% - își desfășoară activitățile în Galați. Celălalt oraș,
Tecuci, găzduiește 11% dintre comercianți, în timp ce Berești și Târgu-Bujor înregistrează
procente mai mici - 0,4%, respectiv 1,5%.
De asemenea, este important să menționăm procentul ridicat de activități comerciale și numărul
redus de unități care își desfășoară activitățile în industrie, construcții și agricultură. Această
situație variază de la an la an.
În economia națională, județul Galați este principalul producător de metale fierbinți, oțel și plăci
și al doilea producător din
resurse! țară în ceea ce
privește pro
ducția de nave maritime.
Municipiul Galați se concentrează foarte mult pe industrie unde ca ramuri avem construcțiile
navale și metalurgia. Industria metalurgică este reprezentată de Fabrica de Oțel Arcelor Mittal.
Acesta se ocupă cu prelucrarea oțelului, laminatei, plăci și bobine, unde fiecare ocupă peste 50%
din producția pe
țară. Cea mai mare parte a produselor

este destinată exportului, doar o treime este destinată țării. Damen Shipyards se ocupă
producerea flotelor fluviale, dar și nave maritime de până la 65.000 dwt (barje, transportatori în
vrac, nave de minereu, remorchere, petroliere) și platforme petroliere în larg.
Galați este unul dintre cele mai mari hub

uri de trafic comercial din România, conectat la principalele canale de comunicare europene.
Căile ferate asigură transferul de la ecartamentul standard european la ecartamentul larg utilizat
în țările post sovietice, în timp ce accesul la Canalul Rin-Main-Dunăre, care face legătura între
Marea Nordului și Marea Neagră, se face pe calea apei.
Agricultura are un rol important în economia orașului, datorită suprafeței arabil exploatate, a
numărului de animale și păsări și a potențialului tehnic în îmbunătățirea terenului și utilizarea
tractoarelor și a mașinilor agricole.
Folosit în activități agricole, județul Galați are 358.456 ha, din care 289.800 ha reprezintă teren
arabil, 42.771 pășuni, 548 ha terenuri cu fân, 23.050 ha podgorii și pepiniere cu rădăcini și 2.287
ha livezi. De asemenea, județul are 44.881 ha păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră,
13.047 ha suprafețe de apă și iazuri, precum și 30.278 ha reprezentând alte suprafețe.
Prin urmare, agricultura are beneficiul unei serii de resurse naturale, care, dacă sunt utilizate
corect, pot
resurse! juca un rol
important în dezvoltarea economică și socială a județului.
Agricultura este, de asemenea, un sector im
portant pentru economia regională: aproximativ 40% din populația ocupată lucrează în acest
sector, ceea ce adaugă 16% la PIB-ul regional. Terenurile
Plagiatul detectat: 0,05% https://eur-lex.europa.eu/legal-con... id: 17
cultivate au potențialul de a se dezvolta

în viitor și aici trebuie să menționăm legumicultorii din Tecuci și mai ales cei din Matca, care sunt
renumiți în toată țara și chiar în Europa, legumicultorii din Galați (Badalan și Zonele Vânători) și
exploatările agricole care au obținut rezultate foarte bune de mulți
resurse! ani, atât în ceea ce
privește pro
ducția de legume, cât și producția tehnică a grădinii zoologice.
CAPITOLUL 2 - ELEMENTE FAVORABILE ȘI RESTRICTIVE ALE CADRULUI NATURAL
2.1. Relieful
Județul Galați este cuprins între râurile Bârlad, Prut și

Plagiatul detectat: 0,03% https://ecology.md/md/sitemap/cat + 2 id: 19
resurse! Siret. Din punct de
vedere
geomrofologic, acest județ este cuprins între Podișul Moldovei și Câmpia Română. De aici rezultă
o structură geologică monoclinală cu altitudini cuprinse între 5 și 300 m.
În cadrul Podișului Moldovei, se află Podișul Bârladului cu altitudini de 200-300 m și se
caracterizează prin relief fragmentat în culmi și poduri prelungi separate de văi paralele. De aici
rezultă procese geomorfologice precum: torențialitate, ravenare și alunecări de teren. Fiind un
relief monoclinal, în zonă se întâlnesc foarte multe cueste.
În cadrul Câmpiei Române se disting mai multe tipuri de
resurse! relief din punct de
vedere
morfogenetic:
- Câmpia Covurului este tabulară de tip fluvio-lacustră acoperită cu depozite loessoide.
- Câmpia Tecuciului este o câmpie de terase slab fragmentată
- Câmpia Siretului-Inferior este o câmpie de subsidență și este o zonă susceptibilă la inundații.
2.2. Clima
Clima Galațiului este continentală, cu ierni reci și veri calde. Orașul este situat în estul României,
aproape de partea de sud a Moldovei. Temperatura medie a celei mai reci luni (ianuarie) este de -
0,9 ' C (30 ' F), cea a celei mai calde luni (iulie) este de 23,3 ' C (74 ' F). Precipitațiile se ridică la
485 de milimetri (19,1 inci) pe an: prin urmare, sunt destul de rare. Acesta variază de la 25 mm
(1 în) în cea mai uscată lună (februarie) până la 70 mm (2,8 în) în cea mai umedă (iunie). Aici
este precipitarea medie.
Galați este sub influența maselor de aer continentale estice și mai puțin sudice, lipsind aproape în
totalitate influența aerului occidental, care este oprit de Munții Carpați. În medie, există în jur de
2.150 de ore de soare pe an.
Pentru a vizita Galați, puteți alege lunile mai și septembrie. Vara, uneori, căldura este
suportabilă, în timp ce în alte momente, mai ales în iulie și august, poate fi intensă.
2.3. Rețeaua hidrografică
Traficul maritim și căile navigabile din județul Galați este organizat prin complexul portuar Galați
și oferă multe oportunități pentru economia întregii zone. În structură, ponderea traficului
maritim este mai mare decât cea a traficului
resurse! fluvial din punct de
vedere al numărului de nave, dar mai mică în funcție de tonajul mărfurilor transportate.
În ceea ce privește datele statistice din tabelul de mai sus, putem observa o diferență negativă
între perioadele 2003-2008 și 2009-2014 în ceea ce privește num
ărul de tonuri transportate și numărul de nave, iar între 2012-2014, o scădere majoră a acestora.
Următoarele propuneri ar ajuta dezvoltarea portului în orașul Galaţi:
Implementarea unei noi strategii de marketing pentru îmbunătățirea imaginii portului Galați la
nivel internațional și promovarea serviciilor și facilităților oferite.
O problemă majoră este lipsa furnizării de energie electrică pentru navele de pe uscat. Portul
Galați trebuie să remedieze această problemă, asigurând furnizarea de energie la mal.
este necesară construirea unui nou ocol rutier al orașului Galați și unirea acestuia cu portul.
În prezent, exporturile din Austria, Ungaria, Serbia și Bulgaria sunt rutiere și feroviare către
Rusia. Atragerea transportului prin portul Dunării din Galați în beneficiul de preț oferit în
detrimentul duratei.
Portul Galați reprezintă un avantaj strategic fiind singurul din sud-estul Europei care deține calea
ferată pentru ecartament standard și larg. Frontiera de est a Uniunii Europene poate fi atât hub
terestru, cât și maritim, acest lucru poate atrage țări din blocul rus și fostul bloc sovietic care au
doar ecartament larg.
Turcia poate asigura un coridor de marfă către Port Galaţi, deoarece asigură legături cu Orientul
Mijlociu și Asia.
Port Galați poate fi un punct pe ruta Europa - Marea Caspică. Doar între Germania și Iran sunt
transportate anual aproximativ 500.000 de tone de echipamente, utilaje, produse finite.
Portul Galați poate fi integrat pe ruta de pasageri Galați - Delta Dunării.
Poziția Galați este peninsulară, deoarece este înconjurată de apă pe 3 laturi.
Figura nr. 1.1 Poziția Galați este peninsulară

/
Sursă: realizat de autor
Dunărea, al doilea râu cel mai mare din Europa, produce o impresie deosebită călătorilor, în
special celor care îl văd pentru prima dată. Prezența Dunării este cu siguranță atracția Galațiului.
Râul Şiret, care curge din Carpații Păduroși din
Plagiatul detectat: 0,03% https://www.zf.ro/business-internat... + 2 id: 22
resurse! Ucraina, este cel
mai mare
râu interior care traversează țara de la Moldova de Nord la Sud.
Prut, celălalt râu de lângă Galați are un debit mediu de 85,5 cm/s care curge prin laturi
asimetrice. Prutul are afluenți mici, cel mai important fiind Horincea, cu afluenții săi - Liscov și
Oarbă.
Lacul
Plagiatul detectat: 0,16% https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Reg... id: 23
Cătușa se află în partea de vest a orașului, în valea dintre oraș și Oțelărie.

Lacul Brateș este situat în partea de nord-est a
Galați.
2.4. Componentele bio-pedogeografice
Vegetația
Vegetația este rezultatul interferenței zonelor de influență est-europene, sudice și atlantice.
Predomina vegetația cu stepă forestieră, însă în luncă există o bogată floră hidrofilă (papură,
stuf, ședință), plus o bogată vegetație acvatică. La marginea lacurilor, găsim nuferi albi, nuferi
galbeni, săgeată de apă, iris galben. Vegetația lemnoasă a pajiștilor conține mai multe esențe
moi. Întâlnim plop, osier, sălcie, arin.
Faună
Fauna aparține stepei și stepei forestiere care caracterizează sudul Moldovei, precum și
biotopurilor bălților și pajiștilor. În județ întâlnim mistreți, căprioare, hamsteri, arici, șobolani,
prepelițe, berze, rațe, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, privighete,
resurse! porumbei.
În ceea ce privește peș
tii, în apele Şiretului și Prutului predomină crapul si știuca. În râurile Bârlad, Gerului, Chineja
întâlnim bibanul. În Dunăre, în apropiere de Galați, există pești mari, migrați, cum ar fi sturionul,
sevruga, dar și semi-migratorii, cum ar fi crapul, pește plat, știuca etc. Primăvara există și
macroul Dunării.
CAPITOLUL 3 -
POPULAȚIE ȘI FORȚĂ DE MUNCĂ

3.1. Evoluția numerică a populației
Figura nr. 3.2. Populatia Judetului Galati

/
Sursa: www.insse.ro
Conform datelor disponibile pe insse.ro se poate observa ca populatia Judetului Galati prezinta un
trend descendent incepand cu anii 2015 pana in prezent, aceasta crescand de la 524.751
persoane in anul 2015 pana la 504.058 persoane in anul 2019.
Figura nr. 3.3. Varsta medie a populatiei Judetului Galati

/
Sursa: www.insse.ro
Conform datelor disponibile pe insse.ro se poate observa ca populatia Judetului Galati prezinta un
trend ascendent incepand cu anii 2015 pana in prezent, varsta medie crescand de la 41,4 ani la
42,3 ani.
3.2. Densitatea populației
Tabel nr. 3.2. Densitatea populatiei Judetului Galati

Judeţul Galaţi
Numărul locuitorilor
Locuitori / km2
29 decembrie 1930

324504
72,6
21 februarie 1956

396138
88,7
15 martie 1966

474279
106,2
5 ianuarie 1977
81561
5
130,2
7 ianuarie 1992
41011
6
143,5
18 martie 2002

