Diabetul Final Mihaela

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ PIATRA-NEAMŢ

Localitatea Piatra-Neamț, județul Neamț
PROIECT
EXAMENUL DE ABSOLVIRE A ŞCOLII POSTLICEALE

Calificarea profesională: asistent medical generalist
Îndrumător: Absolvent:
Profesor, Silvia Luca Mihaela Timofte
2017
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU
DIABET ZAHARAT TIP I
2
ABREVIERI
A – avorturi
AHC – antecedente heredo-colaterale
APF – antecedente personale fiziologice
APP – antecedente personale patologice
Cap – capitol
Cps – capsulă
Dz – diabet zaharat
E – etiologie
F.O. – foaie de observație
HbA1c – hemoglobină glicată
HC – hidrați de carbon
hTA – hipotensiune arterială
HTA – hipertensiune arterială
I – insulină
mm – milimetru
N – nașteri
P – problemă
p. o. – per os
R – respirație
ROT – reflexe osteo tendinoase
S – semne și simptome
s. c. – subcutanat
T – temperatură
TA – tensiune arterială
tb – tabletă
TTGO – test de toleranță orală la glucoză
U – unități
VSH – viteza de sedimentare a hematiilor
3
CUPRINS
Argument ...................................................................................................5
Capitolul I.................................................................................................6
Noțiuni de anatomie ale pancreasului....................................................6
I. 1. Modificările structurale pancreatice în diabetul zaharat.....................6
Capitolul II................................................................................................8
DIABETUL ZAHARAT..........................................................................8
II.1. Definiție..............................................................................................8
II. 2. Diagnosticul și clasificarea diabetului zaharat..................................8
II. 3. DIABET ZAHARAT TIP 1............................................................9
II. 4. MANAGEMENTUL DIABETULUI...........................................10
II. 5. Autocontrolul.................................................................................11
II. 6. Tratamente științifice și naturale.................................................13
II. 7. Complicațiile acute ale diabetului................................................18
Capitolul III……………………………………………………………21
Planuri de îngrijire la pacienții cu D. Z. tip I......................................21
III. 1. Cazul I............................................................................................21
III. 2. Cazul II...........................................................................................32
III. 3. Cazul III..........................................................................................43
4
Motto:
“Cu cât o persoană cu diabet știe mai multe,
cu atât va trăi o viață mai lungă”
Dr. Elliott P. Joslin (1869-1962)
ARGUMENT
“Rolul esențial al asistentului medical constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă,
să-și mențină sau să-și recâștige sănătatea prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit
singură dacă ar fi avur forța, voința sau cunoștiințele necesare. Asistentul medical trebuie să
îndeplinească aceste funcții astfel încât pacientul să-și recâștige independența cât mai repede
posibil”.
Am ales ca subiect pentru proiect Diabetul zaharat de tip I, deoarece m-au impresionat
numărul mare de pacienți internați în secția Diabet și Boli de Nutriție, faptul că au un orar strict
al meselor pe care trebuie să-l respecte, grija de a-și administra insulina la orele fixate,
supravegherea glicemiei înainte și după masă, de avea o igienă corespunzătoare pentru a preveni
anumite complicații. Mă îngrijorează numărul din ce în ce mai crescut de persoane bolnave de
Diabet zaharat, boală care prinde și vârste mai tinere, copii. În România numărul real de
diabetici depășește 1 milion. Această cifră reprezintă aproximativ 5% din populația țării noastre.
Diabetul zaharat alături de bolile cardiovasculare, este considerat una din maladiile
secolului XXI. Alimentația din ce în ce mai precară din punct de vedere nutrițional, săracă în
principiile alimentare esențiale alături de stres, oboseală, grija zilei de mâine sunt cărămizile care
pun temelie diabetului.
Îngrijorătoare sunt complicațiile Diabetului zaharat, care pot duce la insuficiență renală,
amputații ale mebrelor inferioare, cecitate, afecțiuni cardiovasculare cu evoluție nefastă.
Am putut trage concluzia în urma celor văzute în secția Diabet și Boli de Nutriție, că
bolnavul cu Diabet zaharat este unul din bolnavii cei mai fragili, evenimentele clinice
desfășurându-se undeori cu mare rapiditate.
5
CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

ALE PANCREASULUI
Pancreasul este o glandă abdominală asemănătoare ca structură glandelor salivare.

Pancreasul are o formă prismatică neregulată și anatomic se împarte în cap, corp și coadă. Este
situată pe peretele posterior abdominal, retroperitoneal și are următoarele dimensiuni
aproximative.
- greutate 60-95 g,
- lungime 12-15 cm,
- grosime 1,5-2,5 cm.
Pancreasul prezintă o componentă exocrină acinoasă, cu rol în secreția enzimelor
implicate în digestie și o componentă endocrină. La mamifere, component endocrină este
aglomerată în formațiunile cunoscute sub numele de insulele Langerhans. Numărul insulelor
variază de la 1,5 – 2,5 milioane/pancreas. Insulele sunt separate unele de altele prin țesut
pancreatic exocrin; au o inervație simpatică și parasimpatică și o vascularizație arterială foarte
bogată.
Ficatul degredează și înlătură o mare parte din insulina pe care o primește. Se poate
explica astfel, de ce nivelul insulinemiei este mai mic decât nivelul insulinei circulante în vena
portă. O insulă Langerhans are:
- între 70 – 90 % celule B (beta) care secretă insulină
- celule A (alfa) care secretă glucagonul
- celule D (delta) care secretă somatostatinul
- celule F secretoare de polipeptid pancreatic ( sunt dispuse la periferia insulei și
reprezintă procentul celular restant).
I. 1. Modificările structurale pancreatice în diabetul zaharat

În diabetul zaharat (D.z.) tip 1 se întâlnesc modificări cu caracter degenerativ, ale
celulelor beta, alături de scăderea lor numerică. Fenomenul de “insulită” este caracteristic D. z.
tip 1 și constă într-un infiltrat limfocitar la nivelul insulelor. Insulita, este considerată consecința
agresiunii imunologice îndreptată împotriva structurilor proprii (fenomen autoimun). În cazul D.
z. tip 1 (mai ales juvenil), autoagresiunea este îndreptată împotriva celulelor beta insulare.
Biosinteza insulinei are loc după un program codificat genetic, foarte riguros și care are
mai multe etape premergătoare. Aceste etape premergătoare conduc la biosinteza precursorului
6
insulinei și anume proinsulinei. Proinsulina are o acțiune biologică mult mai slabă comparativă
cu cea a insulinei.
Secreția de insulină este stimulată în mod specific de glucoză. La suprafața celulelor beta,
funcționează un sistem de recunoaștere a glucozei, reprezentat de receptorii glucosensibili. O
creștere cu 10 mg a glicemiei, determină activarea sistemului. Secreția de insulină are doi timpi:
- primul timp secretor, când insulina se eliberează într-un minut și durează câteva minute,
- al doilea timp secretor, care începe după 10 - 15 minute și durează atât cât acționează
sistemul.
Insulina este cel mai important hormon cu acțiune hipoglicemiantă, din organism.
Prezența sa este indispensabilă proceselor anabolice și echilibrului energetic al organismului.
Al doilea hormon secretat de celulele pancreatice insulare (A) este glucagonul. Acțiunile lui
principale sunt:
- stimularea glicogenolizei și eliberarea glucozei în circulație
- stimularea degradării proteinelor musculare,
- stimularea lipolizei,
7
CAPITOLUL II
NOŢIUNI DE PATOLOGIE ÎN DIABETUL ZAHARAT
II.1. Definiţie
Diabetul zaharat este un sindrom heterogen caracterizat printr-o tulburare complexă a

metabolismului energetic al organismului, care afectează deopotrivă utilizarea glucidelor,
lipidelor și proteinelor, precum și a celorlalte metabolisme. Afecțiunea include diverse
manifestări clinice și bilogice, complicații acute și cronice redutabile care conduc la
accelerarea procesului aterosclerotic.
II. 2. Diagnosticul și clasificarea diabetului zaharat
Terminologia și clasificarea adoptată pentru diferitele forme de diabet a suferit modificări

importante de-a lungul anilor. Noua clasificare a diabetului zaharat a fost făcută cu intenția de a:
- defini mai bine diabetul zaharat
- de a-l caracteriza mai precis din punct de vedere etiologic
- de a ajusta valorile glicemice ce definesc diferitele etape evolutive ale diabetului.
Diagnosticarea diabetului zaharat se bazează pe dozarea concentrației de glucoză (a
glicemiei) în sângele venos în unul din următoarele trei momente decise de medic:
- glicemia a jeun sau bazală (reprezintă glucoza în sânge dimineața pe nemâncate, după 8
ore de repaus alimentar nocturn);
- glicemia întâmplătoare (glicemia recoltată în orice moment al zilei, fără a ține cont de
ora și conținutul ultimei mese);
- glicemia recoltată la 2 ore în cadrul testului de toleranță la glucoză orală, efectuat cu 75
grame glucoză.
Diabetul zaharat se confirmă în una din următoarele situații: glicemia întâmplătoare
>200mg/dl, dacă persoana prezintă și semne specifice: poliurie, polidipsie, polifagie, scădere în
greutate inexplicabilă, crampe musculare, prurit genital, infecții genitale și urinare; glicemia
bazală (a jeun) > 126 mg/dl; glicemia la 2 ore în cadrul testului de toleranță la glucoză > 200
mg/dl; hemoglobina glicată > 6,5%.
Nediagnosticat până în acest moment, tabloul clinic va fi completat de: cetoacidoză
diabetică. Glicemia este analiza revelatoare pentru diagnosticarea și conducerea tratamentului D.
z. Glicemia recoltată din sângele capilar, este cu aproximativ 20 mg mai mare decât cea recoltată
din sângele venos, iar glicemia recoltată din plasmă venoasă este cu aproximativ 12-14% mai
mare decât cea din sângele venos total. Valorile glicemice normale, indiferent de momentul
8
recoltării lor, sunt cuprinse între 60 – 110 mg/dl. Recent Asociația Diabetologilor Americani a
convenit:
- limita superioară a glicemiilor normale – 110 mg/dl
- toleranța anormală la glucoză definește glicemii la 2 h mai mari sau egale cu 140
mg/dl, dar sub 200 mg/dl.
II 3. DIABET ZAHARAT TIP 1

