Secundar Civica I Cursant

MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII
Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Programul „A doua ºansã“
DOINA-OLGA ªTEFÃNESCU
CULTURÃ CIVICÃ
Modulul I
Cetãþenia democraticã
Ghidul elevului
Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii,
pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit
„A doua ºansã“ – Învãþãmânt secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua ºansã”– învãþãmânt secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba ºi literatura românã”
Carmen Costina, autoare „Limba englezã”
Ariana-Stanca Vãcãreþu, autoare „Matematicã”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematicã”
Luminiþa Chicinaº, autoare „ªtiinþe”
Ioana Mihacea, autoare „ªtiinþe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaþiu Popa-Bota, autor „Geografie”
dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Culturã civicã”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale”
Ghidul este realizat în conformitate cu programa ºcolarã pentru disciplina Cultura civicã din
cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior, aprobatã de Ministerul
Educaþiei ºi Cercetãrii prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005 ºi este distribuit gratuit cursanþilor înscriºi
în acest program educaþional.
Toate materialele din cadrul programului educaþional „A doua ºansã” vor fi modificate,
conform sugestiilor de îmbunãtãþire formulate în urma utilizãrii lor în ºcoalã.
În acest sens, trimiteþi comentariile ºi sugestiile dumneavoastrã pe adresa
secondchance@wyginternational.ro
Coordonator editorial: Mihaela Marin

Design copertã, layout: Elemér Könczey
DTP: Gabi Iancu
Ilustraþii: Ion Barbu
Corecturã: Mirabela Mitricã
Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de
aplicare experimentalã a programului educaþional „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior.
Autorii s-au strãduit sã intre în legãturã cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiunea
de a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia
legãtura cu noi la secondchance@wyginternational.ro.
Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate”, componenta „A doua ºansã”.
Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Data publicãrii: februarie 2006
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt înainte 4
Capitol întâi: Noþiuni introductive 5

1. Sã învãþãm împreunã 6
Aplicaþii, proiecte, studii de caz 8
Capitolul al doilea: Noi ºi Constituþia României 9

1. Despre Constituþia României 10
2. Ce este libertatea? 12
3. Ce este dreptatea? 14
4. Dreptul la proprietate 16
5. Ce este patriotismul? 18
6. Separarea puterilor în stat 20
7. Autoritatea legislativã 22
8. Autoritatea judecãtoreascã 24
9. Autoritatea executivã 26
10. Preºedintele României 28
Aplicaþii, proiecte, teste de evaluare 30
Capitolul al treilea: Comportamente democratice 31

1. Familia mea 32
2. Comunitatea localã 34
3. Opinia publicã 36
4. Statul ºi cetãþeanul. Sunt eu un bun cetãþean? 38
Aplicaþii, proiecte, teste de evaluare 40
Mic dicþionar de termeni întâlniþi în cultura civicã 41
PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR 3

Cuvânt înainte
Dragi cursanþi,
În orele care urmeazã, de Culturã civicã, vom încerca sã învãþãm
împreunã ºi sã exersãm comportamentele civice dintr-o socitate
democraticã.
Vi se pare greu? Înþelegeþi ceva? Nu închideþi cartea! Sigur vi

se pare greu pentru cã nu ºtiþi ce înseamnã comportamente civice
sau o socitate democraticã.
Cultura civicã este o disciplinã frumoasã. Nu numai pentru
profesori sau politicieni. Ea va fi curând ºi pentru voi.
Ca sã învãþãm mai uºor, vom presupune cã citim despre un

grup de cursanþi, ca ºi voi, dintr-o ºcoalã care organizeazã cursuri
intensive. Aproape ca ºcoala voastrã.
Acest grup, hai sã spunem cã este de prieteni. Ei pãþesc tot
felul de lucruri. Au vârste diferite. Ei sunt cetãþeni, au peste 18
ani, dar nu ºtiu ce înseamnã cetãþenia ºi cum ar trebui sã se
comporte în multe dintre situaþiile în care se aflã cu sau fãrã
voia lor.
Voi va trebui sã încercaþi sã îi ajutaþi de fiecare datã ºi sã
decideþi ce trebuie sã facã ei, ce atitudine sã aibã, ce sã susþinã.
Ajutându-i, veþi construi o istorie a lor ºi, la sfârºitul modulului,
veþi fi autorii manualului vostru.
Ce ziceþi? Puteþi face asta? Sunt sigurã cã puteþi ºi cred cã o

veþi face foarte bine. Hai sã ne ºi apucãm de treabã. Avem mult
de lucru. Un manual nu se face tocmai uºor. Cât de mândri veþi fi
la final de munca voastrã!
4 CULTURÃ CIVICÃ • GHIDUL CURSANTULUI

Capitolul I
Noþiuni introductive
În acest prim capitol vom încerca sã ne amintim unele teme

pe care le-aþi discutat în anii care au trecut. Fiecare dintre voi
este invitat sã îºi spunã pãrerea, sã îºi foloseascã experienþa
pe care o are. Fiecare este persoanã, cetãþean al României
ºi are aceleaºi drepturi cu toþi ceilalþi.
Cetãþenia nu este însã o trãsãturã fizicã a omului.
Ea presupune un comportament, un fel de a te purta cu ceilalþi.
Cetãþenia se învaþã. Nu vã fie teamã, aºadar, sã exersaþi în
clasã aceste comportamente. Greºind veþi învãþa, discutând
cu colegii veþi ºti cum este bine sã acþionaþi în viaþa socialã.

NOÞIUNI INTRODUCTIVE
Sã învãþãm împreunã
1
Comentaþi caricatura!
Credeþi cã aþi putea învãþa la
culturã civicã în stilul sugerat
de caricaturã? De ce?
Treceþi în caiet observaþiile voastre!
Info
Dicþionar
Termenul de culturã civicã este legat de educaþia pentru a fi Cultura civicã

cetãþean. Ce înseamnã cetãþenia? O persoanã are calitatea de a fi presupune cunoºtinþe
cetãþean al unui stat fie prin naºtere, fie prin naturalizare. despre drepturile ºi
Cetãþenia se referã la totalitatea relaþiilor – economice, juridice, îndatoririle cetãþenilor,
politice – dintre persoana respectivã ºi stat. normele de comportare
Familia, ºcoala, biserica, societatea contribuie la dezvoltarea socialã, mecanismele de
cunoºtinþelor civice, a fidelitãþii faþã de patrie, a cunoaºterii luare a deciziilor, rela-
modului de funcþionare a administraþiei. Ele oferã modele despre þiile dintre cetãþean ºi
ce înseamnã libertatea individualã, egalitatea cetãþenilor, guvernanþi. La formarea
dreptatea socialã. Cultura civicã a fiecãrui cetãþean este acestei culturi participã
importantã pentru funcþionarea statului democratic. tradiþia, experienþa
O societate poate fi organizatã diferit. Ea poate fi democraticã, zilnicã, mass-media.
adicã poprul se conduce singur, sau nedemocraticã, în care o persoanã
sau grup de persoane deþin puterea ºi o exercitã în folosul lor.
Sã lucrãm împreunã!
1. Citiþi încã o datã introducerea acestui ghid. Ce vã cere autorul sau
autoarea ei? Discutaþi cu colegii folosind urmãtoarele întrebãri:
• Cine aþi vrea sã vã fi trimis aceastã scrisoare? De ce?
• Ce anume vã trebuie ca sã realizaþi un manual?
Cine va fi responsabil cu asigurarea materialelor, strângerea
produselor voastre în dosare, punerea lor în ordine?
• Stabiliþi câte un rol pentru fiecare. Sunteþi mulþumiþi?
Dacã nu sunteþi, faceþi schimbãrile necesare pentru a fi.