619556
138,7
20 octombrie 2011

536167
120,0
Sursa: www.insse.ro
Conform datelor disponibile pe insse.ro se poate observa ca densitatea populatiei Judetului Galati
prezinta un trend ascendent incepand cu anii 1930 pana in 1992, crescand de la 72,6
locuitori/km patrat pana la 143,5 locuitori/km. In perioada 1992-2011, densitatea populatiei a
scazut pana la 120 locuitori/km.
3.3. Mobilitatea populației

3.3.1. Mișcarea naturală a populației
Tabel 3.3. Mișcarea naturală a populației
Medii
/
Ani
Născuţi
Decedaţi
Spor
Căsătorii
Divorţuri
Născuţi
Decedaţi
vii
natural
morţi
sub 1 an
TOTAL JUDET
2000
7,168
6,238
930
4,375
1,249
32
121
2005
5,991
6,596
-605
4,072
1,272
23
98
2010
5,473
6,911
-1,438
2,971
1,005
20
54
2011
4,577
6,402
-1,825
2,707
1,286
14
60
2012
4,634
6,725
-2,091
2,819
1,105
11
68
2013
5,208
6,540
-1,332
2,634
889
9
41
2014
5,202
6,827
-1,625
3,201
748
10
41
2015
5,315
6,898
-1,583
3,544
1,145
11
28
2016
5,407
6,999
-1,592
3,667
926
20
45
2017
5,222
7,277
-2,055
3,715
964
16
43
2018
5,171
7,409
-2,238
3,655
755
9
24
URBAN
2000
3,307
2,856
451
2,767
1,073
15
40
2005
3,025
3,101
-76
2,585
992
13
45
2010
2,852
3,178
-326
1,932
717
11
23
2011
2,350
2,986
-636
1,800
947
5
28
2012
2,257
3,135
-878
1,840
826
3
28
2013
2,672
3,269
-597
1,723
674
6
22
2014
2,774
3,287
-513
2,094
533
6
16
2015
2,882
3,381
-499
2,325
833
5
12
2016
2,857
3,336
-479
2,490
645
7
25
2017
2,777
3,539
-762
2,530
715
10
19
2018
2,855
3,662
-807
2,433
521
2
13
RURAL
2000
3,861
3,382
479
1,608
176
17
81
2005
2,966
3,495
-529
1,487
280
10
53
2010
2,621
3,733
-1,112
1,039
288
9
31
2011
2,227
3,416
-1,189
907
339
9
32
2012
2,377
3,590
-1,213
979
279
8
40
2013
2,536
3,271
-735
911
215
3
19
2014
2,428
3,540
-1,112
1,107
215
4
25
2015
2,433
3,517
-1,084
1,219
312
6
16
2016
2,550
3,663
-1,113
1,177
281
13
20
2017
2,445
3,738
-1,293
1,185
249
6
24
2018
2,316
3,747
-1,431
1,222
234
7
11
Sursa: Sursa: www.insse.ro

Conform datelor disponibile pe insse.ro, se poate observa ca per total judet, sporul este unul
negative, inregistrand mai multi decedati decat nou-
resurse! nascuti. In ceea ce
priveste num
arul de casatorii, acesta este in scadere. De asemenea, si numarul de divorturi, este tot in
scadere.
3.3.2. Mișcarea migratorie a populației

Figura 3.4. Emigranti definitivi
/
Sursa: prelucrare
resurse! personala
In ceea ce priveste num
arul de emigranti definitivi, acesta prezinta un trend ascendent de la un an la altul, incepand un
numar de 11.251 de emigranti, pana la 27.229.
Figura 3.5. Imigranti definitivi

/
Sursa: prelucrare
resurse! personala
In ceea ce priveste num

arul de imigranti definitivi, acesta prezinta un trend descendent din 2014 pana in 2015, insa din
2015 pana in 2018 se mentine un trend ascendend, de la 23.093 persoane pana la 65.678
persoane.
3.3.3. Bilanţul total al populaţiei

Figura 3.6. Bilantul populatiei
/
Sursa: prelucrare personala
Astfel, se poate observa ca numarul de imigranti depaseste numarul de emigranti.
3.4. Structura populației
Tabel 3.4. Structura populației

Galaţi
Urban (număr persoane)
Rural (număr persoane)
Anii
Ambele sexe
Masculin
Feminin
Ambele sexe
Masculin
Feminin
2000
379,480
186,570
192,910
274,943
140,215
134,728
2005
374,032
182,765
191,267
275,040
139,723
135,317
2010
368,039
178,707
189,332
273,577
138,695
134,882
2011
365,967
177,319
188,648
273,206
138,543
134,663
2012
365,351
176,783
188,568
272,845
138,428
134,417
2013
364,805
176,336
188,469
272,487
138,343
134,144
2014
363,573
175,443
188,130
271,986
138,126
133,860
2015
362,389
174,650
187,739
271,581
137,856
133,725
2016
360,351
173,374
186,977
271,517
137,957
133,560
2017
358,541
172,516
186,025
270,361
137,381
132,980
2018
358,613
172,774
185,839
268,975
136,644
132,331
2019
359,430
173,498
185,932
266,659
135,549
131,110
Sursa: www.insse.ro
Analizand datele disponibile pe insse.ro se poate observa ca numarul de persoane de gen feminin
din urban depaseste numarul de persoane de gen
resurse! masculin. In ceea
ce priveste
mediul rural, situatia sta invers. De-altfel, se poate observa o scadere a numarului de persoane
de la un an la altul, n ambele medii
resurse! de provenienta. In
ceea ce priveste
mediul urban, aici se regasesc mai multe persoane decat cele din mediul rural.
Tabel 3.6. Populatia - grupe de varsta

Judeţul Galaţi
Total
0 - 14 ani
15 - 59 ani
60 ani
şi peste
Anii
2000
654,423
126,992
421,894
105,537
2005
649,072
104,926
434,901
109,245
2010
641,616
99,610
425,106
116,900
2011
639,173
97,800
421,804
119,569
2012
638,196
96,035
419,810
122,351
2013
637,292
93,896
418,123
125,273
2014
635,559
91,416
416,075
128,068
2015
633,970
90,775
411,575
131,620
2016
631,868
89,770
407,116
134,982
2017
628,902
88,137
402,710
138,055
2018
627,588
87,523
399,869
140,196
2019
626,089
84,722
399,591
141,776
Sursa: www.insse.ro
Conform datelor disponibile pe insse.ro, in Judetul Galati predomina persoanele cu varste

cuprinse intre 15-59 de ani.
Tabel 3.6. Populatia - gen

Judeţul Galaţi
Ambele sexe
Masculin
Feminin
2000
70,77
66,99
74,95
2005
71,67
67,69
76,07
2010
73,63
69,64
77,83
2011
74,07
70,26
78,18
2012
74,46
70,70
78,51
2013
74,65
70,98
78,55
2014
74,89
71,11
78,94
2015
75,21
71,31
79,37
20161)
75,49
71,60
79,66
2017
75,18
71,09
79,63
2018
75,00
71,02
79,37
Sursa: www.insse.ro
Conform datelor disponibile pe insse.ro, in Judetul Galati predomina persoanele de gen feminin.
3.5. Aspecte socio-economice
Tabel 3.7. Veniturile populatiei in functie de domeniul de activitate

Judeţul Galaţi
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Total
economie
1310
1351
1435
1576
1643
1740
2007
2290
Agricultură, silvicultură şi pescuit

1059
1144
1154
1383
1304
1366
1630
1868
Industrie
1419
1483
1559
1654
1779
1810
2031
2310
Industrie extractivă
2243
2452
2514
2861
2799
3016
2786
2372
Industrie prelucrătoare
1323
1405
1464
1586
1733
1769
1987
2282
Plagiatul detectat: 0,05% https://lege5.ro/Gratuit/ge3denrw/c... id: 31
Energie electrică şi
termică, gaze, apă
ş
i aer condiţionat
2171
2246
2310
2265
2473
2334
2597
2821
Distribuţia apei,
salubritate,
gestionare deşeuri
1308
1281
1568
1564
1617
1695
1973
2258
Construcţii
1160
1154
1356
1334
1382
1360
1575
1828
Comerţ
1154
1105
1008
1208
1207
1372
1496
1677
Transport şi depozitare
1548
1552
1715
1749
1903
2059
2284
2573
Hoteluri şi restaurante
726
726
766
882
1073
1130
1306
1365
Informaţii şi comunicaţii
2040
1806
1954
2104
2398
2348
3057
3122
Intermedieri financiare şi asigurări

2315
2343
2261
2252
2379
2404
2558
2754
Tranzacţii imobiliare
1089
1156
1140
1183
1450
1455
1577
1825
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice

2021
2088
2286
2542
2349
2647
2670
3063
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii support

866
928
990
1175
1146
1198
1468
1657
Administraţie publică şi apărare

1872
2074
2361
2877
2990
3063
3863
4245
Învăţământ
1210
1262
1473
1816
1871
1962
2288
2820
Sănătate şi asistenţă socială

1169
1304
1450
1472
1622
2132
2684
3315
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative

983
1817
1533
1209
1226
1273
1608
1797
Alte activităţi de servicii

558
622
744
848
858
939
1101
1452
Sursa: www.insse.ro
Conform datelor din tabelul de mai sus se poate observa ca in judetul Galati cel mai bine castiga
persoanele care lucreaza in intermedieri financiare, industrie extractive, energie electrica,
activitati profesionale si administratie publica si aparare. Cele mai mici venituri ajung la
persoanele care lucreaza in comert, activitati culturale, hoteluri si restaurant, activitati de servicii
administrative si altele.
3.5.1. Numărul de salariați

Tabel 3.8. Numărul de salariați
Judeţul Galaţi
Total salariaţi
2000
137,0
2005
119,9
2010
105,7
2011
100,4
2012
102,1
2013
102,0
2014
103,0
2015
105,4
2016
107,0
2017
110,2
2018
112,6
Sursa: www.insse.ro
Conform datelor, numarul de salariati a scazut in 2000 pana in 2011 de la 137 de angajati la
100,4 angajati, urmat apoi de o crestere continua pana in 2018 cand s-a ajuns la un numar de
112,6 angajati.
3.5.2. Șomajul
Tabel 3.9. Somajul

Judeţul Galaţi
2000
2005
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Şomeri total
33591
18442
21292
15673
18069
18817
19253
17771
18889
15245
11979
femei
17325
7698
8668
6549
7230
7457
7573
7195
7614
6189
5113
bărbaţi
16266
10744
12624
9124
10839
11360
11680
10576
11275
9056
6866
Rata şomajului - total (%)

12,6
8,3
10,4
7,9
8,9
9,2
9,5
9,0
9,7
7,9
6,3
femei (%)
14,3
7,7
9,2
7,1
7,6
7,9
8,2
8,0
8,8
7,2
5,9
bărbaţi (%)
11,2
8,8
11,4
8,6
10,0
10,3
10,6
9,7
10,5
8,5
6,6
Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Conform datelor, se poate observa ca rata somajului in Judetul Galati prezita un trend
descendent, scazand de la 12,6 % in anul 2000 la 6,3% in anul 2018. Din analiza datelor,
prepondereaza numarul de femei aflate in somaj decat barbati.
CAPITOLUL 4 - STRUCTURA ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE

4.1. Industria
Tabel 3.10. Cifra de a faceri la nivel de CAEN

Judeţul Galaţi
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Cifra de afaceri (milioane lei)

23240
17602
18048
19159
21078
19935
20226
20780
20585
22866
25086
22
18
18
30
75
33
37
19
25
18
23
10266
6355
6855
7279
7975
7168
6373
6806
6605
7824
8574
Productia si furnizarea de
energie electrică şi termică, gaze, apă c

aldă şi aer condiţionat
987
1074
846
687
535
408
361
346
240
274
458
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare a terenurilor

535
483
682
755
840
934
738
519
489
527
589
Construcţii
1656
1519
1418
1544
1563
1569
1722
2046
1815
1544
1685
Plagiatul detectat: 0,07% https://lege5.ro/Gratuit/ge3denrw/c... + 2 id: 33

resurse! Comerţ cu ridicata
si cu amanuntul, repararea si întreţinerea autovehiculelor
şi motocicletelor
7657
6343
6385
6862
7960
7491
8511
8409
8755
9712
10605
Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi de curier

901
634
724
737
830
902
921
949
987
1155
1188
217
171
136
138
153
165
189
243
243
274
327
192
221
198
197
213
247
283
299
299
368
379
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de

servicii prestate în principal întreprinderilor
575
571
567
660
663
737
837
866
831
860
899
Învăţământ
1)
9
10
10
24
11
11
10
18
23
16
17
Sănătate şi asistenţă socială1)

33
34
31
39
47
57
53
67
78
97
111
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale
190
169
178
207
213
213
192
194
183
196
231
Investiţii brute (milioane lei (RON) preţuri curente)

2142
1750
1341
2143
1052
983
1397
1542
1052
1143
1712
2
1
1
c
71
75
71
77
41
48
56
638
717
576
1175
219
146
353
458
251
327
710

38
41
56
c
27
58
32
42
29
4
2

133
139
171
108
40
140
259
241
52
51
118
Construcţii
219
144
114
175
119
95
128
87
122
130
182
şi motocicletelor
448
294
180
208
218
201
207
254
203
221
266

483
196
137
191
229
141
211
197
189
208
198
37
21
24
29
17
35
20
30
15
22
24
21
23
15
25
11
17
19
19
18
17
13

98
149
47
89
87
59
82
119
113
89
92
Învăţământ
1)
2
1
1
1
1
2
2
1
2
2
3

9
15
9
5
5
7
6
6
9
12
16
14
9
10
6
8
6
6
11
9
13
32
Investiţii nete (milioane lei (RON) preţuri curente)

1401
1026
1034
1647
782
682
1071
1163
807
816
1313
2
1
1
c
71
60
56
71
40
40
45
507
400
462
885
158
104
247
298
223
232
667

37
34
48
c
14
43
30
42
28
1
2

33
87
130
101
38
63
249
229
35
37
36
Construcţii
137
116
96
136
81
73
95
62
79
74
99

şi motocicletelor
323
164
117
148
163
146
146
149
144
161
190

215
101
110
132
157
98
168
177
138
152
146
23
11
7
27
14
29
11
16
11
17
13
18
19
13
22
8
14
15
16
16
16
13

84
79
33
75
70
39
45
87
77
66
71
Învăţământ
1)
2
1
1
1
1
1
1
1
1
2
2

8
6
7
4
3
7
5
6
8
0
1
15
12
7
9
4
4
5
4
9
5
8
13
Personalul (număr persoane)

116550
99231
90029
90408
90666
89794
88463
88693
87775
85713
85992
125
82
92
461
473
425
380
331
314
328
325
37942
31018
26425
25182
24729
24824
23876
24230
23014
21626
21517

2627
2417
2291
2311
2089
2037
1851
1486
1492
1566
1472

2535
2228
2307
2554
2327
2184
2134
2169
1969
1861
1936
Construcţii
15606
12786
10267
11880
11404
10200
10325
10065
10525
10119
9913

şi motocicletelor
29075
24372
22689
22409
23066
22897
22356
22296
22474
21904
22269

11485
10651
10705
9736
10579
10050
9684
9583
9569
9906
9921
2886
2804
2648
2637
2723
2978
2880
3008
3020
3095
3256
2479
1877
1696
1897
1760
2134
2423
2628
2727
2613
2649

9170
8510
8408
8873
8873
9310
9865
9857
9363
9606
9505
Învăţământ
244
205
236
275
243
219
267
391
698
363
363

650
626
598
612
676
766
769
857
825
877
944
1726
1655
1667
1581
1724
1770
1653
1792
1785
1849
1922
Sursa: www.insse.ro
Conform datelor, cele mai profitabile afaceri sunt cele din domeniul comert, hoteluri si restaurant,
transport, tranzactii imobiliare. Cele mai putin profitabile afaceri sunt cele din domeniul de
invatamant, sanatate si asistenta, distributia apei, industrie extractive.
Tabel 3.11. Venituri si subventii

Judeţul Galaţi
2000
2005
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Venituri - total
909,6
493,3
969,8
984,3
1032,8
1075,5
1139,7
1252,5
1294,1
1371,2
1260,2
Subvenţii primite de la bugetul de stat

29,2
29,1
104,3
97,1
85,7
131,2
131,4
147,0
186,2
111,9
216,9
Cheltuieli - total
909,4
489,9
919,4
940,4
1038,6
1067,2
1121,6
1258,0
1236,7
1318,2
1183,1
Excedent (+) Deficit (-)

:
3,4
50,4
43,9
-5,8
8,3
18,1
-5,5
57,4
53,0
77,1
Sursa:
resurse! www.insse.ro
In ceea ce priveste ven
iturile si cheltuielile, prepondereaza excedentul in perioada analizata.
Tabel 3.12. Venituri si subventii

Judeţul Galati
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
PIB
10912,9
10957,1
11319,7
12197,3
12654,6
12618,2
12974,8
14672,8
Sursa: www.insse.ro
Din analiza datelor se poate observa ca PIB-ul inregistreaza un trend ascentent de la un an la

altul, crescand de la 10.912 in 2010 pana la 14.672 in 2017.
4.2. Serviciile
Tabel 4.13. Posta si telecomunicatii

Judeţul Galaţi
2000
2005
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Conexiuni in reteaua telelefonica fixa (mii)

118,1
118,0
119,0
122,5
115,7
127,7
118,1
116,0
106,9
99,0
89,3
Convorbiri telefonice in reteaua telefonica fixa (mil.minute)
- trafic national
:
154,9
84,6
68,1
56,6
44,8
35,0
34,0
27,0
21,6
17,4
- trafic international
:
2,9
3,9
3,8
3,3
3,7
2,8
3,3
2,5
1,8
1,5
Sursa: Sursa: www.insse.ro
Tabel 4.14. Posta si telecomunicatii

Judeţul Galaţi
2005
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Corespondenţă şi imprimate (mii bucăţi)

635
533
583
543
550
421
304
395
268
198
Colete poştale (mii bucăţi)
22
8
24
14
14
37
42
42
41
40
Trimiteri cu valoare declarată (mii bucaţi)

4
8
17
15
24
3
5
5
4
3
Trimiteri recomandate (mii bucăţi)

672
358
831
730
819
796
850
874
236
228
Sursa: www.insse.ro
Din analiza datelor disponibile pe insse.ro se constata o scazedere a conexiuniulor in reteaua

telefonica fixa si a trimiterilor de recomandate. In schimb, a crescut numarul de colete postale si
trimiterile cu valoare declarata.
Tabel 4.15. Asistenta sociala

Judeţul Galaţi
Cantine de ajutor
social
(secţii)
Beneficiari
(persoane)
Număr
Capacitate
(locuri)
2000
2
1681
1477
2005
2
1617
1137
2010
2
1350
1083
2011
2
1350
946
2012
2
1350
946
2013
2
1350
775
2014
2
1320
741
2015
2
1320
829
2016
2
1330
682
2017
2
1330
612
Sursa: https://galati.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/asistenta-sociala/
Conform datelor disponibile pe insse.ro, in Judetul Galati a scazut capacitatea exprimata in locuri
in cantinele de ajutor social de la 1681 in anul 2000 pana la 1330 in anul 2017. De asemenea,
numarul de beneficiari a scazut de la 1477 in anul 2000 pana la 612 in anul 2017.
4.3. Agricultură
Tabel 4.16. Suprafata cultivate cu principalele culturi agricole - hectare

Judeţul Galaţi
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Total suprafaţa cultivată

302375
308280
256200
264694
283976
273646
286582
269848
275685
Cereale
197602
202218
180230
180709
190589
185080
183296
158524
162248
Grau
71927
64904
48720
51234
54882
53979
56192
44555
47934
Porumb boabe
101230
117775
116891
107851
112674
114002
108169
96914
96671
Leguminoase pentru boabe

2770
2683
1613
1781
1829
2329
4457
9995
9929
Mazare boabe
1726
1985
863
1332
1048
1577
3773
9412
9370
Fasole boabe
1044
698
750
447
751
751
684
583
557
Plante uleioase
73096
75518
51800
58253
68828
61658
77332
78760
82438
Floarea soarelui
41699
51954
49830
50666
49918
51406
56157
53108
54058
Cartofi - total
1951
1670
1393
1329
1436
1550
1175
1047
1117
Legume - total
13877
14096
12740
13867
11540
11328
10467
10331
10202
Sursa: www.insse.ro
Conform analizei, cele mai mari suprafete de teren din judetul Galati au fost cultivate cu cereale,
fiind urmate de porumb boabe, plante uleioase si floarea soarelui.
Tabel 4.17. Productia Agricola de bunuri si servicii agricole - mii lei preturi curente
Judeţul Galaţi
Total
Vegetală
Animală
Servicii agricole
2001
664493
468615
175840
20038
2005
1398189
1052650
318516
27023
2010
2043880
1641131
361555
41194
2011
2404677
1945879
427246
31552
2012
1561255
1082859
457201
21195
2013
2367448
1851312
489962
26174
2014
2289934
1785614
466660
37660
2015
2134227
1628712
482613
22902
2016
2389740
1909518
462237
17985
2017
2449293
1988903
446618
13772
2018
2695443
2256600
424663
14180
Sursa: www.insse.ro
Comparand productia animala cu cea vegetala, se poate constata ca productia vegetala este cu
166% mai mare decat productia animala.
Tabel 4.18. Efectivele de animale - capete

Galaţi
2000
2005
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Bovine
53560
51277
30225
30077
30288
30624
33340
33374
32093
30082
30018
Porcine
66417
97548
100836
99720
95046
95119
91645
90990
73153
61849
63003
Ovine
186115
191188
183695
190558
194862
206047
211213
213096
211470
212084
217411
Caprine
14172
17177
53469
54575
57217
61361
62493
63115
64600
65048
68908
Cabaline
26679
28406
20044
19174
19681
18072
18739
16143
18222
15435
13263
Păsări
2366169
2235409
2059755
2170197
2054692
2055661
2066704
1795667
1792904
1600860
1868020
Familii de albine
12399
20742
22321
23133
19323
18220
18072
19487
20082
20677
24343
Iepuri
:
6488
1028
3325
3007
3554
2409
3071
1244
1473
1717
Sursa: www.insse.ro
Din analiza datelor de pe insse se poate constata ca in judetul Galati se cresc cele mai multe
ovine, pasari, caprine si porcine.
Tabel 4.19. Parcul de tractoare - bucati

Judeţul Galaţi
2000
2005
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Tractoare agricole fizice

3736
3405
3410
3595
3666
3897
3772
3732
3741
2691
2760
Pluguri pentru tractoare

2739
2934
3357
3535
3568
3003
2997
3057
3049
2653
2671
Semănători mecanice
1466
1464
1550
1570
1485
1373
1393
1413
1413
1417
1440
Combine autopropulsate pentru recoltat: cereale păioase şi porumb

556
378
365
394
423
485
497
529
536
398
387
Sursa: www.insse.ro
In judetul Galati se folosesc preponderent tractoarele agricole si plugurile pentru tractoare.