Definiție
Diabetul zaharat de tip 1 rezultă dintr-o distrucție selectivă a celuleor beta ale insulelor
Langerhans. Datele experimentale și cele de observație clinică concordă în a prezenta această
maladie ca una autoimună declanșată la un subiect genetic predispus, de un factor de mediu.
Debutul clinic și hiperglicemia apar atunci când mai mult de 80% din celulele beta sunt
distruse. Diabetul zaharat tip 1 în stadiul clinic necesită o recunoaștere rapidă și începerea
imediată a tratamentului pentru a preveni riscul deshidratării, catabolismului, cetoacidozei,
comei și morții.
Epidemiologie
Tipul 1 cuprinde aproximativ 10% din totalul cazurilor de diabet zaharat. Diabetul
zaharat de tip 1 se poate dezvolta la orice vârstă, dar marea majoritate sunt sub 30 de ani. Vârful
incidenței se situează între 8 și 16 ani. Jumătate din subiecții atinși de această boală au debutul
clinic înainte de 20 de ani. Anumiți bolnavi nu exprimă această patologie decât la vârsta de 40 de
ani. Este vorba de o variantă de tip 1 numită LADA ( Latent auto – immune Diabetes of the
Adult)
Etiopatogenie
În 1912, Paulescu menționa că apariția diabetului zaharat este semnalată numai atunci
când 90% din țesutul pancreatic este distrus. Diabetul zaharat tip 1 este o afecțiune cronică
frecventă, cu etiopatogenie autoimună. Ea apare în urma distrugerii printr-un proces autoimun
mediat de limfocite T a celulelor beta pancreatice secretante de insulină. Distrugerea este
progresivă, afectând în final practic întreaga populație beta pancreatică și ducând la apariția unui
deficit absolut de insulină.
Simptomatologie:
Triada clasică: polidipsie, polifagie, poliurie;
Pierderea în greutate;
Astenie psihică, fizică, sexuală;
Semne şi simptome ale unor complicaţii acute sau cronice.
9
Laborator:
Glicemia crescută;
Glicozurie prezentă;
Insulinemie normală sau crescută (sau scăzută);
Insulino-rezistenţă crescută în ţesutul muscular şi adipos;
HbA1c – crescută;
Albumină plasmatică – crescută;
Investigaţii pentru explorarea complicaţiilor:
uree, creatinină pentru funcţia renală;
profil lipidic (colesterol, trigliceride) pentru dislipidemii;
transaminaze, electroforeza pentru hepatita dismetabolică;
EKG pentru cardiomiopatii;
oscilometrie pentru arteriopatia diabetică;
examen fund de ochi pentru retinopatia diabetică;
examen neurologic pentru neuropatia diabetică.
Diagnosticul diferenţial:
Diabetul insipid – datorat afectării hipofizei posterioare, in care există polidipsie, poliurie
şi scădere in greutate. Poliuria este în acest caz foarte mare 20-30 l/zi, glicemia este normală, iar
glicozuria absentă;
Diabetul renal – glicozuria este prezentă, dar glicemia şi hiperglicemia provocată sunt
normale.
II 4. MANAGEMENTUL DIABETULUI
Principalele obiective ale tratamentului sunt comune în cele două tipuri de diabet:
- dispariția simptomelor;
- ameliorarea calității vieții;
- prevenirea complicațiilor acute și cronice;
- reducerea mortalității;
- tratamentul co-morbidităților.
Tratamentul corect al diabetului impune o colaborare strânsă între medic și pacient,
bazată pe încredere reciprocă de lungă durată.
Depistarea diabetului de tip 1
Prezența în majoritatea cazurilor a simptomelor evocatoare ușurează diagnosticul
diabetului de tip 1. În optica tratamentului preventiv imunomodulator, ar fi util pentru clinician
să identifice subiecții cu risc de a dezvolta boala și aceasta în stadiul asimptomatic de
normoglicemie. Acest grup de risc este alcătuit din rudele de gradul 1 ale subiecților diabetici
10
și/sau subiecți prezentând stigmate de autoimunitate extrapancreatică. Depistarea evidențiază
alterarea homeostaziei glucidice prin căutarea unei anomalii de insulinosecreție și prin prezența
markerilor genetici HLA și imunologici - anticorpi anticelule insulare.
Anamneza
Anamneza este primordială în privința diabeticului. Antecedentele medicale, viața
personală și socio - profesională sunt informații importante: o boală, un stres familial sau
profesional, modificarea orarului muncii sunt susceptibile de a dezvolta un diabet. Medicul
trebuie de asemenea să precizeze activitățile fizice și sportive, condițiile de alimentație și
eventuala medicamentație pe termen lung. Analizele sunt trecute într-un carnet de
automonitorizare glicemică ambulatorie, în care pacientul își va nota rezultatele (glicemie,
glicozurie, cetonurie), eventualele incidente (hipoglicemie) și modificările cronice. Aceste
dialoguri se situează în contextul particular al relației medic-pacient în cadrul patologiei cronice
care are exigențe prvind informarea, educarea și câteodată psihologic.
II 5. Autocontrolul
Responsabilizarea persoanelor cu diabet zaharat pentru autoîngrijire
Autocontrolul reprezintă o sumă de metode prin care persoana cu diabet își menține
valorile glicemiilor în limite normale. Pe lângă aceasta este necesară menținerea în limite
normale a altor parametri (tensiune arterială, lipide) cu scopul de a PREVENI ȘI CONTROLA
complicațiile acute și cronice.
Obiectivele îngrijirii persoanelor cu diabet sunt:
Control glycemic
Hemoglobina glicată < 7,0 %
Glicemia preprandială (înainte de masă 80 - 130- mg/dl
și administrarea tratamentului)
Glicemia postprandială (după masă) <180 mg/dl
Controlul tensiunii
Tensiune arterial <130 - 80 mmHg
Controlul lipidelor (grăsimilor din sânge)

Colesterol total <170 mg/dl
LDL colesterol (colesterol “rău”) <100 mg/dl (<70 mg/dl la cei cu boli
cardiovasculare
Trigliceride <150 mg/dl
HDL colesterol (colesterol “bun”) > 40 mg/dl la bărbați, >50 mg/dl la femei
11
Controlul ponderal
La pacienții cu greutate normală Menținerea greutății
(normoponderali)
La supraponderali și obezi Reducerea greutății cu minim 10% și apoi
menținerea ei
Optimizarea stilului de viață

Abandonarea fumatului/menținerea stării
de nefumător,
Alimentație corectă,
Exercițiu fizic zilnic,
Evitarea stresului
Controlul complicațiilor
Examen oftalmologic
Examen al piciorului
Ecamen de urină
Examen cardiologic ( de obicei o dată pe
an)
Principalele căi prin care puteți atinge obiectivele stabilite sunt:

1. Respectarea orarului injecțiilor cu insulină și/sau a celeilalte medicații recomandate de medic
2. Grija pentru tipul și orarul alimentației
3. Ritmul efortului fizic
4. Abandonarea fumatului sau menținerea stării de nefumător
5. Controlul stării de stres (practicarea exercițiului fizic este o metodă foarte bună în acest scop)
6. Determinarea glicemiilor cu ajutorul glucometrelor
7. Prezentarea la consultațiile și explorările periodice stabilite de medicul specialist.
Responsabilizarea pacientului pentru propria sa îngrijire definește situația în care echipa
medicală (medic, asitent educator, dietetician, psiholog) ajută persoana cu diabet:
1. Să fie informat că:

- diabetul zaharat este o afecțiune cronică însoțită de un risc crescut de complicații, care
pot fi prevenite dacă tratamentul este corect efectuat;
- diabetul zaharat evoluează silențios, fără semne evidente;
12
2. Să fie motivat să respecte noile deziderate ale vieții sale viitoare. Atât timp cât diabetul este
bine echilibrat și fără complicații majore persoana cu diabet poate face orice își dorește în
viață.
3. Să-și asume responsabilitatea în cunoștință de cauză, pentru deciziile zilnice sau pe termen
lung.
4. Să folosească în interes personal toate informațiile primite de la echipa care-l tratează.
5. Să învețe din experiență și mai ales să analizeze eșecurile pentru transformarea lor în
experiență pozitivă.
6. Să fie implicat într-o cât mai mare măsură în propriul tratament (testarea glicemiei, ajustarea,
măsurarea tensiunii arteriale și a greutății).
Se consideră că o persoană cu diabet este pregătită și responsabilă pentru o viață
normală atunci când:
- are suficiente cunoștiințe pentru a lua decizii raționale;
- poate să-și exercite autocontrolul;
- are experiență și discernământ să-și autoevalueze acțiunile și să le corecteze dacă e
cazul.
II 6. Tratamente științifice și naturale
Diabetul este o boală cronică. Aceasta înseamnă că tratamentul trebuie urmat toată viața.
Cei mai mulți dintre noi știm că diabetul este o boală răspândită care afectează în mod decisiv
stilul de viață, alimentația, activitatea fizică, obiceiurile toxice (fumatul, consumul de alcool,
etc). Adoptarea unor obiceiuri corecte și sănătoase previne apariția diabetului, iar în cazul celor
care suferă deja de această boală, ținerea ei sub control îi va ajuta să se bucure de o mai bună
calitate a vieții.
Dovezile științifice confirmă faptul că, în măsura în care perioada de boală se prelungește
și nivelul zahărului din sânge (glicemia) nu este ținut sub control, rata apariției complicațiilor
tipice diabetului este mai ridicată. Obiectivul principal al oricărui tip de tratament pentru diabet
este acela de a menține în limite normale nivelul zahărului din sânge și de a reduce în acest mod
riscul apariției complicațiilor ca de exemplu, tulburările de vedere din cauza afectării retinei,
problemele rinichilor, problemele arterelor coronare, probleme neurologice, ulcerațiile la nivelul
piciorului, etc.
Dieta și exercițiul fizic, împreună cu scăderea în greutate, constituie stâlpii de susținere ai
tratamentului pentru diabet, iar în cazul în care nu este nevoie de insulină sau de altă medicație,
ele formează unicul tratament necesar care nu trebuie niciodată ignorat și care va ajuta bolnavul
să mențină glicemia în limite normale.
13
Dietoterapia
În cazul diabetului, baza tratamentului o reprezintă controlul alimentației. S-a descoperit
că alături, de lipsa de exercițiu fizic, aceste două cauze sunt strâns aociate cu obiceiurile
incorecte de alimentație (consumul de alimente bogate în zahăr, grăsimi și alimene procesate).
Alimentația sănătoasă și echilibrată contribuie la controlul corespunzător al nivelului glucozei
din sânge, al greutății corporale, al tensiunii arteriale, al nivelului colesterolului și a gliceridelor
din sânge – toate acestea fiind legate de diabet. Alimentația diabeticilor nu constă în consumul
unor alimente dietetice special concepute pentru ei sau din respectarea unor diete complicate.
Dimpotrivă ea, ar trebui să includă o varietate de alimente, gustoase și adecvate nevoilor ficăruia.
Principiile fundamentale ale alimentației diabeticilor sunt de fapt aceleași ca și principiile
recomandate unei persoane care își dorește să aibă o alimentație sănătoasă. Obiectivele
alimentației diabetice sunt următoarele:
- asigurarea uni echilibru nutrițional pentru favorizarea dezvoltării normale a copiilor și
adolescenților
- menținerea greutății corporale în limitele normale sau acceptabile pentru vârsta
persoanei cu diabet
- obținerea unor valori ale glicemiei cât mai aproape posibil de valorile normale
(normoglicemie) și, în consecință, evitarea scăderilor bruște ale glicemiei (hipoglicemia), dar și a
creșterilor bruște ale acesteia (hiperglicemia)
- schimbarea obiceiurilor greșite de alimentație grăsime în exces, lipsa de fibre, abuzul de
alimente fast-food, alimentația monotonă în care se consumă numai un anumit tip de alimente).
Tratamentul cu insulină
Diabetul de tip 1 se tratează cu insulină
Diabetul nu este o boală infecțioasă, cum este, de pildă, pneumonia sau infecția tractului
urinar, pentru vindecarea cărora nu este nevoie decât de tratamentul cu antibiotice; în același
timp, diabetul nu se poate asemăna cu o intervenție chirurgicală care se rezolvă după perioadă
scurtă de internare în spital și după o perioadă mai lungă de recuperare. Diabetul este o boală
cronică ce poate fi ținută sub control în mod eficient, dar care nu se poate vindeca. În cazul DZ1,
când insulina este necesară, boala durează toată viața. Respectarea unui stil de viață
corespunzător (alimentația sănătoasă, programul de exercițiu regulat sau tratamentul cu plante
medicinale).
Insulina a fost descoperită în anul 1921 de către savantul român Nicolae Paulescu, iar
introducerea utilizării acesteaia în tratamentul diabetului la oameni a avut loc în 1922, de către
Collip, Banting, MacLeod și Best, un grup de cercetători canadieni și americani. Descoperirea
14
insulinei este considerată unul din cele mai importante momente din istoria medicinei, deoarece
este singurul tratament care salvează viața copiilor, tinerilor și adulților cu diabet zaharat tip 1.
Medicul specialist este cel care hotărăște momentul în care tratamentul cu insulină este
necesar, precum și tipul de insulină. Insulina nu dă dependență. În unele situații, poate fi
întreruptă, la indicația medicului, dar niciodată în diabetul zaharat tip 1.
Tipuri de insulină
În funcție de modul în care acționează, există mai multe tipuri de insulină. Este bine să
cunoașteți cele mai importante caracteristici ale insulinei sau insulinelor pe care le folosiți.
Aceasta vă ajută să înțelegeți efectul pe care îl au asupra glicemiilor pe care le constatați la
automonitorizare și să faceți unele ajustări ale dozelor în caz de hiper sau hipoglicemie.
a) Insuline prandiale ( în relație imediată cu mesele)
Sunt de două feluri:
- insuline cu durată scurtă de acțiune (umane);
- analogi de insulină cu acțiune rapidă.
Insulinele prandiale sunt soluții limpezi, care nu necesită agitare înaintea administrării
Insulinele cu durată scurtă de acțiune (tip regular) intră în acțiune în 30 minute, au efect
maxim la 2-3 ore și o durată de acțiune de 6-8 ore. Se pot administra pe cale subcutanată (cel mai
frecvent), cu 20-30 minute înainte de masă. Calea intravenoasă și intramusculară sunt folosite în
tratamentul dezechilibrelor metabolice acute de către personalul medical.
Analogii de insulină cu acțiune rapidă (Lispro, Aspart, Glulizină) își încep acțiunea în
10-15 minute, deci trebuie administrați cu maxim 15 minute preprandial, însă pot fi administrați
și în timpul mesei sau posprandial. Au un vârf maxim de acțiune între 1-1,5 ore și durată de
acțiune de 3-4 ore.
Avantajele analogilor rapizi: risc mai mic de hiperglicemie postprandială și de
hipoglicemie postprandială tardivă, nu obligă la ingestia gustărilor, sunt mai comod de
administrat, putând fi injectați imediat înaintea meselor sau după masă (în funcție de valorile
glicemice).
b) Insuline bazale
Sunt și ele de două feluri:
- insuline cu acțiune intermediară de tip NPH
- analogi cu acțiune lungă (Glargină, Detemir)
Insulinele cu acțiune intermediară au aspect de soluții tulburi cu absorbție și acțiune