2. Acum ar trebui sã stabiliþi grupul personajelor. Fiþi atenþi la urmãtoarele aspecte: sex, vârstã, stare
a sãnãtãþii, familie, numãr de membri etc.
3. Lucraþi în perechi ºi construiþi „biografia“ membrilor grupului vostru arãtând:

• ce experienþã are fiecare;
• cine sunt pãrinþii sãi;
• dacã are sau nu copii;
• dacã a avut sau nu probleme cu autoritãþile;
• dacã este o persoanã calmã sau nu, ascultãtoare sau nu, certãreþã sau împãciuitoare, care
minte sau nu, are sau nu curaj ºi în ce situaþii, ce pasiuni are etc.
Stabiliþi povestea fiecãruia pe câte o foaie de hârtie; imaginaþi-i ºi un certificat de naºtere.
Nu trebuie sã fie toate personaje pozitive!
Prezentaþi pe rând colegilor personajele imaginate. Sunteþi mulþumiþi de ele? Dacã nu, modificaþi
acum tot ce credeþi de cuviinþã. Povestea voastrã poate sã înceapã. Aveþi deja personajele. Stabiliþi
împreunã localitatea în care ele trãiesc. Daþi ºi câteva elemente de istorie ºi geografie. Faceþi ºi un
plan al zonei în care se aflã ºcoala. Marcaþi în planul vostru unde se aflã instituþiile importante:
biserica, primãria, spitalul, poliþia.
4. Aþi creat grupul personajelor care vã vor însoþi pe parcursul orelor. Acum este nevoie sã stabiliþi ºi
niºte reguli pentru ei. Cum credeþi cã ar fi bine sã se comporte ei unii cu alþii ºi cu ceilalþi? Lucraþi
pe grupe ºi stabiliþi o listã de reguli pe care un grup ar trebui sã le respecte.
Nu faceþi o listã prea lungã; s-ar putea ca, dacã sunt prea multe, personajele voastre sã le uite.
Scrieþi-le simplu, uºor de înþeles pentru oricine.
Discutaþi-le la final împreunã ºi definitivaþi lista, completând tabelul dat.
Reguli ale grupului

1 ............................................................................
............................................................................
2 ............................................................................
............................................................................
3 ............................................................................
............................................................................
4 ............................................................................
............................................................................
5 ............................................................................
............................................................................
Reþineþi aceste reguli de comportare. Credeþi cã ele ar putea fi ºi ale clasei voastre? De ce?
Ce am învãþat?
1. Noteazã în rândul de mai jos ce þi-a plãcut cel mai mult din ceea ce aþi discutat pânã acum.
..............................................................................................................................
2. Noteazã ce þi-a plãcut cel mai puþin din ceea ce aþi discutat pânã acum.
..................................................................................................................................
3. Sã presupunem cã vrei sã convingi un prieten sau o prietenã sã vinã cu tine la ºcoalã. Ce i-ai spune?
Discutã cu colegul sau colega de bancã ºi decideþi împreunã care este cel mai bun motiv.

NOÞIUNI INTRODUCTIVE
Aplicaþii, proiecte, studii de caz
1. GOOGLE!
Intrã pe internet ºi cautã de fiecare datã cuvintele despre care doreºti sã afli mai multe.
Noteazã în caiet câte ceva din cele aflate ºi discutã-le cu colegii în clasã. Pentru aceastã primã
lecþie îþi sugerãm sã cauþi cuvântul persoanã.
..................................................................................
..................................................................................
2. Alege din lista de mai jos factorii care crezi cã au contribuit pânã acum la educaþia ta civicã.
Specificã pentru fiecare cât anume v-a influenþat punând semnul „X“ în cãsuþa aleasã.
Nu au influenþat Au influenþat Au influenþat

Factori de influenþã
deloc foarte puþin foarte mult
familia
presa scrisã
funcþionarii de la primãrie
poliþiºtii
prietenii
lecturile
ºcoala
vecinii
televiziunea
3. Discutã cu colegul sau colega de bancã ºi apoi cu toatã clasa despre experienþe din viaþa voastrã
care v-au ajutat în formarea ca cetãþeni. Povesteºte colegilor ce anume þi s-a întâmplat ºi de ce ai
reþinut acele întâmplãri. Discutaþi folosind rãspunsurile la urmãtoarele întrebãri:
a. V-a mai vorbit cineva de educaþie civicã pânã acum? Cu ce efecte?
b. Existã pentru voi un model de cetãþean? Care anume?
c. Existã pentru voi un model negativ, adicã o persoanã cu care nu aþi vrea sã semãnaþi în nici
un caz? Care anume?
d. Credeþi cã voi la rândul vostru influenþaþi pe cineva? În ce fel?
4. Gândiþi-vã la temele presupuse de educaþia civicã. Urmãriþi timp o sãptãmânã ce se întâmplã în

jurul vostru, citiþi ziare, urmãriþi evenimentele ºi aduceþi în clasã exemple de:
a. fapte civice pozitive;
b. fapte civice negative.
Discutaþi împreunã de ce le-aþi ales. Aþi ales cumva mai mulþi dintre voi aceleaºi fapte fãrã sã vã
inspiraþi unul de altul? De ce?

Capitolul II
Noi ºi Constituþia
României
În capitolul care urmeazã vom discuta despre libertate,

dreptate, proprietate, patriotism. Vom încerca sã discutãm
împreunã despre principalele autoritãþi ale statului. ªtii care
sunt acestea? ªtii cumva care sunt atribuþiile fiecãreia?
Fiecare cetãþean ar trebui sã cunoascã aceste lucruri.
De ce? Pentru cã a fi cetãþean înseamnã a avea niºte drepturi
ºi niºte obligaþii. Îþi imaginezi ce se întâmplã dacã nu le ºtii?
Spune colegilor la ce te-ai gândit.

NOI ªI CONSTITUÞIA ROMÂNIEI
Despre Constituþia României

1
Sã presupunem cã personajul
din imagine este un
politician.
Ce înseamnã cã „sare“ peste
Constituþie?
ªtii vreun exemplu?
În Constituþia României se aratã cã:

„Respectarea Constituþiei, a supremaþiei sale ºi a legilor este
obligatorie.“
Voi ce înþelegeþi de aici?
Opriþi-vã un moment ºi discutaþi împreunã despre ce crede
fiecare cã ne transmite Constituþia.
La o primã citire vom spune cã din textul din Constituþie
înþelegem cã respectarea legilor nu este la decizia fiecãruia.
Este corect, dar nu suficient.
Nu se înþelege de ce trebuie sã mai avem ºi o constituþie, nu
sunt suficiente legile?
Enunþul vrea sã ne spunã cã documentul numit Constituþie
este suprem, adicã el se aflã în fruntea tuturor legilor sau la baza
lor. Constituþia este legea de la care toate celelalte pleacã în
formulãrile lor. Dacã o lege contrazice Constituþia, ea este respinsã.
În concluzie, propoziþia noastrã exprimã un principiu
constituþional ºi nu o cerinþã simplã.
Info
Constituþia este legea fundamentalã care stabileºte principiile ºi
normele de bazã ale unui stat ºi ale relaþiilor dintre puteri, dintre
popor ºi guvernare ºi drepturile ºi libertãþile cetãþenilor.
Prin constituþie, cetãþenii stabilesc condiþiile exercitãrii puterii
politice.