4.4. Silvicultura
Tabel 4.20. Fondul forestier - mii hectare

Suprafata fondului forestier
Ani
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018
UM: Mii hectare
Mii hectare
Mii hectare
Mii hectare
Mii hectare
Mii hectare
Galati
37,2
37,2
37,2
37,1
37,2
Sursa: www.insse.ro
Conform insse, fondul forestier al judetului Galati s-a pastrat la 37,2 ii

Plagiatul detectat: 0,03% https://lege5.ro/Gratuit/hezdmnbu/r... + 2 id: 45
resurse! hectare de-a
lungul perioadei
analizate.
Tabel 4.21. Volumul de metrii cubi

Volumul de lemn recoltat
Ani
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018
UM: Mii mc
Mii metri cubi

Mii metri cubi
Mii metri cubi
Mii metri cubi
Mii metri cubi
Galati
72,6
70,7
57,6
62,3
54,5
Sursa: www.insse.ro
Conform insse, volumul de metrii cubi prezinta un trend

Plagiatul detectat: 0,03% https://lege5.ro/Gratuit/hezdmnbu/r... + 2 id: 46
resurse! descendent de-a
lungul perioadei
analizate, scazand de la 72,6 mii mc in anul 2014 pana la 54,5 mii mc in anul 2018.
CAPITOLUL 5 - TRANSPORTUL
5.1. Transportul rutier
Tabel 5.22. Transport rutier
Galaţi
Numărul vehiculelor în inventar
- la sfârşitul anului -
Pasageri transportaţi
(mii)
Tramvaie
Autobuze
Troleibuze
Tramvaie
Autobuze
Troleibuze
2000
69
113
17
37264,0
48564,5
3045,0
2005
59
357
3
9469,0
29622,7
842,0
2010
72
306
13
3616,0
41453,0
3243,0
2011
72
306
13
3283,0
39761,0
2285,0
2012
81
289
13
2545,0
34931,0
1751,0
2013
81
276
13
2534,0
34510,0
1655,0
2014
79
296
12
2609,0
35283,0
1572,0
2015
57
291
13
2555,0
35426,0
1507,0
2016
54
140
13
10874,0
36067,0
3024,0
2017
45
140
13
13324,0
40782,0
2318,0
2018
44
138
26
2463,0
46766,0
2088,0
Sursa:
In ceea ce priveste
transportul rutier in judetul Galati, se poate observa ca in perioada 2000-2018, numarul de
tranvaie in inventor a crescut de la 69 la 81 vehicule pana in anul 2013, urmand a descreste
pana la 44 vehicule in anul 2018. Privitor la autobuze, numarul acestora a scazut de la 357 la 138
in perioada analizata. In schimb, numarul de troleibuze a crescut de la 13 la 26 vehicule in
perioada 2000-2018.
5.2. Transportul feroviar

Tabel 5.23. Transport feroviar
Judeţul Galaţi
2000
2005
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Total
288
317
304
303
303
303
303
303
303
303
303
electrificate
108
62
102
102
102
102
102
102
102
102
102
Total
272
304
278
277
278
278
278
278
278
278
278
Cu o cale
177
211
201
200
201
201
201
201
201
201
201
Cu doua căi

95
93
77
77
77
77
77
77
77
77
77
Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu

64,5
71,0
68,1
67,8
67,8
67,8
67,8
67,9
67,9
67,9
67,9
Sursa: www.insse.ro
Privitor la transportul feroviar, numarul de linii de cale ferata electrificate a scazut din anul 2000
pana in anul 2018 de la 108 la
resurse! 102. In ceea ce
priveste
densitatea liniilor pe 1.000 kmp teritoriu, aceasta a crescut in perioada analizata de la 64,5 la
67,9.
5.3. Transortul naval

Transportatorii fluviali din judetul Galati sunt: CNFR NAVROM AGLATI, NAVROM DELTA TULCEA,
NAVROM PORT SERVICE SA, ROMNAV SA BRAILA, TRANSEUROPA PORT SA GALATI, NAVROM BAC
SA GALATI, DANUBTRANS SMIRDAN, INTERNAV SHIPPING GALATI.
Cheu vertical dana 31 din Portul Bazin Docuri Galati:

Cheurile danelor din Portul Galati au o vechime de peste 115 ani, fiind executate in perioada
anilor 1886-1900. Incepand cu anii 1999, Santierul Naval damen Galati a livrat peste 400 de nave
clientilor din intreaga lume, dintre care 29 de nave militare construite pentru 13 tari diferite,
inclusive tari member alte NATO si UE. Portofoliul acestei companii cuprinde nave de patrulare,
nave offshore, feriboturi, barje, drage, super-iahturi, nave militare dar si remochere.
CAPITOLUL 6 - INFRASTRUCTURA EDILITARĂ
Tabel 6.24. Activitati ale industriei (ianuarie - decembrie 2018) - procente

INDUSTRIA EXTRACTIVA
88,8
89
97,3
90,9
98,4
102,4
100,5
99,3
98,1
103,1
101,5
95,5
INDUSTRIA PRELUCRATOARE
106
111,7
124,5
112,8
126
125,3
123,4
109,8
121,9
131,1
127,8
101,2
Industria alimentara
99,1
101,8
116,6
105,7
119,7
109,6
113,4
117,8
116,5
131,7
126,5
107,7
Fabricarea produselor textile

107,9
118,8
122
102,5
112,3
113,2
108,4
77,7
100,6
114,6
108,4
78,8
Fabricarea substantelor si a produselor chimice

91,9
95,2
110,2
103,9
118,7
115,6
124,5
119,6
109,3
119,7
99,6
90
Industria metalurgica
103,6
105,2
118,1
114,1
122
118,8
115,9
103
108,7
120,9
113,9
103,2
Plagiatul detectat: 0,03% https://lege5.ro/Gratuit/gmydanjv/s... id: 49
Fabricarea de masini , utilaje s

i echipamente n.c.a
147,7
159,9
186,3
157,7
169,8
162,2
162,5
134,6
172,3
174,8
169,4
148,7
Extractiva si prelucratoare
104,7
110
122,5
111,2
124
123,6
121,8
109,1
120,2
129,1
125,9
100,8
Sursa: www.insse.ro
Conform datelor disponibile pe insse.ro se poate observa ca cele mai mari procente se regasesc
in
Plagiatul detectat: 0,03% https://lege5.ro/Gratuit/gmydanjv/s... id: 50
industria de fabricare de masini,

utilaje si echipamente, fiind urmata de industria metalurgica si industria alimentara. Cele mai
mici procente se regasesc in fabricarea produselor textile, industria extractive si fabricarea
substantelor si a produselor chimice.
Figura 6.7. Lungimea strazilor orasenesti pe judete si localitati

/
Sursa:
In ceea ce priveste
lungimea strazilor orasenesti se poate observa ca munincipiul Galati are 649 km de strazi,
munincipiul Tecuci are 123 km de strazi, orasul Targu Bujor are 60 km iar orasul Beresti are 30
km de strazi.
Tabel 6.25. Categorii de unitati sanitare - 2018

Categorii de unitati sanitare
Anul 2018
Spitale
10
Ambulatorii de specialitate
1
Ambulatorii integrate spitalului

9
Policlinici
1
Dispensare medicale
4
Centre de sanatate
1
Centre de sanatate mintala

2
Unitati medico-sociale
2
Centre medicale de specialitate

1
Cabinete medicale scolare

26
Cabinete medicale studentesti

1
Cabinete medicale de familie

1
Cabinete stomatologice
1
Cabinete stomatologice scolare

11
Cabinete stomatologice studentesti

1
Farmacii
10
Puncte farmaceutice
1
Laboratoare medicale
50
Laboratoare de tehnica dentara

1
Centre de transfuzie
1
Alte tipuri de cabinete medicale

6
Sursa: www.insse.ro
Referitor la categoriile de unitati sanitare, in anul 2018 in judetul Galati predomica laboratoarele
medicale in numar de 50 de unitati, cabinetele medicale scolare in numar de 26 de unitati,
cabinetele stomatologice scolare in numar de 11 unitati si farmacii, spitale si in numar de 10
unitati.
CAPITOLUL 7 - PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ

7.1. Analiza legăturilor rural - urban şi a efectului de rurbanizare asupra dezvoltării socio-
economice
Legăturile rural-urbane joacă un rol crucial în generarea de venituri, ocuparea forței de muncă și
bogăție. Cu toate acestea, din diferite motive, importanța acestor legături nu este recunoscută și
deci ignorată în politicile economice și comerciale naționale. Lucrarea de față investighează
problemele de infrastructură, constrângerile instituționale și barierele comerciale care tind să
descurajeze legăturile dintre regiunile rurale și cele urbane și împiedică astfel un proces de
abilitare rurală și dezvoltare economică. Ca atare, legăturile rurale-urbane mai puternice ar putea
juca, de asemenea, un rol crucial în reducerea sărăciei în țările în curs de dezvoltare.
Orașele din mediul rural, creșterea și relația lor cu ținutul rural sunt de interes continuu și
reînnoit. Orașele secundare variază de la câteva sute de mii până la peste cinci milioane.
Jumătate din populația lumii trăiește în orașe. Acest lucru are efecte asupra terenurilor
transformarea, utilizarea resurselor naturale și absorbția forței de muncă rurale în orașe.
Dezvoltarea economică, traiul, utilizarea resurselor și firele de mediu leagă orașele și zonele
rurale împreună. O interdependență în creștere a locuitorilor din mediul rural și urban piețele și
resursele pe care le oferă unul pentru celălalt, fac legăturile rural-urbane cu atât mai mult
important pentru strategiile de dezvoltare economică, abordările de reducere a sărăciei și
guvernare.
Pe măsură ce legăturile rural-urbane cresc și se intensifică, se creaza noi forme de trai privind
oportunitățile de venit diversificate și mobilitatea indică schimbări și noi oportunități pentru
locuitorii orașului și pentru populațiile din ținuturile rurale. Acestea noi formele de trai apar prin
diversificarea și procesarea produselor agricole, noi oportunități în fabricare și servicii (sănătate,
educație, informații și transport).
În încercarea de a depăși tradiția bazei urbane, dezvoltarea spațială tradițională politicile din
ultimele două sau trei decenii au încercat să creeze echilibre mai bune între orașele și mediul
rural, de regulă acordând prioritate înaltă dezvoltării agricole, presupunând că acest lucru ar
putea face față sărăciei rurale. Adesea beneficiile dezvoltării rurale programele nu au ajuns la
săracii din mediul rural, iar nevoia de migrație rurală-urbană are a ramas. Literatura arată că
vechea divizare între un producător rural de alimente populația și o economie urbană de
producție și servicii, nu este complet adevărat.
Există o dovadă tot mai mare de agricultură urbană și neagricultură întreprinderile și ocuparea
forței de muncă în zonele rurale și periurbane. Ceea ce este descris ca ¨urban¨ diferă de la o țară
la alta. Există mai puține linii de împărțire ascuțite. Fluxuri de persoane, bunuri și deșeuri și cele
aferente fluxul de informații și bani acționează ca o legătură între spațiul dintre orașe și mediu
rural. Una dintre consecințele acestor interrelații puternice este aceea că atât ruralul iar zonele
urbane sunt afectate de transformările economice actuale.
Dezvoltarea acestui capitol abordează șase probleme cheie de politică intelectuală și
Plagiatul detectat: 0,03% https://lege5.ro/Gratuit/heytqnju/r... id: 52
politică care se referă la