prelungită. Își încep acțiunea la 2-4 ore de la administrare, acțiunea maximă fiind de 6-10 ore și
15
durata acțiunii este de 14-18 ore. Se administrează de 1 sau 2 ori pe zi și trebuie omogenizate
(agitate) înainte de injectare.
Analogii cu acțiune lungă sunt soluții limpezi, care nu necesită agitare înainte de
injectare, au acțiune relativ constantă, în platou (fără vârfuri sau scăderi de acțiune) și prelungită
în medie 24 de ore. Insulinele analogi cu acțiune lungă își încep acțiunea la 2-4 ore, nu au vârf de
acțiune și au o durată de acțiune de 20-24 ore. Se administrează o dată pe zi (Glargină, Levemir),
uneori de 2 ori pe zi (Levemir).
c) Insuline premixate (acțiune bifazică), sunt amestecuri de insuline rapide sau analogi rapizi cu
insuline intermediare. Cifra din denumirea lor indică proporția de insulină rapidă.
- insuline premixate umane
- analogi de insuline premixate (Aspart 30; Lispro 25; Lispro 50).
Insuline premixate umane conțin în proporții variabile (30/70, 25/75 sau 50/50) insulină
cu durată scurtă de acțiune și insulină NPH. Își încep acțiunea în 30-60 minute, au acțiune
maximă la 2-8 ore și durată de acțiune de 14-18 ore. Sunt preparate tulburi și necesită agitare
îniante de administrare pentru omogenizare.
Analogii de insuline premixate conțin în proporții variabile (30/70, 25/75 și 50/50) analog
de insulină cu acțiune rapidă și insulină NPH. Își încep acțiunea în 10-15 minute, au acțiune de
14-18 ore. Sunt preparate tullburi și necesită agitare îniante de administrare pentru omogenizare.
Insulinele premixate se administrează de obicei dimineața și seara cu 20-30 minute înainte de
mese. Analogii de insuline premixate se administrează uneori și înainte de masa de prânz.
Dispozitive de administrare a insulinei
Atunci când începeți tratamentul cu insulină sau când vă schimbați tipul de insulină,
medicul sau asistenta vă va instrui cum să folosiți dispozitivul pentru administrarea insulinei.
Seringi de plastic cu ac detașabil sau nedetașabil. Gradațiile în unități marcate cu U-100
pe seringi sunt corespunzătoare insulinei de 100 UI/ml. Ideal este ca seringa să fie înlocuită după
fiecare injecție. La nevoie, puteți folosi o seringă de mai multe ori, cu condiția să fie păstrată în
condiții de igienă și capacul protector pus pe ac.
Pen-uri de insulină (stilouri) care folosesc cartușe de insulină. Penul este prevăzut cu un
cadran, pe care se afișează doza care se administrează și cu un ac detașabil. Sunt disponibile
două tipuri: unele care permit înlocuirea cartușului de insulină, celelalte care nu se mai pot folosi
după terminarea insulinei din cartuș (sistemele preumplute). Este recomandată utilizarea unui ac
nou la fiecare injecție, dar puteți folosi un ac de mai multe ori, condiția ca dispozitivul să fie
păstrat în condiții de igienă, și cu capacul protector pus pe ac.
Pompele de insulină sunt de două tipuri:
16
- externe (insulina este administrată subcutanat printr-un cateter, care face legătura între pompă
și țesutul subcutanat). Acest tip de pompe este utilizat și în România mai ales la copii și
adolescenți.
- intraperitoneale (insulina este absorbită direct în circulația intraabdominală). În prezent se află
în fază experimentală.
Efecte secundare/adverse ale insulinoterapiei
Hipoglicemia este principalul efect secundar al insulinoterapiei. În timp ce
hipoglicemiile ușoare sau medii sunt acceptate ca preț pentru echilibru metabolic bun,
hipoglicemiile severe (comele hipoglicemice) pot fi și trebuie evitate. Hipoglicemia la pacienții
cu insulinoterapie poate avea ca și cauze:
- aport inadecvat de glucide, omiterea unei mese sau gustări, interval prea mare între
administrarea insulinei și ingestia de glucide.
- doză prea mare de insulină
- injectarea accidentală într-un vas de sânge, de unde absorbția este mult mai rapidă (la
retragerea acului se observă sânge la locul injecției)
- exercițiu fizic fără adaptarea dozelor de insulină
- consum de alcool
- alterarea funcției renale sau hepatice
Lipodistrofia la locul injecției se caracterizează prin modificări ale țesutului adipos, ce
constau în tumefieri (umflături) de dimensiuni variabile, cu consistență elastică, nedureroasă
(lipohipertrofie), întâlnită mai frecvent sau topirea țesutului adipos în anumite zone (lipoatrofie)
care apar mai rar. Utilizarea insulinelor moderne, a acelor atraumatice și rotirea permanentă a
locului de injectare a insulinei previne această complicație. La nivelul zonelor de lipohipertrofie
este modificată absorbția insulinei, de accea în zonele respective nu se vor mai face injecții cu
insulină până ce aceste modificări dispar. Lipoatrofia apare foarte rar în cazul tratamentului cu
insulină umană.
Edemul insulinic (retenția de apă în țesuturi) se înregistrează uneori după începerea
insulinoterapiei, apare mai frecvent la membrele inferioare și mai rar generalizat. Fenomenul este
moderat, tranzitoriu și, de cele mai multe ori, nu necesită tratament cu diuretice.
Creșterea în greutate poate apărea din cauza efectului anabolizant al insulinei sau din
cauza consumului exagerat de glucide pentru corectarea hipoglicemiilor. Creșterea în greutate se
poate evita printr-o dietă corectă și exercițiu fizic.
Neuropartia senzitivă hiperalgică (care se manifestă prin dureri intense de obicei la
nivelul picioarelor) poate să apară imediat după introducerea insulinoterapiei, este foarte rară și
17
se datorează variațiilor bruște ale glicemiei. Și în acest caz, fenomenul este trecător și se remite
spontan, după echilibrarea metabolică.
“Încețoșarea vederii” poate să apară la câteva zile după începrea insulinoterapiei. Nu se
datorează retinopatiei, ci unor tulburări de refracție, care însoțesc fluctuațiile glicemice mari din
această perioadă și este temporară. Nu vă schimbați ochelarii decât la 6-8 săptămâni după
echilibrarea diabetului, când vederea revine la nivelul dinainte de a începe insulina.
II 7. Complicațiile acute ale diabetului
Acute:
Metabolice
 Coma hiperglicemică, Coma hipoglicemică;
 Coma hiperosmolară, Coma acidoza lactică;
1. Hipoglicemia
Hipoglicemia înseamnă scăderea concentrației de glucoză din sânge sub 70 mg/dl însoțită
cel mai frecvent de semne caracteristice. Aceste semne pot fi diferite de la o persoană la alta.
Hipoglicemia poate să apară la pacienții insulinotratați sau tratați cu sulfonilureice.
Cauzele hipoglicemiei
1) Doze prea mari de insulină sau de sulfonilureice
2) Legate de alimentație
- consum de hidrați de carbon mai mic decât cel recomandat sau pentru care s-a
calculat doza de insulină
- mese întârziate
- asimilarea dificilă a hidraților de carbon având cauză alte boli (faringită,
amigdalită vărsături, enterocolită ).
3) Legate de efortul fizic
- efort fizic mai mare decât cel pentru care s-au calculat glucidele
- hipoglicemia după efortul fizic intens
4) Consum de alcool: alcoolul are ca efect scăderea glicemiei
5) Rezultate din injectarea defectuasă a insulinei:
- zona de injecție a fost antrenată într-un efort fizic
- injectare în vas de sânge sau intramuscular
- expunere prelungită la soare ( vasele de sânge se dilată, insulina se absoarbe mai
repede).
Cum se manifestă hipoglicemia?
18
- transpirație rece, foame, tremurături, durere de cap, paloare la nivelul feței, palpitații,
oboseală nejustificată, nervozitate, tulburări de vedere, tulburări de vorbire , dezorientare,
convulsii, pierdere de cunoștință.
Cum trebuie tratată hipoglicemia?
Hipoglicemia ușoară (când senzațiile nu sunt foarte intense). Se vor consuma imediat 10-
15 grame de zahăr sau 100 ml suc cu zahăr
Hipoglicemia moderată (starea de rău accentuată, semnele de hipoglicemie sunt intense).
Se vor conusma imediat 10 -15 grame de zahăr urmate de o gustare de 20-30 g glucide.
Hipoglicemia severă (pacientul este inconștient sau semiconștient, nu poate înghiți). În
această situație aveți nevoie de ajutorul familiei sau colegilor care se află în preajmă (ei trebuie
să știe că aveți diabet și că faceți un tratament cu insulină). Tratamentul în această situație constă
în injectarea unui flacon de glucagon de către anturaj. Dacă nu aveți glucagon la îndemână,
trebui solicitată de urgență ambulanța. Personalul sanitar va administra glucoză intravenos și în
cele mai multe cazuri vă va transporta la spital pentru supraveghere.
2. Hiperglicemia
Termenul de hiperglicemie definește glicemiile ce depășesc valoarea acceptată ca țintă a
tratamentului.
Semnele hiperglicemiei: sete, consum crescut de lichide, uscăciunea gurii, urinatul des și
în cantități mari, stare de oboseală, scădere în greutate, vindecare dificilă a rănilor sau operațiilor,
infecții prelungite, mai ales micoze la nivelul pielii sau organelor genitale, somnolență, grețuri și
vărsături (în fazele avansate de cetoacidoză).
Aceste semne pot apărea fie înainte de depistarea diabetului, fie pe parcursul bolii atunci
când glicemiile cresc (dacă se întrerupe tratamentul, dacă tratamentul nu mai este eficient, dacă
nu este respectată dieta). În cetoacidoză, pe lângă semnele hiperglicmiei, apare și respirația cu
miros de mere putrede (acetonă), cu respirație zgomotoasă, somnolență, grețuri și vărsături,
dureri abdominale. Dacă starea avansează, se poate ajunge la pierderea stării de conștiență.
Complicaţii:
- Infecţioase – bacteriene, micotice;
- Medicale – acute: IMA, AVC, Arterita Acută;
Cronice:
- Angiopatia diabetică:
- Macroangiopatia diabetică – Coronariană, Arteriopatia, Cerebrală, HTA;
- Microangiopatia diabetică – Nefropatia, Retinopatia, Neuropatia;
- Gangrena diabetică;
- Osteoarticulare;
19
- Digestive;
- Cutanate şi mucoase;
- Tulburări de fertilitate.
Evoluţie:
Respectarea tratamentului face ca evoluţia să fie bună, iar apariţia complicaţiilor cronice
să fie întârziată cât mai mult.
20
Capitolul III
Planuri de îngrijire la pacienții cu Diabet zaharat tip I
Cazul I
Date generale:
Inițiale: I. M.
Vârsta: 59 ani
Sex: feminin
Starea civilă: căsătorită
Domiciliu: Piatra Neamț
Număr copii: 4
Religie: ortodoxă
Naționalitate: română
Limba vorbită: română
Ocupație: pensionară (fostă învățătoare)
Condiții de viață: bune, locuiește într-o casă cu 3 camere cu soțul și un fiu
Nivel de instruire: liceu
Data internării: 23.06.2017 FO nr. 5214
Data externării: 02.07.2017
Diagnostic medical: Dz. tip I complicat: Polineuropatie diabetică
Motivele internării: dureri la membrele inferioare cu exacerbare nocturnă, edeme la membrele
inferioare, valori glicemice mari (glicemia 280 mg/dl), insomnie
AHC: mama cu Dz. tip I, mătușa maternă cu Dz. tip I
APF: A=1, 4 nașteri pe cale naturală, menopauză la 47 ani
APP: Dz. tip I din 1998
Alergii: nu se știe
Grup sangvin: AII, Rh pozitiv
Înălțime: 1,65 m
Greutate: 87 kg
Antecedente de fond: Insulină Apidra - 20 U ora 8:00 s.c.
- 16 U ora 14:00 s.c.
- 20 U ora 20:00 s.c
Insulină Lantus: - 32 U ora 22:00 s.c.
21
Obișnuințe de viață: alimentație: nu respectă riguros regimul alimentar, nu consumă alcool, nu
fumează, cafea: 1 ceașcă pe zi.
Istoricul bolii: Pacienta I. M. în vârstă de 59 ani, cunoscută diabetică, cu 4 prize de insulină/zi,
relatează că de aproximativ o săptămână prezintă dureri la membrele inferioare, edeme la
membrele inferioare, valori glicemice mari (glicemia = 280 mg/dl), insomnie. Este internată în
secția Diabet și Boli de Nutriție penru reechilibrare metabolică.
Investigații efectuate:
Probe de laborator Valori obținute Valori normale

Glicemie 280 mg/dl 70 - 115 mg/dl
Leucocite 6800 mm3 5000 – 8000 mm3
Trombocite 229.000 mm3 150 – 450.000 mm3
HbA1c 13,1 % 4.80 – 5.90 %
VSH 10 mm/h 1 – 10 mm/h
Uree sangvină 43 mg/dl 20 – 40 mg/dl
Creatinină 0,70 mg/dl 0,7 – 1,5 mg/dl
Colesterol 226 mg/dl 120 – 200 mg/dl
Glucoză în urină 140 mg/dl Absent
Corpi cetonici Absenți absenți
Tratament instituit:
- Insulină Apidra: - 24 U ora 8:00 s.c.
- 14 U ora 14:00 s.c.
- 10 U ora 20:00 s.c.
- Insulină Lantus: 28 U ora 22:00 s.c.
- Tertensif SR: 1,5 mg/zi p.o. dimineața
- Pentoxifilin : 400mg/zi p.o. dimineața și seara
- Diazepam: 10 mg: 1 tb/zi p.o. seara
Culegere de date:
Respirație: 16 respirații/min;
TA: 140/70 mmHg;
Puls: 73 b/min;
Temperatura: 36,50C;
Diureza: 1200 ml/24h;
Tranzit intestinal: 1 scaun/zi;
Alimentație: activă;
Dieta: dietă diabetică cu 160g HC/zi;
Mișcare: autonom;
22
Igienă: autonom;
Tegumente și mucoase: integre;
Somn: 5-6 ore/zi
Durere: la membrele inferioare, parestezii și cauzalgii plantare;
Edeme: la membrele inferioare;
Comunicare: tristețe și îngrijorare;
Cunoștiințe: insuficiente despre complicațiile diabetului, tratament, regimul igieno –
dietetic.
După culegerea și analiza datelor am considerat că pacienta I.M. este dependentă în

satisfacerea următoarelor nevoi fundamentale în ordine prioritară:
1. Nevoia de a evita pericolele;
2. Nevoia de a se alimenta și hidrata;
3. Nevoia de a elimina;
4. Nevoia de a dormi și a se odihni;
5. Nevoia de a comunica;
6. Nevoia de a învă ța.
Nevoia Problema Obiectiv
Nevoia de a evita pericolele - durere - pacienta să resimtă diminuarea
- vulnerabilitate la durerii
pericole - pacienta să nu dezvolte complicații
Nevoia de a se alimenta și - regim alimentar impus - pacienta să respecte regimul
hidrata alimentar impus
Nevoia de a elimina - retenție hidrică - pacienta să nu mai prezinte edeme
Nevoia de a dormi și a se - insomnia - pacienta să doarmă un număr
odihni suficient de ore
Nevoia de a comunica - comunicare ineficientă - pacienta să comunice eficient la
la nivel afectiv nivel afectiv
Nevoia de a învăța - cunoștințe insuficiente - pacienta să învețe regimul igieno –
dietetic, tratamentul la domiciliu,
complicațiile Dz.
1. Nevoia de a evita pericolele:
P1: durere
E1: dezechilibru metabolic
S1: dureri la nivelul gambelor exacerbate nocturn, cauzalgii plantare
23
Obiectiv: pacienta să resimtă diminuarea durerii.
P2: vulnerabilitate la pericole