Constituþia poate fi scrisã, ca în România, sau nescrisã, cum Dicþionar
este în Marea Britanie (constituþie cutumiarã, constituitã din reguli
nescrise acumulate progresiv, referitoare la funcþionarea statului).
Prima constituþie scrisã a fost cea americanã, 1787, urmatã în
1791 de cea francezã. Referendum = procedurã
În România prima constituþie a fost adoptatã în 1866. Apoi au a democraþiei prin care
fost adoptate constituþii în 1923, 1948, 1952 ºi 1965. conducerea unei þãri se
Prezenta Constituþie a României este adoptatã în 1991, fiind adreseazã poporului
revizuitã prin referendum în 2003. Ea cuprinde precizãri pentru a-l consulta în
referitoare la: principiile generale, drepturile, libertãþile ºi probleme majore. În
îndatoririle fundamentale ale cetãþenilor, autoritãþile statului, cadrul referendumului
economia ºi finanþele, Curtea Constituþionalã, integrarea cetãþenii se exprimã cu
euro-atlanticã, modul de revizuire a constituþiei. da sau nu.
1. Scrieþi unii sub alþii anii în care au fost adoptate noi constituþii
în România. 1866 ..............................
Faceþi, în sãptãmânile care urmeazã, o micã cercetare ºi aflaþi ce 1923 ..............................
se întâmpla în România în fiecare dintre acei ani. Încercaþi sã corelaþi 1948 ..............................
cu ce învãþaþi la istorie. Formaþi perechi ºi împãrþiþi-vã sarcinile. 1952 ..............................
Aduceþi în clasã rezultatele cercetãrilor voastre. Arãtaþi cum aþi 1965 ..............................
procedat pentru a afla mai mult. Aveþi toþi aceeaºi informaþie? De ce?
2. Imaginaþi-vã cã grupul vostru de prieteni, cel pe care vi l-aþi stabilit împreunã, ajunge pe o insulã
pustie, împreunã cu alte câteva sute de persoane. Ei nu vor putea trãi fãrã nici o regulã. Curând vor
fi în situaþia de a scrie o constituþie. Ce anume ar trebui sã cuprindã ea? Scrieþi împreunã cu grupul
noua constituþie. Organizaþi-vã munca astfel:
• discutaþi de ce credeþi cã apare, la un moment dat, problema necesitãþii unor reguli pe care
toþi sã le respecte pe insulã;
• discutaþi cu toþii ce fel de probleme ar trebui sã cuprindã constituþia;
• formaþi perechi ºi împãrþiþi-vã problemele stabilite;
• scrieþi conþinuturile;
• prezentaþi pe rând colegilor ce anume aþi stabilit;
• discutaþi ºi vedeþi dacã sunteþi cu toþii de acord.
3. Verificaþi constituþia scrisã de grupul vostru încercând sã vedeþi dacã sunt rezolvate urmãtoarele probleme:
• Are fiecare persoanã cele necesare supravieþuirii?
• Sunt respectate dreptul la viaþã, libertatea ºi demnitatea fiecãruia?
• Este respectatã natura?
• Existã democraþie pe insulã sau o persoanã (sau grup de persoane) îºi impune punctele de vedere?
• Cum este apãrat fiecare cetãþean al insulei de posibilele abuzuri?
Ce am învãþat?
1. Noteazã în rândul de mai jos ce þi-a plãcut cel mai mult din ceea ce aþi discutat pânã acum.
..................................................................................
2. Noteazã ce þi-a plãcut cel mai puþin din ceea ce aþi discutat pânã acum.
..................................................................................
3. Sã presupunem cã vrei sã convingi un prieten sau o prietenã sã citeascã ceva din Constituþie.
Ce i-ai spune?

Ce este libertatea?
2
Credeþi cã dacã un hoþ este
mai mic, trebuie sã îl urmã-
reasã un poliþist „mai mic“?
De ce?
Sã presupunem cã în grupul de prieteni pe care l-aþi creat are

loc o discuþie despre libertate. Unii dintre ei susþin cã a fi liber
înseamnã sã faci ce vrei. Ceilalþi susþin cã libertatea nu
înseamnã cã faci tot ce îþi trece prin minte.
Formaþi douã grupe. Prima grupã va hotãrî cum se poate
susþine prima poziþie, adicã aceea care spune cã libertatea
înseamnã sã faci tot ce vrei. Cea de a doua grupã va încerca sã
arate cã libertatea nu înseamnã cã faci tot ce vrei.
Discutaþi împreunã ºi vedeþi dacã personajele voastre au
înþeles ce înseamnã sã fii liber. Completaþi tabelul de mai jos
reþinând, din prezentãrile colegilor, trei idei care vi s-au pãrut
mai importante.
Libertatea nu înseamnã în nici

Libertatea înseamnã cã...
un caz cã...
1. 1.
2. 2.
3. 3.
Info
Libertatea poate sã însemne mai multe lucruri. De exemplu
libertatea de gândire este diferitã de libertatea de acþiune.
Dacã libertatea de gândire este neîngrãditã, cea de acþiune trebuie
sã fie limitatã de cãtre societate pentru a împiedica abuzurile ºi

Dicþionar
vãtãmarea corporalã. Libertatea persoanei nu este posibilã decât
prin respectarea legilor (a regulilor).
Viaþa, libertatea ºi proprietatea au fost considerate de unii Libertatea politicã este
gânditori ca fiind drepturi ale tuturor oamenilor din toate timpurile. caracteristicã societãþilor
Ele sunt considerate drepturi naturale, adicã sunt date prin democratice. Ea presupune
natura omului. Aceasta înseamnã cã, dacã eºti om, atunci sigur ai cã fiecare persoanã îºi
dreptul la viaþã, libertate ºi proprietate. poate exercita drepturile
politice ºi civile,
respectând legea.
1. Completaþi lista urmãtoare cu cuvinte care presupun opusul lui „liber“:
supus, obligat, sclav, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Stabiliþi împreunã ce înseamnã „liber“ în fiecare dintre urmãtoarele propoziþii:

a. Aveþi o camerã liberã?
b. Mintea mea este liberã.
c. Fulgii de zãpadã cad liber.
d. Dupã o perioadã de detenþie el este liber.
e. Eu m-am simþit liber ºi în închisoare.
3. În manifestarea libertãþii sale, fiecare persoanã trebuie sã þinã seama ºi de ceilalþi. De exemplu, dacã
eu sunt liber sau liberã sã învãþ sã cânt la chitarã, trebuie sã o fac astfel încât sã nu deranjez pe nimeni.
Discutaþi împreunã urmãtoarele situaþii arãtând dacã libertatea fiecãruia trebuie îngrãditã sau nu ºi
în ce condiþii:
a. Mioara vrea sã scrie cât mai frumos. Ea face exerciþii noaptea.
b. Marius vrea sã cânte la vioarã. El exerseazã noaptea.
c. ªcoala la care sunteþi înscriºi hotãreºte sã introducã uniformã. Toþi elevii sunt obligaþi sã ºi-o
cumpere.
d. Afli cã fratele tãu mai mic fumeazã.
e. Alexandra foloseºte apã mineralã pentru a uda florile.
f. Mihai ºi-a luat carnet de conducere. El nu este mulþumit de restricþiile de la circulaþie ºi
circulã frecvent pe sens interzis.
4. Sã presupunem cã o persoanã se considerã liberã. Ea nu face rãu nimãnui. Într-o zi hotãrãºte sã se

sinucidã. Ce trebuie sã facã ceilalþi? Este persoana respectivã liberã sã decidã asupra vieþii ei?
Trebuie sã intervinã ceilalþi ºi sã o salveze? Dacã persoana care încearcã sã se sinucidã este atent
supravegeatã înseamnã cã i s-a încãlcat libertatea? În ce condiþii?
Ce am învãþat?
Dã exemple de trei situaþii, fapte sau lucruri care pot fi interzise unei persoane ºi douã exemple de
situaþii, fapte sau lucruri care nu pot fi interzise.
Situaþii, fapte sau lucruri Situaþii, fapte sau lucruri

care pot fi interzise care nu pot fi interzise
1. 1.
2. 2.
3. 3.

Ce este dreptatea?
3
Ce reprezintã aceste personaje?
Imaginaþi o situaþie pe care
caricatura ar putea-o ilustra.
Sã presupunem cã unul dintre personajele voastre are urmãtoarea

problemã: în sesiunea de evaluare la educaþie civicã, a luat
numai nota 5. El sau ea, cum veþi hotãrî voi, se simte nedreptãþit(ã).
Considerã cã nu este drept sã primeascã doar nota minimã.
Lucraþi împreunã ºi stabiliþi care sunt condiþiile generale ale
situaþiei. Lucraþi apoi pe grupe ºi stabiliþi cum ar trebui sã reac-
þioneze personajul vostru. Este realmente un caz de nedreptate sau
se simte nedreptãþit pentru cã nu ºtie sã aprecize corect situaþia?
Prezentaþi clasei pãrerile voastre ºi discutaþi apoi împreunã
despre dreptate. Folosiþi rãspunsurile la urmãtoarele întrebãri:
a. Aþi putut stabili dacã situaþia era sau nu dreaptã, fãrã sã vã
referiþi la reguli?
b. Aþi avut nevoie în discuþia voastrã sã ºtiþi cum este „bine“
sã acþionezi?
Dicþionar
c. Aþi fãcut apel la o „autoritate“ care sã aprecieze ºi sã corecteze
situaþia, dacã este cazul?
d. Poate cineva sã se simtã nedreptãþit, deºi s-a acþionat corect?
De ce?
Drept
Info
• ceea ce îi este permis
unei persoane sã fie,
sã posede, sã facã;
• totalitatea normelor
A fi drept înseamnã sã acþionezi faþã de tine ºi faþã de ceilalþi juridice care
respectând de fiecare datã regulile sau normele. reglementeazã viaþa
Recunoaºterea dreptãþii unei persoane presupune cã în oamenilor într-o
comunitatea respectivã existã niºte prevederi referitoare la anumitã comunitate;
drepturi ºi îndatoriri. Constituþia României acordã un spaþiu • disciplinã care
important stabilirii drepturilor, libertãþilor ºi îndatoritilor studiazã sistemul
fundamentale ale unui cetãþean. Aceste drepturi sunt garantate normelor juridice.
de statul român.