relația centrelor urbane cu localitățile rurale ale țării:
Legături cat mai strânse intre mediul rural și urban;
amprenta urbană asupra mediului rural,
forța de muncă de pe piața;
relevanța piețelor alimentare pentru sustenabilitatea orașelor;
impactul schimbărilor climatice asupra zonelor rurale și a orașelor;
impactul planificarii urbană la urbanizare.
Acest raport se concentrează pe
"orașe secundare"
, pe orașele mici și orașele provinciale mediate, și nu pe orașele mari (de exemplu, peste
750.000 de locuitori) sau urbane aglomerărilor. În timp ce dimensiunea contează, criteriul cheie
sunt centrele urbane care au un puternic relație funcțională cu ținutul lor rural.
7.2.1. Componente și premise
Astăzi, zonele rurale și zonele urbane au devenit mai legate ca niciodată. Natura legăturilor s-a
schimbat de la o separare și dicotomie către legături strânse între cele două sfere spre mai mult
sisteme integrate, un sistem rural și un sistem urban care sunt strâns legate fluxul de oameni,
producție, mărfuri, capital și venituri, informații, naturale resurse, deșeuri și poluare. Această
existență a legăturilor reciproce rurale / urbane se dovedește a fi extrem de relevantă pentru
dezvoltarea atât a contextelor rurale, cât și a celor urbane. Orasele ar trebui privite ca motoare
ale dezvoltării rurale, care furnizează piețe și infrastructură; precum și o serie de servicii
esențiale pentru productivitatea activităților rurale.
Locuitorii și întreprinderile urbane depind de serviciile lor de bază, funcțiile ecologice și alimente
pe o zonă semnificativ mai mare decât zona urbană construită. Această relație este
descrisă de conceptul Urban Foot Print33 care descrie suprafața mare a terenului necesare
pentru aprovizionarea cu alimente, alte resurse regenerabile (cum ar fi apa și energia) și
absorbția de carbon pentru a compensa dioxidul de carbon emis din utilizările
fosile.
Unul dintre cele mai mari flu
xuri de resurse din zonele periurbane spre zonele urbane sunt materiale de construcție care sunt
voluminoase, grele și cu valoare scăzută. Majoritatea orașelor atrag foarte mult pe resursele
resurse! de apă, în timp ce
instalațiile de tratare a apelor
uzate tind să fie situate departe de zone urbane, adică în interiorul peri-urban. De asemenea, cele
mai multe deșeuri urbane ajung în periferia urbană. Multe deșeuri lichide își găsesc drum prin
scurgere în râuri, lacuri și alte corpuri de apă în apropiere. Pentru unele orașe mai mari, resurse
precum apă și energie poate fi extras din surse îndepărtate, dar pentru majoritatea națiunilor în
curs de dezvoltare contexte, bazele resurselor sunt din apropiere. Dimensiunea amprentei
ecologice a unui oraș este de de obicei de câteva ori dimensiunea proprie, deși amprentele
ecologice pot varia foarte mult, în funcție de ecologia unui oraș și de metabolismul mediului din
interiorul său.
Conceptul amprentei este legat de ideea de purtare a ecologiei capacitatea sau necesitatea de a
echilibra consumul de resurse și deșeurile evacuate cu conservarea resurselor naturale. Multe
întreprinderi noi pot căuta locații periurbane pentru a evita congestia și calitatea slabă a
mediului, folosind disponibilitatea forța de muncă la nivel local sau mobilitatea acesteia. Această
influență mare și în creștere a orașelor asupra utilizării terenurilor, proprietatea funciară,
activitățile economice și piețele forței de muncă are efecte semnificative asupra producția
agricolă și pe traiul populațiilor locale.
De ceva timp, există o discuție despre tendința asumată de urbanizare fără locuri de muncă
formale. Cu toate acestea, continuarea migrației rural-urbane definește această dezbatere.
Majoritatea migranților găsesc loc de muncă în oraș zone, chiar dacă este vorba despre angajarea
informală. Piețele muncii nu sunt determinate de mărimea orașele, deși competitivitatea orașelor
(și dimensiunea lor) par să joace un rol. Mai degrabă, muncă piețele sunt determinate de
contextul economic al unui oraș, de profilul său economic, natural resurse și competitivitate.
Multe studii asupra legăturilor rural-urbane au prezentat cazuri în care forța de muncă rurală are
a depășit decalajul rural-urban prin
Plagiatul detectat: 0,04% https://www.ziarulevenimentul.ro/st... id: 56
găsirea de locuri de muncă tem

porare în orașe, în timp ce urbane rezidenții au beneficiat de fluxul de alimente și materiale de
lemn accesibile care au fost importante pentru coșurile pentru consumul casnic. In acelasi timp
zonele urbane au fost furnizori de bunuri de consum, îmbrăcăminte și multe tipuri de Servicii.
Tehnologia reduce din ce în ce mai mult forța de muncă umană, iar ritmul inovațiilor în tehnologia
informației (IT) transformă natura, tipul și locația muncii.
Milioane de lucrători sunt probabil înlocuiți de transformări în agroindustrii și fabricație
convențională. În același timp, îmbătrânirea populațiilor și deficiența de noi
și apar forță de m
uncă cu înaltă calificare. Atât în economiile urbane, cât și în cele rurale, automatizarea și
introducerea informațiilor despre mașini va schimba și reinventa munca. Asta va au implicații
asupra dezvoltării competențelor generațiilor următoare și impulsul pentru noi tehnologii și noi
modele de afaceri. Piețele emergente vor întâmpinați multe constrângeri și provocări în aceste
transformări ale forței de muncă piețe. Acest lucru va avea repercusiuni pentru legăturile rural-
urbane, pe posibilitatea de a absorbi forța de muncă rurală în economiile de modernizare și
nevoia de a recalifica sau de a îmbunătăți
"calificarea"
forta de munca.
Odată cu îmbunătățirea naturii transportului și a conectivității dintre zonele rurale și urbane, și
odată cu apariția unor noi tehnologii IT (telecomunicații, internet) industriile și serviciile nu mai
trebuie să fie localizate în orașe și pot fi operați din locații periurbane sau rurale, așa cum sunt
vizibile în multe suburbane sau periurbane parcuri industriale din Asia (China, India, Indonezia,
Filipine, Vietnam) sau LAC (Mexic, Columbia) poate demonstra. Aceasta implică o reducere a
diviziunilor spațiale și oferă noi oportunități pentru piața muncii. Munca rurală poate găsi noi
oportunități de angajare și din acest motiv este posibil să nu fie nevoie să migreze în zonele
urbane. Pe de altă parte, urban rezidenții, în special cei săraci din oraș, își păstrează legăturile și
bunurile rurale ca o cădere strategie înapoi în perioade de criză și incertitudine a veniturilor.
7.2.2. Obiective
Obiectivul general al acestui studiu este compilarea cunoștințelor pentru a afecta acțiunea
publică care permite promovarea proceselor de dezvoltare. Obiectivul specific al acestei
consultanțe contribuie la informare și analiză, din perspectiva dezvoltării urbane, pe legăturile
rural-urbane din țările în curs de dezvoltare și cu economia emergentă. Această hârtie
evidențiază aceste probleme și oferă exemple (inclusiv referințe) și materiale de caz (căsuțe)
pentru a ilustra problemele ridicate.
7.2. Viziunea și obiectivele strategice
Până în 2030, toate regiunile în curs de dezvoltare, inclusiv Asia, Africa și America Latină și
Caraibe vor avea mai multe persoane care trăiesc în oraș decât zone rurale. Conform proiecțiilor
ONU, practic întreaga populație viitoare a lumii creșterea în următorii 30 de ani, până în 2050, va
fi concentrată în zonele urbane, care poateinclude orașe foarte mici către orașe secundare mai
mari. Dacă proiecțiile actuale au valoare, creșterea urbană în țările în curs de dezvoltare a
încetinit treptat, din ritmul rapid 4,1% anual în anii 1960, la 2,5% până în 2010; și este de
așteptat să scadă până la 1,8% 2015 - 2030.
Această creștere urbană este legată de progresele creșterii economice. Punctul de înclinare a
regiunilor pentru a fi urbanizat cu peste 50% este deja în jurul anului 2020 regiunile din
Plagiatul detectat: 0,09% http://www.interreg-danube.eu/uploa... id: 59
Africa de Est și de Sud, Asia și America Centrală și de Sud. De