E2: tratament cu insulină, valori glicemice crescute (glicemia = 280mg/dl), mediul spitalicesc
S2: posibile complicații (comă hipoglicemică, comă hiperglicemică, complicații infecțioase,
vasculare, nervoase, renale, cutanate), infecții nosocomiale.
Obiectiv: pacienta să nu dezvolte complicații pe perioada spitalizării

Intervenții proprii:
- am asigurat un microclimat corespunzător: salon curat, aerisit, pat cu lenjerie curată;
- am manifestat înțelegere față de suferința pacientei;
- am asigurat repaus fizic și psihic la pat;
- am explicat cauza durerii: polineuropatia diabetică, determinată de valori glicemice mai
mari de 150 mg/dl;
- am încurajat pacienta spunându-i că durerea se va diminua în intensitate;
- am sfătuit pacienta să facă mișcări active ale membrelor inferioare;
- am sfătuit pacienta să-și maseze ușor membrele inferioare după igiena zilnică riguroasă;
- am verificat aspectul membrelor inferioare: integritatea tegumentelor, unghiile, prezența
edemelor;
- am monitorizat funcțiile vitale și am notat valorile obtținute în FO ( TA= 140/70
mmHg, P= 73b/min, R=16 r/min, T=36,50C);
- am verificat starea tegumentelor în zonele în care pacienta își efectuează injecția cu
insulină;
- am urmărit starea pacientei pentru a depista eventualele complicații;
- am încurajat pacienta să declare orice posibilă modificare ce poate apărea;
- am instruit pacienta cu privire la:
- am informat pacienta cu privire la respectarea regimului alimentar și a tratamentului
medicamentos în prevenirea complicațiilor Dz;
- am informat pacienta despre importanța completării corecte și cu regularitate a jurnalului
de automonitorizare ce ajută pacienta să reducă riscul apariției complicațiilor acute ale Dz (coma
hipo - și hiperglicemică);
- am respectat regulile de asepsie și antisepsie în efectuarea îngrijirilor, investigații și
tratament.
Intervenții delegate:
24
- am recoltat sânge pentru probele de laborator;
- am administrat medicația prescrisă de medic în FO:
Insulină Apidra: - 24 U ora 8:00 s.c.
- 14 U ora 14:00 s.c.
- 10 U ora 20:00 s.c.
Pentoxifilin: 400 mg/zi p.o. dimineața și seara
Evaluare: În urma îngrijirilor acordate pacienta declară că în primele două zile durerea a
persistat dar s-a diminuat în intensitate. Începând cu ziua a treia pacienta nu a mai cauzat dureri
la membrele inferioare și nu a dezvltat complicații pe perioada spitalizării.
2.Nevoia de a se alimenta și hidrata:
P: regim alimentar impus

E: dezechilibru metabolic
S: necesită dietă cu 160g HC/zi, hiposodată
Obiectiv: pacienta să rspecte regimul alimentar impus
- am discutat gusturile alimentare și obiceiurile pacientei;
- am instruit pacienta cu privire la componența și importanța respectării dietei pentru
menținerea valorilor glicemiei în limite normale;
- am supravegheat respecatarea dietei;
- înainte de masă am aerisit saonul, am îndepărtat mirosurile dezagreabile;
- am servit pacienta cu alimente la o temperatură moderată, la ore regulate și prezentate
atrăgător;
- am oferit pacientei variante de dietă pentru fiecare anotimp, conținutul în HC al
alimentelor;
- am prezntat pacientei și familiei liste cu alimente permise/nepermise;
- numărul meselor/24h: 5-6 mese (3 principale și 2-3 gustări);
- alegerea alimentelor în funcție de conținutul de glucide;
- tehnici de preparare a alimentelor permise/nepermise: prăjirea este contraindicată, se
recomandă fierberea și coacerea;
- am ajutat pacienta să-și efectueze meniuri pentru a evita monotonia alimentară;
25
- am recoltat sânge pentru determinarea glicemiei preprandial;
- am administrat medicația prescrisă de medic în FO;
- 14 U ora 14:00 s.c.
- 10 U ora 20:00 s.c.
- cu mențiunea că după administrarea insulinei pacienta să se alimenteze în 15-20 minute
pentru a evita reacțiile hipoglicemice.
Evaluare: pacienta a respectat regimul alimentar impus pe toată durata spitalizării;
valorile glicemice au scăzut la 120 mg/dl.
3. Nevoia de a elimina
P: retenție hidrică
S: edeme în 1/3 inferioară a gambelor
Obiectiv: pacienta să nu mai prezinte edeme
- am efectuat bilanțul hidric (ingesta/ excreta);
- am sfătuit pacienta ca în repaus să își plaseze membrele inferioare pe o pernă sau o
pătură rulată, pentru favorizarea circulației venoase;
- am instruit pacienta cu privire la respectarea regimului alimentar: reducerea aportului de
lichide și sare;
- am sfătuit pacienta să evite ortostatismul de medic în FO: Tertensif SR 1 tb/zi p.o.
dimineața.
Evaluare: începând cu primele două zile edemele s-au diminuat, în a treia zi edemele s-
au remis.
4. Nevoia de a dormi și a se odihni:
P: insomnie
E: durere, mediul spitalicesc
S: somn necorespunzător calitativ și cantitativ
Obiectiv: pacienta să doarmă un număr suficient de ore (7-8 ore).
26
- am asigurat pacientei confort fizic și psihic;
- am creeat un microclimat adecvat: salon curat, aerisit, ferit de surse de lumină și de
zgomote, pat cu lenjerie curată;
- am asigurat pacientei o stare de igienă coresunzătoare: lenjerie de corp curată, toaletă
efectuată;
- am sfătuit pacienta să adopte o poziție comodă în pat;
- am sfătuit pacienta ca înainte de culcare să lectureze o carte sau o revistă;
- recomand pacientei să încerce să gândească pozitiv înainte de a dormi, să fie optimistă
în ceea ce privește boala sa;
- observ somnul, calitatea acestuia, raportul între starea de veghe și somn;
- am administrat medicația prescrisă de medic în FO: Diazepam 10mg 1tb p.o seara
înainte de culcare.
Evaluare: în primele două zile pacienta declară că se odihnește numai după
administrarea tabletei de Diazepam. În a treia zi pacienta are un somn normal cu program de
odihnă adecvat (7-8 ore), fără adminsitrare de Diazepam.
5. Nevoia de a comunica:
P: comunicare ineficientă la nivel afectiv

E: mediul spitalicesc, durere
S: apatie, izolare, tristețe
Obiectiv: pacienta să comunice eficient la nivel afectiv
- am asigurat un mediu liniștit, am câștigat încredera pacientei explicându-i necesitatea
internării, am manifestat răbdare și înțelegere;
- am familiarizat pacienta cu mediul său ambiant: componența echipei de îngrijire,
topografia secției, regulamentul de ordine interioară al spitalului, drepturile și îndatoririle
bolnavului, am obținut semnătura pe consimțământul informal din FO;
- am încurajat pacienta să-și exprime nevoile, sentimentele și dorințele sale (se teme de
complicațiile diabetului zaharat);
- am discutat cu pacienta despre modul în care pot fi prevenite complicațiile diabetului
zaharat, menținerea valorilor glicemice sub 300 mg/dl;
- am pregătit pacienta psihic pentru diverse investigații și i-am explicat scopul lor;
27
- am antrenat pacienta în procesul de îngrijire, crescându-i sentimentul de utilitate și de
încredere în forțele proprii;
- am folosit un limbaj simplu și clar, pentru a putea fi înțeleasă;
- am facilitat vizitele grupului de susținere (familie/prieteni) pentru a diminua sentimentul
de singurătate;
- am liniștit pacienta cu privire la starea sa și i-am dat exemple de pacienți cu evoluție
favorabilă;
Evaluare: pacienta s-a acomodat repede la atmosfera de spital, a fost liniștită, echibrată.
6. Nevoia de a învăța:
P: cunoștințe insuficiente
E: ignoranță, lipsa informațiilor
S: solicită informații despre regimul igieno-dietetic, tratamentul la domiciliu, complicațiile
diabetului zaharat
Obiectiv: pacienta să învețe regimul igieno-dietetic, tratamentul la domiciliu,
complicațiile Dz.
- am explorat nivelul de cunoștințe al pacientei privind boala, modul de manifestare,
modul de participare la intervenții și procesul de recuperare;
- împreună cu pacienta am identificat obiceiurile și deprinderile ei greșite (nu respectă
dieta din cauza monotoniei alimentare, este sedentară);
- am stimulat dorința de cunoaștere;
- am conștientizat pacienta asupra propriei responsabilități privind sănătatea;
- am informat pacienta despre prevenirea complicațiilor prin menținerea glicemiei la
valori sub 150 mg/dl și imporanța respectării regimului alimentar;
- am informat pacient despre numărul meselor în 24h: 5-6 mese (3 principale și 2-3
gustări);
- am înștiințat pacienta despre alegerea alimentelor în funcție de conținutul de glucide;
- am informat pacienta despre tehnicile de preparare a alimentelor permise/nepermise:
prăjirea este contraindicată, se recomandă fierberea sau coacerea;
- am informat pacienta despre alimentele interzise: zahăr, produse zaharoase, marmeladă,
dulcețuri, miere de albie, fructe uscate, leguminoase uscate, siropuri, vinul dulce, berea, struguri,
prune...etc.
28
- am informat pacienta despre alimentele permise cântărite: fructe și legume proaspete,
mere, fragi, căpșuni, caise...etc.
- pâine albă, graham, paste făinoase fierte, griș, orez lapte, caș urdă, brânză, mămăligă.
- am informat pacienta cu privire la alimentele permise necântărite: carne slabă de: vacă,
vițel, pasăre, porc, miel, pește; brânzeturi: cașcaval, brânză topită; ouă proaspete moi; legume:
varză, conopidă, spanac, dovleac, fasole verde, salată, vinete, ridichi, ciuperci...etc.
- am informat pacienta despre evitarea sedentarismului ( am recomandat plimbări în aer
liber cel puțin o oră pe zi, ( a stresului, a eforuturilor fizice mari;
- am informat pacienta despre respectarea tehnicii injecției cu insulină în funcție de
activitatea fizică, cantitatea de HC consumați;
- am informat pacienta despre respectarea regulilor de igienă: baie generală zilnică,
urmată de schimbarea lenjeriei de corp și igiena cavitații bucale;
- am informat pacienta despre îngriirea piciorului diabetic: spălarea zilnică a picioarelor
cu apă și săpun, uscarea lor cu un prosop moale prin presare nu prin frecare, folosirea unei creme
pentru călcâi, evitarea încălțămintei strâmte, a ciorapilor cu elastic dur, evitarea loviturilor la
picioare, bătăturile nu se taie niciodată;
- am informat pacienta despre controlul medical periodic la medicul de familie și medicul
diabetolog;
- am informat pacienta cu privire la urmarea tratamentului medicamentos prescris de
medic, respectarea dozelor și a orarului;
- am informat pacienta cu privire la cunoașterea complicațiilor: comă hipo- și
hiperglicemică, complicații infecțioase, vasculare, nervoase, renale, cutanate;
- am oferit pliante și reviste pacientei și familie, care conțin informații despre diabetul
zahrat;
- am oferit pacientei și familiei modele de dietă pentru fiecare anotimp, conținutul în HC
al alimentelor;
- am discutat cu familia pacientei despre regimul igieno-dietetic, tratamentul la domiciliu
și posibilele complicații ale Dz.
Evaluare: pacienta și familia cunosc regimul igieno-dietetic, tratamentul la domiciliu,