1. Completaþi, discutând în perechi, spaþiile de mai jos cu reguli pe care le respectã grupul indicat în
fiecare situaþie:
Grupul Regulile pe care trebuie sã le respecte
a. tineri care se duc la discotecã
b. cursanþi aflaþi în clasã
c. cãlãtori în tren
d. pietoni care se întorc acasã la miezul nopþii
2. Sã presupunem cã sunteþi în urmãtoarea situaþie: decideþi sã jucaþi un joc simplu, ca, de exemplu,
Fazan pe obiecte. Cunoaºteþi regulile? Citiþi-le împreunã!
Reguli:
• jucãtorii se aºazã în cerc;
• de la stânga la dreapta fiecare spune un cuvânt;
• cuvântul spus reprezintã obiecte;
• fiecare jucãtor care urmeazã spune un cuvânt care începe cu litera stabilitã de grup;
• litera se stabileºte astfel: cel care trebuie sã spunã cuvântul spune în gând alfabetul ºi se
opreºte atunci când colegul sau colega din dreapta îi spune „stop”; dacã o literã se repetã,
se reia procedura de decizie;
• cine greºeºte stã un tur.
Continuaþi lista regulilor dacã credeþi cã este cazul. Jucaþi acest joc respectând toate regulile. Apoi,
pe mãsurã ce jucaþi, fiecare dintre voi sã schimbe câte o regulã, fãrã sã anunþe pe ceilalþi jucãtori.
Ce se va întâmpla?
Discutaþi împreunã, dupã ce jocul s-a oprit, urmãtoarele aspecte:
• De ce este nevoie sã respectãm regulile? Ce se întâmplã dacã nu o facem?
• Poate cineva sã profite de încãlcarea regulilor? Cine?
• Cine are de suferit din abaterea de la reguli?
• Cum se poate asigura respectarea regulilor?
• Este nevoie sã intervinã totdeauna o autoritate? De ce?
• Ce trebuie sã facã fiecare pentru a asigura respectarea regulilor? Vi se pare greu?
3. Dreptatea nu presupune totdeauna egalitate. De exemplu, într-o ºcoalã, unele persoane sunt cursanþi
ºi altele sunt cadre didactice. Este ceva nedrept aici? Cu siguranþã cã nu. Oricine este liber sã facã
efortul de a învãþa ºi de a deveni profesor sau profesoarã. Într-o întreprindere existã mai multe
posturi în schemã. Aceastã diferenþiere nu este nedreaptã atâta timp cât ea nu este folositã în interes
personal ºi cât timp orice persoanã care îndeplineºte condiþiile poate ocupa oricare dintre posturi.
Discutaþi împreunã fiecare dintre situaþiile date în continuare ºi stabiliþi pentru fiecare în ce
condiþii este ea dreaptã ºi în ce condiþii ar putea fi nedreaptã.
a. înscrierea unei persoane în programul „A doua ºansã“;
b. ocuparea unui post de croitor sau croitoreasã;
c. alegerea soþului sau a soþiei.
Ce am învãþat?
1. Noteazã în rândul de mai jos ceva nou învãþat în aceastã lecþie.
..................................................................................

Dreptul la proprietate
4
Vi se pare corectã o asemenea
rezolvare a problemei
proprietãþii? De ce?
Credeþi cã poate cineva sã
decidã cã vrea sã locuiascã
în parc? De ce?
Sã presupunem cã în grupul personajelor voastre

s-a întâmplat urmãtoarea situaþie:
Unul dintre ele, voi decideþi care, a citit în Constituþie
urmãtoarea propoziþie:
„Proprietatea privatã este garantatã ºi ocrotitã
în mod egal de lege, indiferent de titular.“
De aici acest personaj a înþeles cã statul trebuie sã
dea, în mod garantat, fiecãruia câte o proprietate.
Celelalte personaje îi spun cã propoziþia nu la asta se
referã, ci la altceva. Discutaþi împreunã ºi stabiliþi
poziþia fiecãrui personaj. Cine are dreptate ºi de ce?
Ce vrea sã spunã pasajul din Constituþie?
Info
Proprietatea permite unei persoane sã aibã în posesie ºi sã
foloseascã un anumit lucru. Dacã cineva este proprietarul unui
lucru, el poate sã dispunã asupra lui, adicã sã hotãrascã ce sã
Dicþionar
facã cu el.
De exemplu, dacã cineva are o casã, el este proprietar, adicã:
• are casa în posesie, este a lui;
• are drept de folosinþã, adicã o poate folosi sã stea în ea;
• are drept de dispoziþie, adicã poate hotãrî dacã o vinde sau nu. Proprietatea – dreptul
Uneori aceste trei aspecte se pot da unor persoane diferite. pe care cineva îl are de a
De exemplu, pãrinþii sunt proprietarii unei case (au drept de se bucura ºi de a dispune
posesie), dar cedeazã dreptul de folosinþã (copiilor sau altcuiva) de un lucru în limitele
ºi pãstreazã dreptul de dispoziþie (ei decid ce se întâmplã cu casa determinate de lege.
în viitor).

1. Sã presupunem cã sunteþi proprietarii bunurilor date în tabelul urmãtor. Arãtaþi în fiecare caz cine
poate avea dreptul de posesie, folosinþã ºi dispoziþie. Completaþi tabelul dând ºi voi alte exemple.
Bunul avut în
Drept de folosinþã Drept de dispoziþie Drept de posesie
proprietate
O cãruþã
Hainele tale
Un televizor
2. Atitudinea faþã de proprietate poate fi:

• pozitivã, adicã de grijã faþã de obiectul proprietãþii ºi cu dorinþa de a-l spori;
• negativã, adicã de neglijenþã, de distrugere, cu intenþie de furt.
Rezolvaþi împreunã urmãtoarele sarcini:
a. Stabiliþi individual ºi apoi discutaþi în grup ce înseamnã atitudine pozitivã faþã de
urmãtoarele obiecte pe care cineva le are în proprietate:
– patul în care doarme;
– hainele sale;
– un cal;
– uneltele de muncã.
b. Daþi exemple de obiecte aflate în proprietatea voastrã ºi spuneþi cum se manifestã atitudinile
voastre pozitive faþã de ele. Dar atitudinile celorlalþi faþã de obiectele voastre?
3. Obiectul unei proprietãþi ne aparþine dar nu putem face chiar orice cu el. De exemplu dacã avem o
pãdure nu este bine sã o tãiem fãrã sã plantãm nimic în loc. Proprietatea trebuie îngrijitã, împie-
dicându-se degradarea ei. Formaþi grupe de câte trei ºi alegeþi-vã o proprietate dintre urmãtoarele:
• un hotel aflat lângã lac;
• 20 de stupi;
• o tãbãcãrie;
• o fabricã de detergenþi.
Stabiliþi în cazul ales urmãtoarele:
a. condiþiile în care vã desfãºuraþi activitatea (anotimpul în care sunteþi, cu cine colaboraþi, ce
consecinþe ecologice are activitatea voastrã etc.);
b. care sunt responsabilitãþile pe care le aveþi ca proprietari.
Ce am învãþat?
Scrie în rândurile care urmeazã un lucru pe care l-ai învãþat discutând despre proprietate ºi la care
nu te-ai gândit pânã acum.
...................................................................................
...................................................................................
...................................................................................

Ce este patriotismul?
5
Sã presupunem cã persoana
din desen este realã. Credeþi
cã ea nu ar putea da dovadã
de patriotism? De ce?
În ce condiþii desenul ar
indica o persoanã lipsitã de
patriotism?
Sã presupunem cã personajele voastre discutã despre patriotism.