2050, populația urbană totală a țărilor în curs de dezvoltare va fi mai mult decât dublă față de 2,5
miliarde la 5,3 miliarde. Între 1995-2005, populația urbană a țărilor în curs de dezvoltare a
crescut în jur de 165.000 pe zi. Imaginea în evoluție a fost etichetată drept
"Placă din Cities¨. Impactul altor 2,6 miliarde de oameni care vor trăi în orașe până în 2050 va
avea un impact masiv repercusiuni pentru consumul de pământ, apă și alimente, împreună cu
nevoia de infrastructură, locuințe și locuri de muncă. Până în 2050, creșterea majoră a ocupării
forței de muncă în Africa, Asia și LAC se va întâmpla în orașe, cu excepția câtorva țări (din Africa
Sub-Sahariană) și a multor va fi informal.
Cu populația rurală și oportunitățile de angajare în declin, și o stabilizare a ratelor de creștere
naturală, creșterea zonelor urbane va fi în primul rând determinată de migrația rurală-urbană și
de creșterea internă. Proporția populației urbane care trăiește în orașe va crește cel mai mult în
mega orașe, cu o creștere de la 9,9% la 13,6%, între 2010 - 2025. Cu toate acestea, cea mai
mare creștere absolută a populației va fi în orașele secundare de 1-5 milioane. Acestea vor
crește cu 460 milioane între 2010 și 2025, comparativ cu creșterea a 270 de milioane de mega
orașe. Cea mai mare parte a populației urbane a lumii va continua să trăiască în secundar
orașele proporția lor ca procent din populația urbană totală va scădea până în 2030. Până în
2050, va exista o schimbare globală semnificativă în structura și ierarhia orașelor. Majoritatea
creșterii vor fi concentrate în regiunile mai puțin dezvoltate. Populația urbană din Asia este se
preconizează că va crește cu 1,4 miliarde; Africa este de 0,9 miliarde, iar America Latină și
Caraibe cu 0,2 miliarde de euro (a se vedea anexa 2). Orașele mai mici vor găzdui în continuare
cea mai mare parte din populația urbană mondială, dar vor continua să piardă cota de creștere
urbană ca oameni mutați-vă în orașe mai mari în căutarea unor oportunități mai bune de
muncă.12 În Asia, este foarte orașele mari care vor înregistra o creștere absolută majoră, în
timp ce în Africa sub-sahariană va fi orașele de dimensiuni medii mai mari, care vor
experimenta presiune de creștere. Asia este probabil să experimentați ponderea leului în
creșterea orașelor secundare; mai mult de 60% din creștere.
În Africa (în special Africa Sub-Sahariană), presiunea de creștere va scădea proporțional pe
dezvoltarea orașelor secundare în dimensiunile orașului 0,5 până la 1,0 și 1,0 până la 5
milioane. Un Se preconizează că alte 27 de orașe de 1,0 la 5,0 milioane de locuitori vor apărea
în Africa SubSarană până în 2015. Mărimea populației rămâne un factor determinant al unui
oraș secundar, dar în epoca actuală de globalizare, comerț, concurență și schimburi între orașe
contează mai mult. Orașele secundare dintr-o țară pot avea o populație sau o economie
reprezentând o fracțiune (10-65%) din capitala țării, dar luate în ansamblu, orașe secundare
care sunt în creștere rapidă, contribuie la cote tot mai mari la PIB.
Datele și informațiile disponibile despre orașele secundare sunt rare atunci când vine vorba de
local economie, terenuri, finanțe, infrastructură și guvernanță. La nivel mondial există mai mult
decât 2.400 de orașe cu populații cuprinse între 150.000 și 5 milioane, care ar putea fi
etichetate ca orașe secundare. Cu toate acestea, majoritatea acestora sunt mai mici de 1 milion
în mărimea. Peste 60% din aceste orașe secundare se află în țări în curs de dezvoltare și sunt se
confruntă cu multe probleme asociate cu urbanizarea rapidă, sărăcia și ocuparea forței de
muncă. Mulți se luptă să păstreze sau să extindă locurile de muncă și au niveluri ridicate un
(der) ocuparea forței de muncă. Alții au probleme de gestionare a urbanizării. Urbanizarea este o
tendință de neoprit pe măsură ce ne dezvoltăm într-un "
Planet de oraș
". În timp ce multe se lucrează în ceea ce privește urbanizarea în general, cu atât mai puțin se
publică pe orașe secundare, în ciuda faptului că unele dintre acestea sunt în creștere cea mai
rapidă orase. Sunt depuse mai multe eforturi pentru orașele primare, care sunt mai competitive.
In contextul urbanizarea, aprovizionarea cu hrană a locuitorilor urbani și alimentația bună
trebuie să fie luate în considerare. Orasele rurale trebuie sa produca hrana suficienta pentru
locuitorii urbani. O gamă foarte largă de probleme importante leagă urbanizarea și securitatea
alimentară. Gama diversă de alimente globale sistemul se schimbă rapid în contextul
globalizării și extinderii pieței forțe. Dezvoltarea sistemelor alimentare rezistente pentru viitor,
prin integrarea zonele rurale și urbane și legăturile consolidate ar trebui să beneficieze atât
pentru agricultură sectorul și populația urbană.
Raproape creșterea populației, urbanizarea, creșterea veniturile și constrângerile de resurse
pun presiuni enorme asupra agriculturii și păduri, care sunt cruciale pentru securitatea
alimentară și mijloacele de trai. Agricultura și utilizarea terenului modificarea reprezintă de
asemenea 24% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Acestea factori împreună cu
oportunități atractive pentru a stimula investițiile în terenuri bine gestionate sisteme de
utilizare, fac din agricultură un sector prioritar atât pentru economie cât și pentru climă politica,
în special în țările în curs de dezvoltare.¨
Conform studiilor recente, globalul insecuritatea alimentară a crescut substanțial din cauza
schimbărilor climatice și a populației creștere. Productivitatea agricolă trebuie să crească brusc
pentru a păstra alimentele cererea și pentru a depăși insecuritatea alimentară Datorită
urbanizării la nivel mondial, doar 20% din populația mondială este implicată în mod direct
activitățile agricole și la scară economică mondială reprezintă activitățile agricole doar 2,8% din
PIB-ul produs. Cu toate acestea, cu grade diferite, în economiile în curs de dezvoltare aceste
valori sunt mult mai mari, cu aproximativ 18% din PIB în agricultură și aproximativ 54% din
participarea forței de muncă. Pe partea de reglementare, Brazilia a fost una dintre cele mai
multe țările inovatoare în politicile agricole concepute pentru extinderea producției agricole, și a
devenit unul dintre cei mai buni producători mondiali de suc de portocale, zahăr, cafea, soia,
carnea de vită, carnea de porc și puiul și boabele majore, precum și etanolul. Modern tehnicile
de producție și cercetarea au generat aceste realizări importante.
Experții agricoli au solicitat o intensificare "
durabilă
" a alimentelor producție (mai multă hrană), cu mai puține aporturi neregenerabile, mai puține
terenuri arabile în raport cu populații în creștere, un bazat pe ecosistem (mai multă
biodiversitate, mai puțin degradare) pe
planificarea teritorială a sistemului alimentar și echitate (mai puțin sărăcie, sănătate și
bunăstare mai bună).
Conceptul de producție durabilă de alimente încearcă să construiască diverse provizii apropiat
geografic de centrele urbane, îmbunătățind sistemele alimentare locale, mai degrabă decât să
se bazeze privind sistemele globale de aprovizionare cu alimente restrânse și competitive.
Întrebarea critică este cum orasele pot pastra serviciile ecosistemelor din jur? În ultimii ani s-au
văzut fluctuații periculoase în producția agricolă, cu reducerea aprovizionării cu produse
alimentare trece către centralele petroliere producătoare de energie sau prin impactul situațiilor
meteorologice extreme care la rândul lor au declanșat creșteri de preț și sărăcie suplimentară.
Recent, McKinsey Institutul Global a estimat că 44 de milioane de persoane au fost conduse în
sărăcie de creșterea prețurilor la produsele alimentare (în 2010). Această criză a modificărilor
structurale ale alimentelor la nivel mondial lanțul de producție a subliniat necesitatea creșterii
eficienței și a noilor forme agricultură.
Transformările și criza agricolă, pe care multe țări le-au cunoscut pot fi descris de exemplul
columbian. Cele zece blocaje ale acestuia persistă încă din trei decenii:
reducerea și îmbătrânirea populației rurale;
venituri reduse și capacitate limitată de generează venituri,
decalaj continuu de sărăcie între populația rurală și cea urbană, în ciuda noilor oportunități din
epoca globalizării,
proprietățile de terenuri complicate și lipsa de pământ pentru săracii din mediul rural;
productivitate scăzută;
creșterea costurilor pentru agricultură produse;
lipsa serviciilor pentru dezvoltarea agro-întreprinderilor;
limitări în comercializarea și accesul la piețe;
lipsa unei finanțări accesibile pentru agricultură producători și
expunere la risc ridicat.
7.2.3. Prognoze
În mod tradițional, pe piața alimentară centralizată (cu amănuntul și cu amănuntul) au fost

localizate în locații suburbane și aproape de rutele majore de transport. Pe măsură ce orașele au
crescut mai departe, aceste piețe alimentare au devenit o parte a orașului (de exemplu, Manila,
Filipine și Ha Noi din Vietnam) și sunt acum localizate în zone mai congestionate ale orașului,
creând probleme de acces, congestionare și utilizare a terenurilor în conflict. Pe măsură ce
orașele se modernizează și se extind să dezvolte și să dezvolte sub-centri multi-nodali, angro
nou și descentralizat (și vor apărea piețele alimentare. Inițiativa Food for Cities din FAO are
intenția de a asigura securitatea alimentară și dezvoltare urbană durabilă prin gestionarea
resurselor naturale.
FAO are sprijinirea dialogului dintre municipalități, cu cele subnaționale și naționale organizații.
Scopul este de a asigura accesul la alimente sigure și mai sănătos și sigur medii. În conformitate
cu FAO consumatorii săraci urbani cheltuie între 60 și 80 procente din veniturile lor din
alimente, ceea ce le face foarte vulnerabile la prețurile mai ridicate ale produselor alimentare.
În ceea ce privește aprovizionarea cu alimente, obiectivul ar fi o aprovizionare fiabilă pe tot
parcursul anului / o zi de produse alimentare în mediul rural, zonele periurbane și urbane.
Obiectivul este de a permite călătoria produselor alimentare pe piețe. Infrastructura de piață
(piețele angro și cu amănuntul), refrigerare și depozitare tehnologiile și conectivitatea de
transport de la ferme la piețe sunt elemente importante a infrastructurii fizice pentru a sprijini
accesul alimentelor la consumatorii urbani.
Pe partea de reglementare este necesare pentru crearea condițiilor favorabile pentru asigurarea
securității alimentare și a investițiilor în producția de alimente și controlul calității. În zonele
urbane, o mare parte din alimentația stradală, vândut informal, este nesigur. Pe lângă
reglementare, investiții în infrastructură și podea mecanisme de fortificare și formarea de
conștientizare a vânzătorilor de stradă pot contribui la îmbunătățire
siguranta alimentara. De exemplu, în Indonezia, fortificarea alimentară a avut ca scop
îmbogățirea alimentelor micronutrienții au fost folosiți pentru a aborda nesiguranța alimentară.
Controlul micronutrienților deficiențe vizate să reducă deficiența de fier, iod și vitamina A în
rândul veniturilor mici grupuri. Deficitul de vitamina A, anemia cu deficit de fier și tulburarea de
deficit de iod sunt probleme frecvente în țară care contribuie la morbiditate, mortalitate,
creștere retard, leziuni cerebrale și capacități cognitive și de lucru reduse printre copii și adulți.
În ciuda tendinței de densificare urbană sporită, interesul pentru oraș agricultura a rămas
permanentă în ultimele decenii. Agricultura urbană a existat deja în orașele antice. În orașele
europene ale secolului al XIX-lea și în vremurile secolului XX războaie și Marea Depresiune în
SUA, terenuri urbane ("
grădini de alocare
" din Germania), au fost utilizate pentru a reduce presiunea asupra producției de alimente și
pentru a asigura mijloace pentru suplimente de angajare și venit.
În 2010, New York City a văzut clădirea și deschiderea celei mai mari ferme de acoperiș din
proprietate privată și operată din lume, urmată de o locație și mai mare în 2012. Consiliul pentru
agricultură, știință și tehnologie (CAST) a definit agricultura urbană pentru a include aspecte ale
sănătății mediului, remediere și recreere. Agricultura urbană este un sistem complex care
cuprinde a spectrul de interese, dintr-un nucleu tradițional de activități asociate cu producție,
prelucrare, comercializare, distribuție și consum, la o multitudine de
alte beneficii și servicii care sunt mai puțin recunoscute și documentate.
Planificarea urbană și regională ar trebui să sprijine creșterea productivității agricole și
rezistența la impactul schimbărilor climatice prin:
gestionarea solului și a apei,
desemnarea spațiului (teren vacant sau periurban) și
infrastructură pentru urban și activități agricole periurbane (UPA). Acest lucru ar trebui să fie
încorporat și instituționalizată în planuri urbane sau regionale de utilizare a terenurilor.
Asistența instituțională pentru activitățile UPA trebuie să fie orientată către asistență
infrastructura de irigații; infrastructura de transport și depozitare; sisteme de asigurare pentru
recolte și transfer de tehnologie; și comercializarea produselor (vânzarea produse către piețe cu
valoare mai mare).
Supravegherea de mediu a activităților UPA va fi necesară, deoarece agricolă activitățile pe
terenurile care sunt contaminate (cu metale precum plumb) prezintă riscuri potențiale la
sănătatea umană. Aceste riscuri sunt asociate atât cu lucrările directe terenuri contaminate și
cu alimente consumatoare care au fost cultivate în solul contaminat. Apele uzate și deșeurile
solide organice pot fi transformate în resurse pentru creștere produse agricole: primele pot fi
folosite pentru irigare, al doilea ca îngrășământ.
Schimbările climatice Impacturile sunt resimțite atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, deși
în zonele rurale poate avea mai puține mecanisme de copiere. Majoritatea pericolelor tipuri,
temperaturi extreme, furtuni, inundații, alunecări de teren, incendii sălbatice conectate, direct
sau indirect, la impactul schimbărilor climatice (casetele 7 și 8). Mult din această deplasare a
fost rurală spre urbană, cu consecințe notabile pentru urban creştere. Se poate presupune că
majoritatea acestor migranți vor rămâne în continuare aceste orașe, nu migrează înapoi la
locurile de origine rurală .56 Schimbări climatice în zonele rurale vor avea loc în contextul
multor schimbări economice, sociale și de utilizare a terenurilor, acestea afectând încă
aproximativ jumătate din populația mondială actuală (și în
în special aproximativ 70% din săracii din lumea în curs de dezvoltare).
CAPITOLUL 8 - ANALIZA SWOT
Tabel 7.26. Analiza SWOT