posibilele complicații ale Dz.
29
Evaluare finală
Pacienta I. M. în vârstă de 59 de ani cu domiciliul în orașul Piatra Neamț, cunoscută cu

diabet zaharat tip I din 1998, complicat cu polineuropatie diabetică, tratată intensiv cu insulină,
s-a internat în data de 23.02.2017 în secția Diabet și Boli de Nutriție prezentând dureri la
membrele inferioare, valori glicemice mari (glicemia 280 mg/dl), insomnie, pentru reechilibrare
metabolică.
30
În urma investigațiilor efectuate clinic și paraclinic medicul a stabilit conduita
terapeutică. Eu, împreună cu echipa medicală am efectuat îngrijiri cu rol propriu și delegat pentru
realizarea obiectivelor propuse în vederea ameliorării stării de sănătate a pacientei.
S-a instituit tratament medicamentos cu:
- 14 U ora 14:00 s.c.
- 10 U ora 20:00 s.c.
Tertensif SR: 1,5mg/zi p.o. dimineața
Pentoxifilin:400mg/zi p.o. dimineața și seara
Diazepam: 10 mg: 1 tb/zi p.o. seara
Pe tot timpul spitalizării pacienta a fost mulțumită de îngrijirile acordate de cadrele
medicale și de tratamentul istituit. Evoluția bolii a fost favorabilă, simptomele s-au remis,
valorile glicemice au scăzut la 120 mg/dl, pacienta externându-se la 02.03.2015 acumulând un
număr de 9 zile de internare.
La externare s-au recomandat următoarele:
- tratament medicamentos cu Insulină Apidra: - 24 U ora 8:00 s.c.
- 14 U ora 14:00 s.c.
- 10 U ora 20:00 s.c.
- dietă cu 180g HC/zi repartizați în 5-6 mese (3 principale și 2-3 gustări);
- evitarea sedentarismului, a stresului, a eforturilor fizice mari;
- menținerea sub control a glicemiei, respectarea dietei și a tratamentului medicamentos;
- control medical la medicul de familie și medicul diabetolog ( la o lună sau ori de câte ori este
nevoie) dispensarizare.
Cazul II
Date generale:
Inițiale: M. D.
Vârsta: 57 ani
Sex: feminin
31
Starea civilă: căsătorită
Domiciliu: județul Neamț, localitatea Alexandru Cel Bun
Număr copii: 2
Religie: ortodoxă
Ocupație: pensionară (fostă bucătăreasă)
Condiții de viață: bune, locuiește la casă împreună cu soțul
Nivel de instruire: școală profesională
Diagnostic medical: Dz. tip I dezechilibrat, HTA stadiul II.
Motivele internării: dureri la membrele inferioare, valori tensionale ridicate (TA= 210/110
mmHg), valori glicemice mari (glicemia 320 mg/dl), polidipsie, poliurie, insomnie.
AHC: bunica maternă cu Dz. tip I
APF: A=0, 2 nașteri pe cale naturală, menopauză la 49 ani
APP: Dz. tip I din 1992, HTA din 2005
Grup sangvin: BIII, Rh pozitiv
Înălțime: 1,60 m
Greutate: 70 kg
Medicament de fond: Insulină Humulin Regular - 18 U ora 8:00 s.c.
- 16 U ora 14:00 s.c.
Insulină Humulin M3 - 10 U ora 20:00 s.c
Tertensif 1,5 mg: 1 tb p.o. dimineața
Aspenter 75 mg: 1 tb p.o. prânz
Obișnuințe de viață: alimentație: nu respectă riguros regimul alimentar, nu consumă alcool, nu
fumează, cafea: 1 ceașcă pe zi.
Istoricul bolii: Pacienta M. D. în vârstă de 57 de ani, cunoscută diabetică tip I din anul 1992 și
hipertensivă din anul 2005, relatează că de aproximativ 4 zile prezintă dureri la nivelul
membrelor inferioare, valori tensionale ridicate (TA 210/110 mmHg), valori glicemice mari
(glicemia= 320 mg/dl), polidipsie, poliurie, insomnie. Este internată în secția Diabet și Boli
de Nutriție penru reechilibrare metabolică.
32
Leucocite 6970 mm3 5000 – 8000 mm3
Trombocite 269.000 mm3 150 – 450.000 mm3
HbA1c 13,1 % 4.80 – 5,90 %
VSH 8 mm/h 1 – 10 mm/h
Colesterol 236 mg/dl 120 – 200 mg/dl
Glucoză în urină 140 mg/dl Absent
Corpi cetonici Absenți absenți
- Insulină Humulin Regular - 20 U ora 8:00 s.c.
- 18 U ora 14:00 s.c.
- Insulină Humulin M3 - 18 U ora 20:00 s.c
- Furosemid 40 mg: 2 tb p.o.
- Nitropector 20 mg: 3 tb/zi p.o.
- Pentoxifilin Retard: 400 mg/zi p.o. dimineața și seara
Culegere de date:
TA: 210/100 mmHg;
Puls: 60 b/min;
Mișcare: autonom;
Igienă: autonom;
Somn: 5-6 ore/zi
Durere: la membrele inferioare;
Comunicare: tristețe și îngrijorare;
Cunoștiințe: insuficiente despre complicațiile diabetului, tratament, regimul igieno –
dietetic.
33
După culegerea și analiza datelor am considerat că pacienta M. D. este dependentă în
următoarele nevoi fundamentale în ordine prioritară:
3. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație;
5. Nevoia de a dormi și a se odihni;
7. Nevoia de a învă ța.
Nevoia de a evita - durere - pacienta să resimtă diminuarea
pericolele - vulnerabilitate la pericole durerii
- pacienta să nu dezvolte complicații
hidrata - polidipsie alimentar impus
- pacienta să nu mai acuze sete
Nevoia de a respira și a -circulație inadecvată - pacienta să prezinte o circulație
avea o bună circulație adecvată
Nevoia de a elimina - poliurie - pacienta să aibă diureză normală
Nevoia de a dormi și a se - insomnia - pacienta să doarmă un număr
odihni suficient de ore (7 – 8 ore)
Nevoia de a comunica - comunicare ineficientă la - pacienta să comunice eficient la
nivel afectiv nivel afectiv
complicațiile Dz.
P1: durere
E1: dezechilibru metabolic, valori tensionale ridicate (TA= 210/110 mmHg)
S1: dureri la nivelul gambelor, cauzalgii plantare, cefalee
34
E2: tratament cu insulină, valori glicemice crescute (glicemia= 320 mg/dl), mediul spitalicesc,
valori tensionale crescute
vasculare, nervoase, renale, cutanate), infecții nosocomiale, AVC

- am monitorizat funcțiile vitale și am notat valorile obținute în FO (TA= 210/110
mmHg, P= 60 b/min, R= 15 r/min/ T= 36,30C);
- am explicat cauza durerii: polineuropatia diabetică, determinată de valori glicemice mai
mari de 150 mg/dl;
edemelor;
insulină;
- am informat pacienta despre importanța respectării regimului alimentar și a
tratamentului medicamentos în prevenirea complicațiilor Dz;
- am informat pacienta despre importanța completării corecte și cu regularitate a
jurnalului de automonitorizare ajută pacienta să reducă riscul apariției coplicațiilor acute ale Dz
(coma hipo - și hiperglicemică);
tratament.
nă Humulin Regular - 20 U ora 8:00 s.c.
35
- 18 U ora 14:00 s.c.
Evaluare: În urma îngrijirilor acordate cu rol propriu și delegat, în primele zile de

spitalizare durerea a persistat dar începând cu a treia zi pacienta nu a mai prezentat dureri la
nivelul membrelor inferioare. Pacienta nu a dezvoltat complicații pe perioada spitalizării
P1: regim alimentar impus