Unele dintre ele, voi stabiliþi care, susþin cã ele nu mai dau dovadã
de patriotism. Ceilalþi considerã cã este greºit, întrucât patriotismul
va fi prezent totdeauna în orice comunitate, la orice om.
Formaþi douã grupe ºi rezolvaþi urmãtoarele sarcini:
Grupa 1. Stabiliþi ce argumente ar putea avea personajele voastre
când susþin cã nu au sentimente de patriotism.
Grupa 2. Stabiliþi ce argumente ar putea aduce cei care susþin cã
oamenii au totdeauna sentimente patriotice.
Prezentaþi argumentele voastre ºi comentaþi împreunã ideea
Dicþionar
de patriotism
Info Atunci când se susþine

cã, în comparaþie cu
În anumite condiþii, fiecare îºi manifestã sentimentele lui patriotice. strãinii sau cu celelalte
Dacã însã între ceea ce se afirmã despre patriotism ºi ceea ce se etnii, românii sunt mai
face este o mare deosebire, atunci spunem cã persoana respectivã buni, mai harnici ºi mai
nu este patriotã. bine intenþionaþi, se trece
Patriotismul este sentimentul de dragoste faþã de patrie ºi de de la patriotism la opusul
popor în decursul istoriei. Fãrã el, spunea gânditorul român lui, adicã la ºovinism.
Vasile Conta, „nu putem concepe o viaþã, dar încã un stat...“

1. Discutaþi în perechi ºi apoi cu toatã clasa, dând exemple de:
a. comportamente patriotice;
b. comportamente lipsite de patriotism.
2. Formaþi grupe de câte trei cursanþi ºi construiþi o definiþie a patriotismului cu care sã fiþi toþi de
acord. Folosiþi în discuþie urmãtorul plan problematic:
• Sentimentul patriotic se învaþã sau ne naºtem cu el?
• Patriotismul este doar un sentiment?
• Patriotismul se manifestã zilnic sau numai de ziua naþionalã?
• Poþi fi patriot dacã nu cunoºti istoria þãrii tale?
• Poþi fi patriot dacã nu îþi faci treaba bine?
3. Nu tot ce fac strãinii este rãu ºi nici tot ce fac conaþionalii nu este automat bun. Situaþiile trebuie
judecate þinându-se seama de conþinutul ºi de condiþiile lor de desfãºurare. Discutaþi împreunã
urmãtoarele situaþii ºi apreciaþi ce înseamnã patriotism în fiecare caz.
a. Sunteþi în tren ºi câþiva cãlãtori români agreseazã verbal un grup de fete.
b. Au loc inundaþii. Cetãþenii sunt invitaþi sã se ajute unii pe alþii.
c. Sunteþi în trenul internaþional care merge la Viena. Un cãlãtor strãin spune cã românii sunt hoþi.
4. Acum toþi aþi înþeles ce este patriotismul? Dacã aþi înþeles înseamnã cã aþi devenit patrioþi? De ce?
5. Manifestarea patriotismului se poate face în mai multe feluri, în funcþie de cum este fiecare, de
meseria lui, de situaþia în care se aflã. Discutaþi împreunã ºi arãtaþi care este pãrerea voastrã despre
fiecare situaþie care urmeazã:
a. Cum se poate manifesta patriotismul pentru: un elev, un agricultor, un ºofer, un ministru, un
tâmplar, pentru tine? Ai fost sincer(ã)?
b. Care sunt formele de manifestare a patriotismului pe care le întâlnim la toþi oamenii?
c. Dacã o persoanã nu îºi plãteºte impozitele, mai putem spune cã dã dovadã de patriotism?
Dar dacã ºi le plãteºte, este ea automat patriotã?
d. Când spunem cã o persoanã acþioneazã din patriotism ºi când spunem cã acþioneazã din
interes personal?
Ce am învãþat?
1. Scrie în rândurile care urmeazã ce ai învãþat despre patriotism ºi þi s-a pãrut interesant.
...................................................................................
...................................................................................
...................................................................................
2. Te consideri tu o persoanã care dã dovadã de patriotism? Rãspunde pe scurt în rândurile urmãtoare.
...................................................................................
...................................................................................
...................................................................................

Separarea puterilor în stat

6
Sã presupunem cã în aceastã
caricaturã este un politician.
De ce credeþi cã are ºase
picioare ºi nu patru sau opt?
Citind titlul acestei lecþii, peronajelor voastre le-ar fi foarte greu

sã înþeleagã ceva. De aceea sã presupunem cã ele fac
urmãtoarea listã de întrebãri:
• Ce sunt puterile unui stat?
Dicþionar
• Care sunt puterile statului român?
• De ce sunt ele separate?
• De ce trebuie sã prevadã Constituþia acest lucru?
Continuaþi lista de întrebãri. Încercaþi sã rãspundeþi acestor
întrebãri, arãtând ce anume nu înþelegeþi. Dupã ce veþi parcurge Separarea puterilor este
integral lecþia, le veþi gãsi un rãspuns mai amplu. un principiu al demo-
craþiei moderne.
Info
El presupune cã separarea
dintre cei care fac legea
(puterea legislativã), cei
care o aplicã (puterea
Articolul 1 (4) al Constituþiei României spune cã: executivã) ºi cei care o
„Statul se organizeazã potrivit principiului separaþiei ºi interpreteazã (puterea
echilibrului puterilor legislativã, executivã ºi judecãtoreascã – în judecãtoreascã) are ca
cadrul democraþiei constituþionale.“ scop prevenirea
De aici înþelegem cã sunt trei puteri – legislativã, executivã ºi instaurãrii regimurilor
judecãtoreascã – cã ele ar trebui sã funcþioneze separate una de dictatoriale.
cealaltã, colaborând fãrã sã fie subordonate.

Sã luãm un caz de funcþionare a principiului separãrii puterilor în stat. De exemplu, Legea
învãþãmântului.
Puterea legislativã (Senatul ºi Camera Deputaþilor) formuleazã ºi adoptã legea astfel încât nici o
categorie sã nu fie defavorizatã. Curtea Supremã de Justiþie verificã dacã legea respectã Constituþia
României, iar puterea executivã (guvernul) o pune în aplicare, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
fiind rãspunzãtor.
1. Discutaþi pe perechi ºi apoi cu toatã clasa dând exemple de legi despre care aþi auzit. Cine le-a adoptat?
2. Citiþi legile din tabelul de mai jos. Completaþi în dreptul fiecãreia numele ministerului cãruia îi
revine sarcina aplicãrii lor:
Ministerul/ministerele care
Exemple de legi
se ocupã de aplicarea lor
1. Legea învãþãmântului
2. Legea sãnãtãþii
3. Legea vãmilor
4. Legea privind prevenirea ºi combaterea violenþei în familie
5. Legea privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului
3. Luaþi unul dintre ziarele zilei. Cãutaþi diferite Exemple de activitãþi

tipuri de anunþuri care se referã la activitatea
celor trei puteri în statul nostru. Scrieþi în -
tabelul alãturat informaþii referitoare la Puterea legislativã -
-
activitatea instituþiilor care corespund fiecãrei
puteri. -
Puterea executivã -
-
4. Instituþiile care corespund fiecãrei puteri
colaboreazã între ele. De exemplu pentru -
protecþia copilului acþioneazã ministerul Puterea judecãtoreascã -
-
învãþãmântului, ministerul sãnãtãþii,
primãriile, poliþia ºi altele. Constituþia
trebuie aplicatã de toate instituþiile.
Daþi exemple de situaþii în care acþioneazã împreunã cel puþin douã instituþii.
Arãtaþi cãrei puteri credeþi cã îi aparþin.
Ce am învãþat?
Scrie în rândurile care urmeazã un lucru pe care l-ai învãþat discutând despre puterile în stat ºi la
care nu te-ai gândit pânã acum.
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................