Puncte tari
Punte slabe
Stabilitatea macroeconomică
Relativ previzibil și favorabil fiscal
politică
Privatizarea și restructurarea finalizată pentru majoritatea sectoarelor industriale (cu puține
excepții ca sector energetic)
Industria grea și ușoară existentă
Pătrunderea ridicată a investițiilor străine directe (ISD) în mai multe sectoare industriale cheie,
ISD susține modernizarea și proces de reindustrializare
Creșterea producției
Producția ca principal motor al exporturilor (reprezentând 75% din totalul exporturilor)
Grad înalt de populație cu mai mare de învățământ secundar
Clime și resurse naturale disponibile pentru agricultură și turism
Competitivitatea costurilor (printre cele mai mici costurile forței de muncă în UE) - pe termen
scurt
Ponderea din ce în ce mai mare de înaltă și medie-înaltă tehnologie producție industrială
Dezvoltarea clusterelor
Dezvoltarea surselor tradiționale de energie și regenerabile
Parteneriat social solid în mai multe sectoare
Industria
Practici de corupție și ineficiente judiciare sistem
Criza demografică și îmbătrânirea populației
Ponderea exporturilor în Bulgaria este mai mică decât media CEE
În ceea ce privește ponderea sectoarelor complexe din exporturi, România are în continuare
valori scăzute CEEC.
Cea mai mare intensitate energetică a PIB-ului său în EU
Producția este îngreunată de scădere productivitate și lipsă de competitivitate.
Productivitatea pe lucrător este printre cele mai scăzute în UE
România scor din punct de vedere al inovației printre cele mai scăzute din UE
Tehnologii învechite în multe industrii companii
Dezechilibre educaționale și de competențe
Politica de producție de energie dezechilibrată
Capacitate scăzută de anticipare pentru abordare restructurarea în majoritatea ramurilor
Infrastructura subdezvoltată
Ponderea mare a economiei informale
Lipsa colectivității la nivel național și sectorial acorduri.
Absorbție limitată a fondurilor UE.
Consumul energetic ridicat al economiei
Modernizarea unui număr limitat de
companii, în principal multinaționale și vulnerabilitatea economiei.
Exporturi de beneficii de către MNC.
Atitudini de emigrare ale tinerilor români.
Oportunitati
Amenintari
Calitatea de membru al UE oferă acces la Piața unică și, de asemenea, o importantă efect de
semnalizare către investitori în ceea ce privește garanții legale esențiale.
Absorbția fondurilor UE.
Îmbunătățirea infrastructurii ISD, în special în sectoarele cu valoare adăugată mare
Dezvoltarea TIC
Turismul ca șofer
Bio-agricultura
Resurse naturale (inclusiv petrol)
Criza economică globală / europeană și lentăjos
Provocări pentru finanțele publice din cauza îmbătrânire (securitate socială)
Lipsa specialiștilor bine calificați
Competiție globală în creștere
Nerespectarea mediului cerinţe
Instabilitate politica
Sistemul judiciar nereformat
Lipsa de feedback de pe piața muncii către educația și formarea (vocațională)
Mediul de afaceri se îmbunătățește lent
Sursa: realizat de autor
CONCLUZII
Oraşul Galaƫi este situat la confluența râurilor Dunărea și Şiret, pe malul sud-vestic al lacului
Brateș. La începutul secolului al XV-lea a fost documentat un sat pescăresc, denumit "
satul Galaƫi
"; un secol mai târziu, s-a făcut referire la Schela Galaƫi (schela fiind un cuvânt vechi pentru
locul unde navele sunt acostate pentru încărcare și descărcare). Portul a fost important pentru
turci, care l-au ocupat de la începutul secolului al XVI-lea până în 1829.
Există dovezi de locuire continuă a Galați încă din anii 600. Un tezaur de comori format din 12
monede de argint emise între 613 și 685 a fost găsit într-un mormânt bizantin de lângă Biserica
Fecioarei.
Galați este situat în sud-estul României. Coordonatele sale sunt latitudine 45 ' 27 'nord și
longitudine 28 ' 02' est. Suprafața sa este de 246,4 kilometri pătrați (95,1 mp). Galați se află în
partea de sud a Podișului Moldovei, pe malul stâng (vest) al Dunării, la intersecția râului Şiret
(vest) și Prut (est), lângă Lacul Brateş.
Galați este capitala și cel mai mare oraș din județul Galați. Județul este situat în sud-estul
României și are o frontieră cu Republica Moldova. Cel mai recent recensământ a înregistrat o
populație totală de 304.340 de persoane, situând Galați pe locul 7 în țară în ceea ce privește
numărul de locuitori. Istoria orașului este foarte bogată, în parte deoarece se află pe fluviul
Dunărea, parte a celei mai importante artere comerciale europene, Canalul Rin-Main-Dunărea.
Este unul dintre cele mai mari centre economice din România.
Județul Galați are o economie industrială bazată pe agricultură. Industria și serviciile sunt
concentrate în principal în centrele urbane, în timp ce zonele rurale sunt angajate în mare parte
în activități agricole. Statisticile privind numărul comercianților aflați în zonele urbane ale
județului arată că majoritatea acestora - 86% - își desfășoară activitățile în Galați. Celălalt oraș,
Tecuci, găzduiește 11% dintre comercianți, în timp ce Berești și Târgu-Bujor înregistrează
procente mai mici - 0,4%, respectiv 1,5%.
Clima Galațiului este continentală, cu ierni reci și veri calde. Orașul este situat în estul României,
aproape de partea de sud a Moldovei. Temperatura medie a celei mai reci luni (ianuarie) este de
-0,9 ' C (30 ' F), cea a celei mai calde luni (iulie) este de 23,3 ' C (74 ' F).
Fauna aparține stepei și stepei forestiere care caracterizează sudul Moldovei, precum și
biotopurilor bălților și pajiștilor. În județ întâlnim mistreți, căprioare, hamsteri, arici, șobolani,
prepelițe, berze, rațe, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, privighete, porumbei.
Populatia Judetului Galati prezinta un trend descendent incepand cu anii 2015 pana in prezent,
aceasta crescand de la 524.751 persoane in anul 2015 pana la 504.058 persoane in anul 2019.
Densitatea populatiei Judetului Galati prezinta un trend ascendent incepand cu anii 1930 pana
in 1992, crescand de la 72,6 locuitori/km patrat pana la 143,5 locuitori/km. In perioada 1992-
2011, densitatea populatiei a scazut pana la 120 locuitori/km.
In ceea ce priveste numarul de emigranti definitivi, acesta prezinta un trend ascendent de la un
an la altul, incepand un numar de 11.251 de emigranti, pana la 27.229.
In ceea ce priveste numarul de imigranti definitivi, acesta prezinta un trend descendent din
2014 pana in 2015, insa din 2015 pana in 2018 se mentine un trend ascendend, de la 23.093
persoane pana la 65.678 persoane.
In judetul Galati cel mai bine castiga persoanele care lucreaza in intermedieri financiare,
industrie extractive, energie electrica, activitati profesionale si administratie publica si aparare.
Cele mai mici venituri ajung la persoanele care lucreaza in comert, activitati culturale, hoteluri si
restaurant, activitati de servicii administrative si altele.
Numarul de salariati a scazut in 2000 pana in 2011 de la 137 de angajati la 100,4 angajati,
urmat apoi de o crestere continua pana in 2018 cand s-a ajuns la un numar de 112,6 angajati.
Rata somajului in Judetul Galati prezita un trend descendent, scazand de la 12,6 % in anul 2000
la 6,3% in anul 2018. Din analiza datelor, prepondereaza numarul de femei aflate in somaj decat
barbati.
Cele mai profitabile afaceri sunt cele din domeniul comert, hoteluri si restaurant, transport,
tranzactii imobiliare. Cele mai putin profitabile afaceri sunt cele din domeniul de invatamant,
sanatate si asistenta, distributia apei, industrie extractive.
In Judetul Galati a scazut capacitatea exprimata in locuri in cantinele de ajutor social de la 1681
in anul 2000 pana la 1330 in anul 2017. De asemenea, numarul de beneficiari a scazut de la
1477 in anul 2000 pana la 612 in anul 2017.
Volumul de metrii cubi prezinta un trend descendent de-a lungul perioadei analizate, scazand de
la 72,6 mii mc in anul 2014 pana la 54,5 mii mc in anul 2018.
In ceea ce priveste transportul rutier in judetul Galati, se poate observa ca in perioada 2000-
2018, numarul de tranvaie in inventor a crescut de la 69 la 81 vehicule pana in anul 2013,
urmand a descreste pana la 44 vehicule in anul 2018. Privitor la autobuze, numarul acestora a
scazut de la 357 la 138 in perioada analizata. In schimb, numarul de troleibuze a crescut de la
13 la 26 vehicule in perioada 2000-2018.
Privitor la transportul feroviar, numarul de linii de cale ferata electrificate a scazut din anul 2000
pana in anul 2018 de la 108 la 102. In ceea ce priveste densitatea liniilor pe 1.000 kmp teritoriu,
aceasta a crescut in perioada analizata de la 64,5 la 67,9.
Cheurile danelor din Portul Galati au o vechime de peste 115 ani, fiind executate in perioada
anilor 1886-1900. Incepand cu anii 1999, Santierul Naval damen Galati a livrat peste 400 de
nave clientilor din intreaga lume, dintre care 29 de nave militare construite pentru 13 tari
diferite, inclusive tari member alte NATO si UE. Portofoliul acestei companii cuprinde nave de
patrulare, nave offshore, feriboturi, barje, drage, super-iahturi, nave militare dar si remochere.
Cele mai mari procente se regasesc in industria de fabricare de masini, utilaje si echipamente,
fiind urmata de industria metalurgica si industria alimentara. Cele mai mici procente se regasesc
in fabricarea produselor textile, industria extractive si fabricarea substantelor si a produselor
chimice.
In ceea ce priveste lungimea strazilor orasenesti se poate observa ca munincipiul Galati are 649
km de strazi, munincipiul Tecuci are 123 km de strazi, orasul Targu Bujor are 60 km iar orasul
Beresti are 30 km de strazi.
Referitor la categoriile de unitati sanitare, in anul 2018 in judetul Galati predomica laboratoarele
medicale in numar de 50 de unitati, cabinetele medicale scolare in numar de 26 de unitati,
cabinetele stomatologice scolare in numar de 11 unitati si farmacii, spitale si in numar de 10
unitati.
BIBLIOGRAFIE
"
An Union of Innovation
", Commission staff working document COM 546 Leydesdorff, H., Etzkowitz H. (Eds.). (1997).
"
Clusters and the New Economics of Competition
", Harvard Business Review, pp. 77-90 Porter, M. (2000).