S1: necesită dietă cu 200g HC/zi, hiposodată
P2: polidipsie
S2: sete intensă (ingesta=3500 ml)
Obiectiv: pacienta să nu mai acuze sete
- am efectuat bilanțul hidric
- am asigurat dieta cu 200g HC/zi, hiposodată;
- am supravegheat respectarea dietei;
- înainte de masă am aerisit saonul, am îndepărtat mirosurile dezagreabile;
atrăgător;
alimentelor;
- am informat pacienta despre numărul meselor/24h: 5-6 mese (3 principale și 2-3 gustări);
- am informat pacienta despre alegerea alimentelor în funcție de conținutul de glucide;
36
- am informat pacienta despre tehnicile de preparare a alimentelor permise/nepermise: prăjirea
este contraindicată, se recomandă fierberea și coacerea;
- 18 U ora 14:00 s.c.
Evaluare: în urma îngrijirilor acordate cu rol propriu și cu rol delegat, pacienta s-a
alimentat conform indicațiilor primite pe toată durata spitalizării. Începând cu ziua a treia
pacienta nu mai prezintă sete intensă, valorile glicemice au scăzut la 130 mg/dl.
3. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație:
P: circulație inadecvată
E: alterarea funcției cardiace
S: creșterea TA peste valoarea normală ( TA= 210/110 mmHg)
Obiectiv: pacienta să prezinte o circulație adecvată
- am monitorizat funcțiile vitale și am notat valorile obținute în FO (TA=210/100 mmHg, P=60
b/min, R= 15r/min, T=36,30C);
Am asigurat condiții care să nu influiențeze funcțiile vitale (salon curat, aerisit, liniștit,
am sugerat familiei să nu-i spună anumite vești care îi pot peturba echilibrul psihic)
- am învățat pacienta cu privire la importanța alimentației, fără exces de grăsimi, să evite tutunul
consumul de alcool, de cafea;
- am sfătuit pacienta să evite sedentarismul și să facă deplasări ușoare în salon, pe hol.
- am administrat medicația prescrisă de medic în FO: Furosemid 40 mg: 2 tb/zi p.o., Nitropector
200mg: 3 tb/zi p.o.
Evaluare: în urma îngrijirilor acordate, în primele două zile (04.03 – 06.03.2015),
valorile TA au fost de 210/100 – 160/95 mmHg; începând cu a treia zi (07. 03.2015) valorile TA
s-au menținut sub 140/90 mm Hg.
37
P: poliurie
S: diureza 3000 ml
Obiectiv: pacienta să aibă diureză normală
- am învățat pacienta despre modul de măsurare a diurezei;
- am măsurat diureza și am notat valoarea obținută în FO;
- am învățat pacienta să-și efectueze igiena riguroasă după eliminări.
- am recoltat urină pentru probele de laborator;
- 18 U ora 14:00 s.c.
Evaluare: începând cu primele două zile edemele s-au diminuat, în a treia zi
5. Nevoia de a dormi și a se odihni:
P: insomnie
E: durere, mediul spitalicesc
S: somn necorespunzător calitativ și cantitativ
Obiectiv: pacienta să doarmă un număr suficient de ore (7-8 ore).
- am asigurat pacientei confort fizic și psihic;
- am creeat un microclimat adecvat: salon curat, aerisit, ferit de surse de lumină și de
zgomote, pat cu lenjerie curată;
- am asigurat pacientei o stare de igienă coresunzătoare: lenjerie de corp curată, toaletă
efectuată;
- am sfătuit pacienta să adopte o poziție comodă în pat;
- am sfătuit pacienta ca înainte de culcare să lectureze o carte sau o revistă;
- recomand pacientei să încerce să gândească pozitiv înainte de a dormi, să fie optimistă
în ceea ce privește boala sa;
- observ somnul, calitatea acestuia, raportul între starea de veghe și somn;
38
- am administrat medicația prescrisă de medic în FO: Diazepam 10mg 1tb p.o seara
înainte de culcare.
Evaluare: în primele două zile pacienta declară că are un somn agitat și se odihnește
numai după administrarea tabletei de Diazepam. În a treia zi pacienta are un somn normal cu
program de odihnă adecvat (7-8 ore), fără adminsitrare de Diazepam.

S: retragere în sine , conversează cu greutate
- am discutat cu pacienta despre modul în care pot fi prevenite complicaiile diabetului
zaharat;
de singurătate;
favorabilă;
Evaluare: pacienta s-a acomodat repede cu atmosfera de spital, a fost liniștită, echibrată,
starea ei s-a ameliorat și a devenit comunicativă cu cei din jur.
39
diabetului zaharat
complicațiile Dz.
- am informat pacienta despre prevenirea complicațiilor prin menținerea glicemiei la valori sub
150 mg/dl și imporanța respectării regimului alimentar;
- am informat pacient despre numărul meselor în 24h: 5-6 mese (3 principale și 2-3 gustări);
este contraindicată, se recomandă fierberea sau coacerea;
prune...etc.
- am informat pacienta despre alimentele permise cântărite: fructe și legume proaspete, mere,
fragi, căpșuni, caise...etc.
- am informat pacienta cu privire la alimentele permise necântărite: carne slabă de: vacă, vițel,
pasăre, porc, miel, pește; brânzeturi: cașcaval, brânză topită; ouă proaspete moi; legume: varză,
conopidă, spanac, dovleac, fasole verde, salată, vinete, ridichi, ciuperci...etc.
- am informat pacienta despre evitarea sedentarismului ( am recomandat plimbări în aer liber cel
puțin o oră pe zi, ( a stresului, a eforuturilor fizice mari;
- am informat pacienta despre respectarea tehnicii injecției cu insulină în funcție de activitatea
fizică, cantitatea de HC consumați;
40
- am informat pacienta despre respectarea regulilor de igienă: baie generală zilnică, urmată de
schimbarea lenjeriei de corp și igiena cavitații bucale;
- am informat pacienta despre îngriirea piciorului diabetic: spălarea zilnică a picioarelor cu apă și
săpun, uscarea lor cu un prosop moale prin presare nu prin frecare, folosirea unei creme pentru
călcâi, evitarea încălțămintei strâmte, a ciorapilor cu elastic dur, evitarea loviturilor la picioare,
bătăturile nu se taie niciodată;
diabetolog;
- am informat pacienta cu privire la urmarea tratamentului medicamentos prescris de medic,
respectarea dozelor și a orarului;
- am informat pacienta cu privire la cunoașterea complicațiilor: comă hipo- și hiperglicemică,
complicații infecțioase, vasculare, nervoase, renale, cutanate;
- am oferit pliante și reviste pacientei și familie, care conțin informații despre diabetul zahrat;
- am oferit pacientei și familieimodele de dietă pentru fiecare anotimp, conținutul în HC al
alimentelor;
- am discutat cu familia pacientei despre regimul igieno-dietetic, tratamentul la domiciliu și
Evaluare: pacienta și familia cunosc regimul igieno-dietetic, tratamentul la domiciliu,
Evaluare finală
Pacienta M. D. în vârstă de 57 de ani cu domiciliul în județul Neamț, comuna Alexandru

Cel Bun, cunoscută cu diabet zaharat tip I din 1992 și hipertensivă din 2005, s-a internat în data
de 04.03.2017 în secția Diabet și Boli de Nutriție prezentând dureri la membrele inferioare,
valori glicemice mari (glicemia 320 mg/dl), valori tensionale ridicate (TA= 210/100 mmHg),
polipsie, polifagie, poliurie, insomnie, pentru reechilibrare metabolică.
- 18 U ora 14:00 s.c.
41
- Pentoxifilin Retard: 400mg/zi p.o. dimineața și seara
medicale și de tratamentul instituit. Evoluția bolii a fost favorabilă, simptomele s-au remis,
- 18 U ora 14:00 s.c.
- control medical la medicul de familie și medicul diabetolog ( la o lună sau ori de câte ori este
Cazul III
Date generale:
Inițiale: B. C.
Vârsta: 52 ani
Sex: feminin
Starea civilă: necăsătorită
Domiciliu: Piatra Neamț
Număr copii: -
Religie: ortodoxă
Ocupație: vânzătoare produse vestimentare
Condiții de viață: bune, lucuiește singură înr-un apartament cu 2 camere
Nivel de instruire: liceu
42
Diagnostic medical: Dz. tip I complicat: Polineuropatie diabetică, Sindrom dislipidemic,
Suprapondere
Motivele internării: intermitent, dureri la membrele inferioare, edeme la membrele inferioare,
exces ponderal, valori glicemice mari (glicemia 205 mg/dl), insomnie
AHC: mama cu Dz. tip I
APF: A= 0, N= 0
APP: Dz. tip I din 1994
Grup sangvin: 01, Rh pozitiv
Înălțime: 1,68 m
Greutate: 87 kg
Medicament de fond: Insulină Apidra - 10 U ora 8:00 s.c.
- 10 U ora 14:00 s.c.
- 12 U ora 20:00 s.c
Obișnuințe de viață: alimentație: nu respectă riguros regimul alimentar, nu consumă

alcool, nu fumează, cafea: 1 ceașcă pe zi.
Istoricul bolii: Pacienta B. C. în vârstă de 52 ani, cunoscută diabetică, tratată cu 4 prize
de insulină/zi, relatează că de aproximativ 5 zile prezintă intermitent edeme la membrele
inferioare concomitent cu valori glicemice mari (glicemia = 205 mg/dl), insomnie. Este internată
în secția Diabet și Boli de Nutriție penru reechilibrare metabolică.

Leucocite 6600 mm3 5000 – 8000 mm3
Trombocite 311.000 mm3 150 – 400.000 mm3
HbA1c 9,1 % 4.80 -5.9 %
VSH 15 mm/h 1 – 10 mm/h
LDL Colesterol 260 mg/dl 0 – 100.000 mg/dl
Trigliceride 360 mg/dl 40.00 – 160.00 mg/dl
TSH 5,6 u UI/dl 0,27 – 4,2 u UI/ml
43
- Insulină Apidra: - 10 U ora 8:00 s.c.
- 10 U ora 14:00 s.c.
- 12 U ora 20:00 s.c.
- Insulină Lantus: 14 U ora 22:00 s.c.
- Tertensif SR: 1,5 mg/zi p.o. dimineața
- Gabagamma 400 mg/zi seara
Culegere de date:
TA: 120/70 mmHg;
Puls: 76 b/min;
Mișcare: autonom;
Igienă: autonom;
Somn: 7-8 ore/zi
Durere: la membrele inferioare;
Edeme: la membrele inferioare, parestezii și cauzalgii plantare;
Comunicare: apatie, tristețe și îngrijorare;
Cunoștiințe: insuficiente despre complicațiile diabetului, tratamentul la domiciliu,
regimul igieno – dietetic și măsuri de autoajutor
După culegerea și analiza datelor am considerat că pacienta B.M. este dependentă la

următoarele nevoi fundamentale în ordine prioritară:
5. Nevoia de a învăța.
44
Nevoia de a evita pericolele - durere - pacienta să resimtă diminuarea
- vulnerabilitate la durerii
pericole - pacienta să nu dezvolte complicații
hidrata alimentar impus
Nevoia de a elimina - edeme - pacienta să nu mai prezinte edeme
Nevoia de a comunica - comunicare ineficientă - pacienta să comunice eficient la
la nivel afectiv nivel afectiv
complicațiile Dz.
P1: durere
S1: dureri la nivelul gambelor inferioare (cauzalgii plantare), dureri la nivelul membrelor
inferioare predominant la nivelul gambelor

E2: tratament cu insulină, valori glicemice crescute (glicemia= 205 mg/dl), mediul spitalicesc
vasculare, nervoase, renale, cutanate), infecții nosocomiale.