Autoritatea legislativã
7
Lex în limba latinã înseamnã
lege. Despre ce instituþie a
statului credeþi cã este vorba
în caricaturã?
Ce credeþi cã se întâmplã
atunci când legiuitorii nu
sunt de acord între ei?
Sã presupunem cã astãzi grupul personajelor

voastre a fãcut o vizitã la Casa Poporului,
locul unde îºi desfãºoarã activitatea
Parlamentul României.
ªtiþi ceva despre acest loc?
Discutaþi împreunã ºi spuneþi ce aþi aflat pânã
acum. Cãutaþi informaþii despre perioada în
care a fost construitã Casa Poporului ºi
aduceþi-le colegilor.
De ce credeþi cã se cheamã astfel?
Info
Parlamentul României este organul reprezentativ suprem al
poporului român, unica autoritate legiuitoare a þãrii, conform
Constituþiei din 1991, revizuitã în 2003.
Parlamentul României este compus din Senat ºi Camera
Deputaþilor. Din aceastã cauzã se spune cã România are un
parlament bicameral (adicã cu douã camere). Membrii
Parlamentului României sunt aleºi prin vot direct, egal, secret,
liber exprimat, pentru o perioadã de patru ani. Nimeni nu poate
fi în acelaºi timp ºi deputat, ºi senator. ªedinþele celor douã
camere sunt publice, adicã la ele poate asista orice cetãþean.
Deputaþii ºi senatorii se aflã, pe perioada mandatului lor, în
serviciul poporului. De aceea ei nu pot fi traºi la rãspundere
pentru opiniile lor politice exprimate pe durata mandatului.

Dicþionar
Pentru ca o lege sã fie adoptatã, se parcurge urmãtorul traseu:
a. Fiecare camerã a parlamentului discutã ºi voteazã legea, în
aceeaºi formulare.
b. Dupã aprobare, legea este promulgatã de Preºedintele
României. Promulgare – act prin
c. Ulterior legea este publicatã în Monitorul Oficial al României, care ºeful unui stat
intrând în vigoare la trei zile de la data publicãrii. dispune publicarea ºi
intrarea în vigoare a
unui proiect de lege
votat de organul legislativ.
1. Parlamentul României adoptã legile þãrii. Ele sunt publicate,

dupã promulgare, în Monitorul Oficial al României. Luaþi de la
secretariatul ºcolii câteva exemplare din aceastã publicaþie. Citiþi
despre ce legi este vorba în ele. Discutaþi împreunã despre cum
este prezentatã legea.
2. Parlamentul discutã ºi adoptã legi propuse de senatori, deputaþi,

guvern. Cei care propun legi au „iniþiativã legislativã”. Cetãþenii
pot avea ºi ei iniþiativã legislativã, cu respectarea unor condiþii.
Sã presupunem cã voi aveþi o asemenea iniþiativã. Ce legi
aþi propune?
Lucraþi pe grupe ºi formulaþi succint o lege. Ea trebuie sã se
refere la ceea ce este permis ºi interzis în situaþia aleasã de voi.
Discutaþi pe rând legile propuse de fiecare grup.
3. Sã presupunem cã regulamentul din ºcoala voastrã este un fel de

constituþie a ºcolii.
Formaþi grupe alegându-vã fiecare unul dintre urmãtoarele roluri:
• Parlamentul;
• Curtea Constituþionalã;
• Preºedintele României.
Exercitaþi-vã dreptul la iniþiativa parlamentarã formulând legi
cum credeþi de cuviinþã. Parcurgeþi apoi etapele necesare pentru
ca legea sã fie pusã în aplicare.
Discutaþi apoi împreunã despre felul în care aþi procedat. Cum
aþi realizat votul? A fost uºor sã „convingeþi“ toþi parlamentarii?
Ce am învãþat?
Scrie în rândurile care urmeazã ce ai învãþat despre Parlamentul României ºi þi s-a pãrut interesant.
...................................................................................
...................................................................................
...................................................................................

Autoritatea judecãtoreascã
8
Credeþi cã infracþiunile
„mici“ ar trebui cântãrite cu
un cântar „mic“? De ce?
Dicþionar
Infracþiunea este fapta

care prezintã pericol social,
fiind sãvârºitã cu vinovãþie.
Câteva dintre tipurile de
infracþiuni sunt:
a. infracþiuni împotriva
siguranþei statului
(trãdarea, spionajul,
atentatul)
b. infracþiuni contra
Treceþi în caiet observaþiile voastre! persoanei:
- contra vieþii, integri-
Info
tãþii corporale ºi
sãnãtãþii (omorul,
pruncuciderea,
determinarea sau
Puterea judecãtoreascã este una dintre cele trei puteri în stat. înlesnirea sinuciderii,
Justiþia se realizeazã în numele legii. Ea este unicã, imparþialã ºi vãtãmarea corporalã);
egalã pentru toþi. - contra libertãþii
De la autoritatea judecãtoreascã din România se aºteaptã persoanei (rãpirea,
înfãptuirea dreptãþii. Ramuri importante ale sistemului de drept sclavia, ºantajul,
din România sunt: ameninþarea);
Dreptul penal – are ca obiect apãrarea împotriva infracþiunilor, a - infracþiuni cu
statului ºi a ordinii de drept, a persoanei ºi a proprietãþii. privire la viaþa
Faptele cu caracter penal sunt judecate în instanþele de sexualã (viol, incest,
judecatã, unde se hotãrãsc pedepse pentru cei vinovaþi. corupþie sexualã);
Sancþiunea datã unei persoane vinovate trebuie: - contra demnitãþii
• sã asigure realizarea dreptãþii; persoanei (insulta,
• sã descurajeze alte persoane care ar dori sã repete calomnia);
fapta respectivã. c. infracþiuni împotriva
Executarea pedepsei nu trebuie sã cauzeze în niciun fel patrimoniului (furtul,
suferinþã fizicã ºi nici sã înjoseascã persoana condamnatã. tâlhãria, înºelãciunea,
Dreptul civil – asigurã respectarea drepturilor persoanei: însuºirea unui bun
dreptul de a purta un nume, de a locui la o adresã, de a fi îngrijit gãsit, delapidarea,
de pãrinþi sau de un tutore, dreptul de a merge la ºcoalã, dreptul ocuparea fãrã drept a
de a închiria o casã, de a înfiinþa propria afacere. unui imobil);
Rapoturile juridice care se stabilesc între persoanele care d. infracþiuni asupra
dispun de drepturi ºi persoanele care au obligaþii în legãturã cu autoritãþii (scãderea
concretizarea acestor drepturi sunt reglementate de dreptul civil. siguranþei circulaþiei
Rezultatul raporturilor juridice civile sunt actele juridice civile. pe cãile ferate).
Dintre acestea, cele mai des întâlnite sunt contractele.

1. Discutaþi împreunã faptele urmãtoare, stabilind
dacã ele reprezintã sau nu infracþiuni:
a. directorul unei instituþii de stat a
administrat în interes personal activitatea,
ducând la faliment respectiva întreprindere;
b. galeria unei echipe de fotbal a bãtut
portarul echipei adverse;
c. o tânãrã ºi-a ucis propriul copil pentru cã
nu avea locuinþã unde sã-l creascã;
d. un funcþionar de stat a cerut o sumã de
bani pentru a înlesni accesul unei
societãþi la documentele de licitaþie ale
unor firme concurente;
e. un elev s-a înscris la cursurile „A doua ºansã“;
f. un tânãr a furat o maºinã, s-a plimbat cu ea ºi a adus-o în
bune condiþii în locul de unde a luat-o;
g. pãrinþii trimit copiii la cerºit;
h. un cetãþean culege fructele din pomul vecinului, deoarece
crengile se rãsfrâng peste gardul sãu.
2. Sã presupunem cã o persoanã se considerã nedreptãþitã deoarece,

atunci cînd vecinul ºi-a refãcut gardul curþii, a avansat cu 20 de
centimetri în perimetrul curþii sale, micºorându-i astfel proprietatea.
Formaþi grupe de cîte trei ºi stabiliþi cine este judecãtorul, cine
este pârâtul ºi cine este reclamantul. Derulaþi procesul ºi
discutaþi împreunã cum aþi rezolvat cazul arãtând ce dovezi au
fost invocate ºi cum s-a aplicat legea.
3. A avut vreunul dintre voi o experienþã cu judecãtoria?