"
Competitive advantage in an industry cluster: The case of Dalian Software Park in China
", Technology in Society, 31, pp. 139-149 Williamson, O. (1985). The Economic Institutions of
Capitalism, Free Press, New York
"
Guidelines for implementing in Romania the concept of innovative clusters
", Bucharest Ministry of Economy, Trade and Business Environment, Directorate for Industrial
Policy (2011).
"
How much does industry matter?
", Strategic Management Journal, 12, 1, pp. 67-185 Shim, S., Lee, B. (2012).
"
Industrial Policy in Romania based on innovative clusters and the importance of protecting
inventions
", Bucharest Porter, M.E. (1980).

"
Industrial Policy in the Globalization Era
", Commission staff working document COM 614 European Commission (2010).
"
Network closure's impact on firms' competitive advantage: The mediating roles of knowledge
processes
", Journal of Engineering and Technology Management, 28, pp. 2-22 Dunning, J. (1993).
"
Sustainable competitive advantage of a system goods innovator in a market with network effects
and entry threats
", Decision Support Systems, 52, pp. 308-317 Zhao, W., Watanabe, Ch., Griffy-Brown, Ch.
(2009).
"
Sustainable Economic Growth - The Innovative Value created through Knowledge Collaboration
", Proceedings of International Conference on Knowledge Based Organization, Sibiu, pp. 50-55
Chai, K.H., Yap, C.M., Wang, X. (2011).
"
The Birth of the Regulated Company in the Macroeconomic Environment
", Theoretical and Applied Economics, Vol. 18, No. 6 (559). pp. 129-140 Bodislav, D.A. (2012).
"
The concept of clusters and cluster policies and their role for competitiveness and innovation:
main statistical results and lessons learned
", Commission staff working document SEC 2637 European Commission (2008).
"
To world-class clusters in EU-implementation strategy based on innovation
", Commission staff working document COM 652 European Commission (2010).
A triple Helix of University-Industry-Government relations, The future location of Research, Book
of Abstracts, Science Policy Institute, State University of New York Ministry of Economy, Trade
and Business Environment, Directorate for Industrial Policy (2009).
Aurel Iancu- Teorii ale avantajului, dezvoltarea industrilă şi integrarea europeană, Oeconomica,
nr. 3-4/2000, SOREC, IRLI, Bucuresti, 2000;
Barney, J.B. (1991). "
Firm resources and sustained competitive advantage", Journal of Management, Vol. 17, No. 1, pp.
99-120 Bodislav, D.A. (2011).
Competitive Strategy, Free Press, New York Porter, M.E. (1990).
Constantin Ciupegea- O sinteză privind noţiunea de competitivitate, în Analelele Institului Naţional
de Cercetări Economice, Academia Română, INCE, CIDE, Bucureşti, 2001;
Location, Clusters and Company Strategy, Oxford University Press, Oxford, p. 24 Rumelt, R.
(1991).
Multinational Enterprises and the Global Economy, Addison-Wesley, Reading, MA European
Commission (2008).
Nicoleta Hornianschi- Restructurarea selectivă a producţiei industriale - componentă a strategiei
macro şi microeconomice, Teză de doctorat, Institul Naţional De Cercetări Economice, Bucureşti,
1998.
The Competitive Advantage of Nations, Free Press, New York, p. 207 Porter, M.E. (1998).
Maxwell, S. & Smith, M. 1992. Household food security; a conceptual review.
In
S. Maxwell & T.R. Frankenberger, eds.
Household Food Security: Concepts, Indicators, Measurements: A Technical Review.
New York and Rome: UNICEF and IFAD.Maxwell, S. 1996. Food security: a post-modern
perspective.
Food Policy.
21 (2): 155-170.
ODI. 1997. Global hunger and food security after the World Food Summit.
ODI Briefing Paper
1997 (1) February. London: Overseas Development Institute.
United Nations. 1975.
Report of the World Food Conference, Rome 5-16 November 1974.
New York.
FAO. 1983.
World Food Security: a Reappraisal of the Concepts and Approaches.
Director General's Report. Rome.
World Bank. 1986.
Poverty and Hunger: Issues and Options for Food Security in Developing Countries. Washington
DC.
The list of threats to human security is long, but most can be considered under seven main
headings: economic security, food security, health security, environmental security, personal
security, community security, and political security. (UNDP. 1994.
Human Development Report 1994.
Oxford and New York: Oxford University Press).
Drèze, J. & Sen, A. 1989.
Hunger and Public Action. Oxford: Clarendon Press.
FAO. 1996. Rome Declaration on World Food Security and World Food Summit Plan of Action.
World Food Summit 13-17 November 1996. Rome.
FAO.
Plagiatul detectat: 0,2% https://mafiadoc.com/univers-strate... id: 78
2002.
The State of Food Insecurity in the World 2001.
Rome.
Sen, A. 1981.
Poverty and Famines.
Oxford: Clarendon Press.
FAO. 2002.
The State of Food Insecurity in the World
2001. Rome pp. 4-7.
World Bank. 1986.
Poverty and Hunger: Issues and Options for Food Security in Developing Countries. Washington
DC.
World Bank. 1986.
Poverty and Hunger: Issues and Options for Food Security in Developing Countries.
Washington DC.
Konandreas, P., Sharma, R. & Greenfield, J. 2000. The Uruguay Round, the Marrakesh Decision
and the role of food aid.
In
E.
Clay. & O. Stokke, eds.
Food and Human Security.
London: F Cass.
O'Neill, O. Answer to question following the Second Reith Lecture, BBC Radio 4, 10 April 2002. Dr
O'Neill is also the author of
Faces of Hunger,
one of the few explorations by a philosopher of the ethical dimensions of the subject.
www.insse.ro
Detector de plagiat
Dreptul tău de a cunoaște autenticitatea!

Turism

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Turism

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://plagiarism-detector.

Detector de plagiat v. 1740 - Raportul originalității: 16 iun. 2020 19:25:32

Document analizat: document-Licenta_Galați.docx Licențiat la: Barsoianu Andrei

Surse de top ale plagiatului:

Detalii privind resursele procesate:

Adresele URL excluse::

Adresele URL incluse:

Analiza detaliată a documentului:

CONTRIBUŢII LA ANALIZA SOCIO ECONOMICĂ A JUDEŢULUI GALAŢI

reprezintă unul din cele mai

cuprinde populatia si forta de munca,

CAPITOLUL 1 - CONSIDERAȚII GENERALE

685 a fost descoperit un

" N 28 ' 2'4 "

" N 28 ' 2'4 "

Cele mai importante orașe din regiunea Galați

Cele mai mari orașe sunt Galați și Tecuci.​

Tabel nr. 1 - Cele mai mari loca

​Sursă: realizat de autor

Dunărea. Este unul dintre cele mai mari

Conceptul de dezvoltare regională

țară. Cea mai mare parte a produselor

Galați este unul dintre cele mai mari hub

cultivate au potențialul de a se dezvolta

CAPITOLUL 2 - ELEMENTE FAVORABILE ȘI RESTRICTIVE ALE CADRULUI NATURAL

Județul Galați este cuprins între râurile Bârlad, Prut și

2.3. Rețeaua hidrografică

Poziția Galați este peninsulară, deoarece este înconjurată de apă pe 3 laturi.

Figura nr. 1.1 Poziția Galați este peninsulară

Cătușa se află în partea de vest a orașului, în valea dintre oraș și Oțelărie.

2.4. Componentele bio-pedogeografice

POPULAȚIE ȘI FORȚĂ DE MUNCĂ

Figura nr. 3.2. Populatia Judetului Galati

Figura nr. 3.3. Varsta medie a populatiei Judetului Galati

3.2. Densitatea populației

Tabel nr. 3.2. Densitatea populatiei Judetului Galati

​29 decembrie 1930

​21 februarie 1956

​15 martie 1966

​18 martie 2002

​20 octombrie 2011

3.3. Mobilitatea populației

Sursa: Sursa: www.insse.ro

3.3.2. Mișcarea migratorie a populației

Figura 3.5. Imigranti definitivi

In ceea ce priveste num

3.3.3. Bilanţul total al populaţiei

Tabel 3.4. Structura populației

Tabel 3.6. Populatia - grupe de varsta

Conform datelor disponibile pe insse.ro, in Judetul Galati predomina persoanele cu varste

Tabel 3.6. Populatia - gen

3.5. Aspecte socio-economice

Tabel 3.7. Veniturile populatiei in functie de domeniul de activitate

​Agricultură, silvicultură şi pescuit

Plagiatul detectat: 0,05% https://lege5.ro/Gratuit/ge3denrw/c... id: 31

​Intermedieri financiare şi asigurări

​Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice

​Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii support

​Administraţie publică şi apărare

​Sănătate şi asistenţă socială

​Activităţi de spectacole, culturale şi recreative

​Alte activităţi de servicii

3.5.1. Numărul de salariați

Tabel 3.9. Somajul

Cele mai mari orașe sunt Galați și Tecuci.

Sursă: realizat de autor

29 decembrie 1930

21 februarie 1956

15 martie 1966

18 martie 2002

20 octombrie 2011

Agricultură, silvicultură şi pescuit

Intermedieri financiare şi asigurări

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii support

Administraţie publică şi apărare

Sănătate şi asistenţă socială

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative

Alte activităţi de servicii

Rata şomajului - total (%)

Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Cifra de afaceri (milioane lei)

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare a terenurilor

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi de curier

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de

Sănătate şi asistenţă socială1)

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

Investiţii brute (milioane lei (RON) preţuri curente)

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare a terenurilor

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi de curier

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de

Sănătate şi asistenţă socială1)

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

Investiţii nete (milioane lei (RON) preţuri curente)

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare a terenurilor

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi de curier

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de

Sănătate şi asistenţă socială1)

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

Personalul (număr persoane)

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare a terenurilor

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi de curier

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de

Sănătate şi asistenţă socială1)

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

Subvenţii primite de la bugetul de stat

Excedent (+) Deficit (-)

Conexiuni in reteaua telelefonica fixa (mii)

Convorbiri telefonice in reteaua telefonica fixa (mil.minute)

Corespondenţă şi imprimate (mii bucăţi)

Trimiteri cu valoare declarată (mii bucaţi)

Trimiteri recomandate (mii bucăţi)

Total suprafaţa cultivată

Leguminoase pentru boabe

Tractoare agricole fizice

Pluguri pentru tractoare

Combine autopropulsate pentru recoltat: cereale păioase şi porumb

UM: Mii hectare

Mii metri cubi