- am explicat cauza durerii: (polineuropatia diabetică);
45
edemelor;
- am monitorizat funcțiile vitale și am notat valorile obtținute în FO ( TA= 120/70
mmHg, P= 76 b/min, R=16 r/min, T=36,40C);
insulină;
- am cântărit zilnic pacienta (dimineața înainte de masă);
- am informat pacienta despre importanța respectării regimului alimentar și a
tratamentului medicamentos în prevenirea complicațiilor Dz;
- am informat pacienta despre importanța completării corecte și cu regularitate a
jurnalului de automonitorizare ce ajută pacienta să reducă riscul apariției complicațiilor acute
ale Dz (coma hipo - și hiperglicemică);
tratament.
- 10 U ora 14:00 s.c.
- 12 U ora 20:00 s.c.
Tertensif SR: 1,5 mg/zi p.o. dimineața
Gabagamma 400 mg/zi /seara
Evaluare: În urma îngrijirilor acordate, începând cu ziua a treia pacienta nu a mai cauzat
dureri la membrele inferioare și nu a dezvoltat complicații pe perioada spitalizării.
P: regim alimentar impus

S: necesită dietă cu 160g HC/zi, hiposodată, hipolipidic.
46
Obiectiv: pacienta să rspecte regimul alimentar impus.
- am supravegheat respecatarea dietei;
- înainte de masă am aerisit salonul, am îndepărtat mirosurile dezagreabile;
atrăgător;
alimentelor;
- am informat pacienta despre numărul meselor/24h: 5-6 mese (3 principale și 2-3
gustări);
- am informat pacienta despre alegerea alimentelor în funcție de conținutul de glucide;
- am informat pacienta despre tehnicile de preparare a alimentelor permise/nepermise:
prăjirea este contraindicată, se recomandă fierberea și coacerea;, iar sosurile să nu fie îngroșate
cu făină si cu legume pasate.
- 10 U ora 14:00 s.c.
- 12U ora 20:00 s.c.
- cu recomandarea ca după administrarea insulinei pacienta să se alimenteze în 15-20
minute pentru a evita reacțiile hipoglicemice.
Evaluare: pacienta a respectat regimul alimentar impus pe toată durata spitalizării,
înțelegând importanța dietei în menținerea stării de sănătate. Valorile glicemice au scăzut la 125
mg/dl.
47
P: edeme
S: edeme în 1/3 inferioară a gambelor
Obiectiv: pacienta să nu mai prezinte edeme
- am cântărit zilnic pacienta și am notat greutatea în FO;
- am sfătuit pacienta ca în repaus să își plaseze membrele inferioare pe o pernă sau o
pătură rulată, pentru favorizarea circulației venoase;
- am instruit pacienta cu privire la respectarea regimului alimentar: reducerea aportului de
lichide și sare;
- am sfătuit pacienta să evite ortostatismul de medic în FO: Tertensif SR 1 tb/zi p.o.
dimineața.
- am administrat medicația prescrisă de medic în FO: Tertensif SR 1 tb/zi p.o. dimineața;
Evaluare: începând cu a treia zi edemele s-au remis.

S: apatie, izolare, tristețe
- am discutat cu pacienta despre modul în care pot fi prevenite complicaiile diabetului
zaharat;
48
de singurătate;
favorabilă;
Evaluare: pacienta s-a acomodat repede la atmosfera de spital, a fost liniștită, echibrată,
comunică cu ușurință cu cei din jur.
diabetului zaharat
complicațiile Dz.
- am informat pacienta despre prevenirea complicațiilor prin menținerea glicemiei la valori sub
150 mg/dl și imporanța respectării regimului alimentar;
- am informat pacient despre numărul meselor în 24h: 5-6 mese (3 principale și 2-3 gustări);
este contraindicată, se recomandă fierberea sau coacerea;
prune...etc.
49
- am informat pacienta despre alimentele permise cântărite: fructe și legume proaspete, mere,
fragi, căpșuni, caise...etc.
- am informat pacienta cu privire la alimentele permise necântărite: carne slabă de: vacă, vițel,
pasăre, porc, miel, pește; brânzeturi: cașcaval, brânză topită; ouă proaspete moi; legume: varză,
conopidă, spanac, dovleac, fasole verde, salată, vinete, ridichi, ciuperci...etc.
- am informat pacienta despre evitarea sedentarismului ( am recomandat plimbări în aer liber cel
puțin o oră pe zi, ( a stresului, a eforuturilor fizice mari;
- am informat pacienta despre respectarea tehnicii injecției cu insulină în funcție de activitatea
fizică, cantitatea de HC consumați;
- am informat pacienta despre respectarea regulilor de igienă: baie generală zilnică, urmată de
schimbarea lenjeriei de corp și igiena cavitații bucale;
- am informat pacienta despre îngriirea piciorului diabetic: spălarea zilnică a picioarelor cu apă și
săpun, uscarea lor cu un prosop moale prin presare nu prin frecare, folosirea unei creme pentru
călcâi, evitarea încălțămintei strâmte, a ciorapilor cu elastic dur, evitarea loviturilor la picioare,
bătăturile nu se taie niciodată;
diabetolog;
- am informat pacienta cu privire la urmarea tratamentului medicamentos prescris de medic,
respectarea dozelor și a orarului;
- am informat pacienta cu privire la cunoașterea complicațiilor: comă hipo- și hiperglicemică,
complicații infecțioase, vasculare, nervoase, renale, cutanate;
- am oferit pliante și reviste pacientei și familiei, care conțin informații despre diabetul zahrat;
- am oferit pacientei și familiei modele de dietă pentru fiecare anotimp, conținutul în HC al
alimentelor;
- am discutat cu familia pacientei despre regimul igieno-dietetic, tratamentul la domiciliu și
Evaluare: pacienta cunoaște regimul igieno-dietetic, știe să-și întocmească regimul cu

160g HC/zi, descrie corect complicațiile și măsurile de autoajutor, efectuează corect injecția cu
insulină.
50
Evaluare finală
Pacienta B. C. în vârstă de 52 de ani cu domiciliul în orașul Piatra Neamț, cunoscută cu

diabet zaharat tip I din 1994, complicat cu polineuropatie diabetică, sindrom dislipidemic,
suprapondere, tratată intensiv cu 4 prize de insulină/zi, s-a internat în data de 09.03. 2017 în
secția Diabet și Boli de Nutriție prezentând intermitent edeme la membrele inferioare, dureri la
membrele inferioare, exces ponderal, valori glicemice mari (glicemia 205 mg/dl), pentru
reechilibrare metabolică.
- 10 U ora 14:00 s.c.
- 12 U ora 20:00 s.c.
Tertensif SR: 1,5 mg/zi p.o. dimineața
Gabagamma 400 mg/zi seara
medicale și de tratamentul istituit. Evoluția bolii a fost favorabilă, simptomele s-au remis,
51
- tratament medicamentos cu Insulină Apidra: - 24 U ora 8:00 s.c.
- 14 U ora 14:00 s.c.
- 10 U ora 20:00 s.c.
- control medical la medicul de familie și medicul diabetolog (la o lună sau ori de câte ori este
52

Diabetul Final Mihaela

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diabetul Final Mihaela

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ PIATRA-NEAMŢ

EXAMENUL DE ABSOLVIRE A ŞCOLII POSTLICEALE

Noțiuni de anatomie ale pancreasului....................................................6

I. 1. Modificările structurale pancreatice în diabetul zaharat.....................6

II. 2. Diagnosticul și clasificarea diabetului zaharat..................................8

II. 3. DIABET ZAHARAT TIP 1............................................................9

II. 4. MANAGEMENTUL DIABETULUI...........................................10

II. 6. Tratamente științifice și naturale.................................................13

II. 7. Complicațiile acute ale diabetului................................................18

Planuri de îngrijire la pacienții cu D. Z. tip I......................................21

III. 1. Cazul I............................................................................................21

III. 2. Cazul II...........................................................................................32

III. 3. Cazul III..........................................................................................43

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Pancreasul este o glandă abdominală asemănătoare ca structură glandelor salivare.

I. 1. Modificările structurale pancreatice în diabetul zaharat

Diabetul zaharat este un sindrom heterogen caracterizat printr-o tulburare complexă a

II. 2. Diagnosticul și clasificarea diabetului zaharat

Terminologia și clasificarea adoptată pentru diferitele forme de diabet a suferit modificări

II 3. DIABET ZAHARAT TIP 1

Controlul lipidelor (grăsimilor din sânge)

Optimizarea stilului de viață

Principalele căi prin care puteți atinge obiectivele stabilite sunt:

1. Să fie informat că:

Insulinele cu acțiune intermediară au aspect de soluții tulburi cu absorbție și acțiune

Cum se manifestă hipoglicemia?

Probe de laborator Valori obținute Valori normale

După culegerea și analiza datelor am considerat că pacienta I.M. este dependentă în

1. Nevoia de a evita pericolele:

P2: vulnerabilitate la pericole

Obiectiv: pacienta să nu dezvolte complicații pe perioada spitalizării

2.Nevoia de a se alimenta și hidrata:

P: regim alimentar impus

4. Nevoia de a dormi și a se odihni:

P: comunicare ineficientă la nivel afectiv

Evaluare: pacienta și familia cunosc regimul igieno-dietetic, tratamentul la domiciliu,

Pacienta I. M. în vârstă de 59 de ani cu domiciliul în orașul Piatra Neamț, cunoscută cu

1. Nevoia de a evita pericolele:

Obiectiv: pacienta să resimtă diminuarea durerii.

P2: vulnerabilitate la pericole

Obiectiv: pacienta să nu dezvolte complicații pe perioada spitalizării

Evaluare: În urma îngrijirilor acordate cu rol propriu și delegat, în primele zile de

P1: regim alimentar impus

3. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație:

P: comunicare ineficientă la nivel afectiv

Pacienta M. D. în vârstă de 57 de ani cu domiciliul în județul Neamț, comuna Alexandru

Obișnuințe de viață: alimentație: nu respectă riguros regimul alimentar, nu consumă

Probe de laborator Valori obținute Valori normale

După culegerea și analiza datelor am considerat că pacienta B.M. este dependentă la

1. Nevoia de a evita pericolele:

Obiectiv: pacienta să resimtă diminuarea durerii.

P2: vulnerabilitate la pericole

Obiectiv: pacienta să nu dezvolte complicații pe perioada spitalizării

2.Nevoia de a se alimenta și hidrata:

P: regim alimentar impus

P: comunicare ineficientă la nivel afectiv

Evaluare: pacienta cunoaște regimul igieno-dietetic, știe să-și întocmească regimul cu

Pacienta B. C. în vârstă de 52 de ani cu domiciliul în orașul Piatra Neamț, cunoscută cu

S-ar putea să vă placă și