Povestiþi colegilor cum v-aþi simþit în sala de judecatã.
4. Faceþi o vizitã la tribunal. Intraþi în sala de judecatã, în liniºte, ºi

urmãriþi timp de 30 de minute desfãºurarea activitãþii. Discutaþi
în ora urmãtoare pãrerile voastre cu privire la procesele la care aþi
asistat. Ce tip de procese erau? În ce fazã credeþi cã se aflau? Care
era comportamentul judecãtorului, al avocaþilor, al reclamatului
sau al pârâtului? Ce altceva v-a atras atenþia?
Ce am învãþat?
Scrie în rândurile care urmeazã ce ai reþinut despre puterea judecãtoreascã ºi nu ºtiai înainte.
...................................................................................
...................................................................................
...................................................................................

Autoritatea executivã
9
Credeþi cã autoritatea
executivã trebuie sã aplice
permanent legea? De ce?
Dicþionar
Administraþia publicã
este constituitã din
totalitatea instituþiilor
statului care funcþio-
Treceþi în caiet observaþiile voastre! neazã la nivel central
(pentru întreaga þarã) ºi
la nivel local (pentru
comune, oraºe, judeþe).
Sã presupunem cã unul dintre personajele voastre, voi alegeþi Cele douã componente
care, susþine cã ar vrea sã ajungã primar. Discutaþi împreunã ºi ale administraþiei
stabiliþi dacã poate sau nu sã facã acest lucru. Un alt personaj publice sunt:
spune cã ar vrea sã fie prefect. Ce i-aþi recomanda? De ce? a. administraþia publicã
centralã (ministerele
ºi alte instituþii, cum
Info
ar fi armata);
b. administraþia publicã
localã (consilii locale
ºi primari aleºi la
Guvernul asigurã realizarea politicii interne ºi externe, conducerea nivelul comunelor ºi
administraþiei þãrii, se aratã în Constituþia României. Procedura oraºelor ºi consilii
de stabilire a guvernului este urmãtoarea: preºedintele þãrii judeþene la nivelul
desemneazã un candidat pentru funcþia de prim-ministru. judeþelor; la nivelul
Acesta constituie guvernul, ºi în zece zile se prezintã în parlament fiecãrui judeþ ºi în
pentru a primi votul de încredere. Dupã ce au primit acordul municipiul Bucureºti
parlamentului, membrii guvernului depun jurãmântul individual în guvernul numeºte ºi
faþa preºedintelui. Guvernul rãspunde în faþa parlamentului câte un prefect, care
pentru activitatea sa. este reprezentant al
guvernului în teritoriu).

1. Formaþi un cerc ºi alegeþi fiecare câte un minister, fãrã sã spuneþi colegilor. Explicaþi pe rând cu ce
se ocupã acel minister. Colegii care vã ascultã trebuie sã ghiceascã despre ce minister este vorba.
Discutaþi apoi împreunã ce ministere au fost alese cel mai des ºi ce ministere nu au fost alese de
nimeni. De ce credeþi cã s-a întâmplat astfel?
2. Completaþi tabelul de mai jos arãtând cum este reprezentatã administraþia publicã la fiecare nivel.
Reprezentanþi aleºi Reprezentanþi numiþi
....................................., .....................................
oraºe ºi municipii
consiliul municipal
....................................., .....................................
comune
consiliul comunal
....................................., prefect
Bucureºti
consiliul municipal
primar, .....................................
judeþe
.....................................
3. Discutaþi împreunã ºi stabiliþi care sunt reprezentanþii administraþiei publice din localitatea voastrã.
Le cunoaºteþi numele? ªtiþi câþi membri sunt în consiliul local? Documentaþi-vã ºi adresaþi-le o
scrisoare prin care sã îi invitaþi la voi la ºcoalã. Pregãtiþi o listã de întrebãri pe care v-ar place sã le
puneþi în legãturã cu administrarea localitãþii voastre. Sunteþi mulþumiþi de felul în care localitatea
este administratã? De ce?
4. Administraþia localã are sarcina de a gospodãri cât mai bine localitatea. Ce sarcini au cetãþenii în
acest sens? Formaþi grupe de câte trei cursanþi ºi faceþi o listã a obligaþiilor voastre în legãturã cu
gospodãrirea localitãþii. Sunteþi mulþumiþi de felul în care cetãþenii participã la gospodãrirea
localitãþii? De ce?
5. Guvernele României de dupã 1989 au fost constituite la început numai din miniºtri bãrbaþi.
Discutaþi împreunã, rãspunzând la urmãtoarele întrebãri:
a. ªtiþi în momentul de faþã vreo femeie ministru? Numiþi-o.
b. Se poate spune cã bãrbaþii sunt mai buni miniºtri decât femeile?
c. Urmãriþi emisiuni informative la radio ºi televiziune ºi aflaþi dacã existã femei ministru sau
prim-ministru în lume.
Ce am învãþat?
Scrie în rândurile care urmeazã ce ai reþinut despre autoritatea executivã:
a. administraþia publicã centralã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..................................................................................
b. administraþia publicã localã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..................................................................................

Preºedintele României
10
Credeþi cã Preºedintele ar
trebui sã se comporte ca
„un pãrinte“ faþã de cetãþeni,
sã poarte de grijã tuturor?
De ce?
Personajele voastre au o dilemã. Nu ºtiu de ce în România

existã un preºedinte ºi nu mai existã un rege.
Încercaþi sã construiþi o soluþie pentru aceastã dilemã stabilind
contribuþia fiecãrui personaj. Construiþi lista întrebãrilor pe
care acestea le-ar pune pentru a afla de ce are România preºedinte.
Info
Preºedintele României reprezintã statul român. El vegheazã la
respectarea Constituþiei ºi la buna funcþionare a autoritãþilor
publice. Preºedintele României este ales prin vot direct pentru o
Dicþionar
perioadã de cinci ani. El nu poate avea nici o altã funcþie ºi nici
nu poate fi membru al vreunui partid politic. Atribuþiile preºedintelui
sunt în urmãtoarele domenii:
a. Domeniul politicii interne: desemneazã candidatul pentru
funcþia de prim-ministru, se consultã cu guvernul în Medierea – mijloc prin
rezolvarea unor probleme º.a. care se încearcã rezol-
b. Domeniul politicii externe: încheie tratate internaþionale, varea unor conflicte.
negociate de guvern ºi le supune ratificãrii parlamentului, De exemplu, între
aprobã înfiinþarea sau desfiinþarea unor misiuni miºcarea sindicalã ºi
diplomatice º.a. guvern sau între cele
c. Domeniul apãrãrii: este comandantul forþelor armate, este douã camere ale
preºedinte al Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii. parlamentului.
Preºedintele României are funcþie de mediere între puterile Mediatorul oferã
statului ºi între stat ºi societate. recomandãri pãrþilor.

1. Discutaþi în perechi despre funcþia de preºedinte al României, rãspunzând la urmãtoarele întrebãri:
a. ªtiþi de când existã aceastã funcþie?
b. Cunoaºteþi câþi preºedinþi a avut România pânã în acest moment?
c. Cine este în prezent preºedintele României?
d. Aþi participat la alegerea actualului preºedinte al României?
e. Dacã ar fi sã votaþi mâine preºedintele României, pe cine aþi alege? De ce?
2. Dupã desfãºurarea alegerilor, candidatul care este validat ca preºedinte al României depune
urmãtorul jurãmânt:
„Jur sã-mi dãruiesc toatã puterea ºi priceperea pentru propãºirea spiritualã ºi materialã a
poporului român, sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr democraþia, drepturile ºi
libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, suveranitatea, independenþa, unitatea ºi integritatea
teritorialã a României. Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!“
Discutaþi împreunã despre acest jurãmânt folosind urmãtorul plan:
• De ce credeþi cã depune preºedintele un jurãmânt?
• Aþi adãuga sau aþi elimina ceva din acest jurãmânt? De ce?
• Credeþi cã ºi elevii ar trebui sã depunã un jurãmânt când se înscriu la ºcoalã? De ce?
3. Sã presupunem cã tocmai se organizeazã alegeri prezidenþiale.

Organizaþi un joc de rol în mai multe etape:
a. Constituiþi douã echipe ºi consideraþi cã reprezentaþi douã partide politice. Stabiliþi în
interiorul fiecãrui partid candidatul vostru pentru funcþia de preºedinte. Stabiliþi ce criterii
veþi folosi dintre urmãtoarele:
• cinste, corectitudine;
• pregãtire profesionalã;
• trecut „curat”;
• pricepere;
• felul în care se piaptãnã;
• religia;
• sexul;
• faptul cã are copii;
• putere de convingere;
• programul politic,
• cunoaºterea unor limbi strãine,
• discurs clar.
b. Organizaþi campania electoralã ºi cereþi candidaþilor sã se prezinte în public. Apreciaþi cine
are cel mai bun discurs ºi cine meritã sã fie preºedinte dintre cei doi candidaþi.
c. Organizaþi alegerile ºi votaþi preºedintele. Puneþi noul preºedinte sã citeascã jurãmântul. Ce
credeþi cã simte un preºedinte în acele momente? Întrebaþi-l pe cel ales ce anume a simþit.
Ce am învãþat?
Scrie în rândurile care urmeazã un mesaj pe care l-ai adresa preºedintelui României.
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................

Aplicaþii, proiecte, teste de evaluare
1. Uneori este permisã restrângerea libertãþilor unei persoane. Constituþia permite acest lucru atunci
când:
• trebuie apãratã securitatea naþionalã;
• trebuie menþinutã ordinea ºi apãratã morala publicã;
• se previn consecinþele unei calamitãþi naturale;
• se apãrã drepturile ºi libertãþile cetãþenilor.
Faceþi o micã investigaþie ºi daþi exemple de asemenea situaþii care au dus la limitarea libertãþii
personale. Pãstraþi rezultatul cercetãrii voastre pentru portofoliul final.
2. Înfãptuirea dreptãþii ar putea avea aspecte specifice pentru anumite popoare sau grupuri etnice.
Faceþi o investigaþie, lucrând pe grupe, ºi aduceþi colegilor un exemplu de înfãptuire a dreptãþii
pentru o comunitate care trãieºte în zona voastrã. Alegeþi exemple sugestive ºi prezentaþi-le colegilor.
Prezentaþi doar faptele.
3. Dreptul la proprietate este în prezent garantat de Constituþia României. Discutaþi împreunã ºi

stabiliþi dacã urmãtoarele situaþii reprezintã cazuri de respectare sau de încãlcare a dreptului la
proprietate:
a. O autostradã urmeazã sã strãbatã o localitate. Terenurile aferente se aflã în proprietate particularã.
Statul solicitã cetãþenilor sã vândã acele terenuri.
b. O zonã împãduritã se aflã în proprietate particularã. Statul interzice tãierea copacilor fãrã
autorizaþie de la primãrie.
c. O casã trebuie dãrâmatã. Ea este în proprietate particularã. Pentru aceasta este nevoie de
autorizaþie de demolare.
Test de evaluare
Punctaj Sarcinã de lucru
(3p) 1. Construiþi trei propoziþii folosind urmãtoarele cuvinte: libertate,

dreptate, proprietate.
2. Daþi câte un exemplu pentru fiecare dintre urmãtoarele:

(1p) • comportamente patriotice;
(1p) • comportamente lipsite de patriotism.
(1p) 3. Numiþi cele trei puteri în stat.
(1p) 4. Care sunt paºii în adoptarea unei legi?

Capitolul III.
Comportamente
democratice
În capitolul Comportamente democratice vom discuta despre

cum anume putem sã participãm ca cetãþeni la viaþa politicã,
la decizie, cum putem influenþa în bine mersul evenimentelor
din comunitatea în care trãim. Vom vorbi despre opinia
publicã, pentru a înþelege de ce este importantã acþiunea
fiecãruia dintre noi.

COMPORTAMENTE DEMOCRATICE
Familia mea
1
Cãrui tip de familie credeþi
cã i se potriveºte aceastã
caricaturã? De ce?
Sã presupunem cã unul dintre personajele grupului vostru, care

este cãsãtorit, doreºte sã divorþeze. Copilul minor de ºase ani se
îmbolnãveºte pentru cã ar vrea sã stea cu ambii pãrinþi.
Dicþionar
Repartizaþi-vã rolurile ºi organizaþi o discuþie din care sã
rezulte ce este de fãcut.
Info
Termenul familie se
referã la grupul social
format din pãrinþi ºi
„Familia se întemeiazã pe cãsãtoria liber consimþitã între soþi, pe copii (familie nuclearã).
egalitatea acestora ºi pe dreptul ºi îndatorirea pãrinþilor de a Un fenomen din ce în ce
asigura creºterea, educaþia ºi instruirea copiilor.“ (Constituþia mai prezent în societatea
României, art. 44.1) contemporanã îl
Familia este un spaþiu de convieþuire special ºi existã ca grup reprezintã familiile
social în virtutea relaþiilor de rudenie, atât pe verticalã (copii - monoparentale
pãrinþi - bunici - unchi), cât ºi pe orizontalã (fraþi - surori - veri). caracterizate prin faptul
Fiecare persoanã provine dintr-o familie ºi poate avea iniþiativa cã un singur pãrinte –
înfiinþãrii alteia. mama sau tatãl – îºi
Familia este locul unde copilul începe sã îºi însuºeascã asumã responsabilitatea
limbajul, valorile ºi regulile morale ºi deprinderile necesare pentru creºterea ºi
convieþuirii sociale. Toate acestea se realizeazã pe un fond afectiv educarea copiilor.
care nu este regãsit în niciunul dintre celelate grupuri sociale.

1. O tendinþã în societãþile contemporane este redistribuirea rolurilor în familie. Discutaþi împreunã
despre rolul pe care voi îl aveþi în familia voastrã. Aþi vrea sã îl schimbaþi? În ce fel?
2. Cãsãtoria este un pas foarte important în viaþa unui om. Sã presupunem cã trebuie realizatã o
cãsãtorie. Sã mai presupunem cã ea nu se încheie pentru cã Serviciul de Stare Civilã a analizat ºi a
decis cã nu se îndeplinesc condiþiile.
Formaþi douã grupe ºi construiþi condiþiile concrete de respingere a cãsãtoriei în baza informaþiilor
primite. Prezentaþi fiecare grupã cazul construit grupei celeilalte. Aceasta trebuie sã ghiceascã de ce
nu s-a încheiat cãsãtoria.
Informaþii pentru grupa 1:

Douã sãptãmâni înainte de cãsãtorie, Serviciul de Stare Civilã afiºeazã numele viitoarelor cupluri
care se vor cãsãtori, pentru a oferi posibilitatea celor care au motive întemeiate sã se opunã actului
de cãsãtorie sã o facã.
Condiþii legale ale cãsãtoriei în România sunt urmãtoarele:
• diferenþa de sex;
• vârsta minimã este de 18 ani pentru bãrbat, 16 ani pentru femeie;
• comunicarea reciprocã a stãrii sãnãtãþii;.
• consimþãmântul la cãsãtorie concretizat în faptul cã viitorii soþi trebuie sã fie de acord (de
bunãvoie ºi nesiliþi de nimeni) sã realizeze cãsãtoria.
Informaþii pentru grupa 2:

Sunt considerate piedici în realizarea unei cãsãtorii legale urmãtoarele:
• gradul de rudenie între parteneri mai mic de gradul IV (între pãrinte .- copil, fraþi - surori,
veri primari);
• înfierea sau tutela, adicã este interzisã cãsãtoria între cel care înfiazã ºi cel înfiat, ca ºi între
descendenþii lor, între tutore ºi minorul aflat sub tutela sa.
• starea civilã a partenerilor, adicã este interzisã cãsãtoria în cazul în care unul dintre
parteneri este deja cãsãtorit (în termeni juridici este vorba despre bigamie).
3. În prezent se înregistreazã o ratã a divorþului mai ridicatã decât acum 30 de ani. Care credeþi cã
sunt cauzele? Discutaþi cu colegul de bancã ºi formulaþi împreunã un motiv. Comparaþi ºi reformulaþi
motivele voastre. Care a fost cea mai des invocatã cauzã?
4. Participaþi la oficierea unei cãsãtorii ºi reþineþi detaliile referitoare la realizarea ei. Organizaþi în
clasã un joc de roluri pentru oficierea unei cãsãtorii ºi apoi discutaþi împreunã despre importanþa
pe care familia o are pentru voi.
Ce am învãþat?
Scrie în rândurile care urmeazã un lucru pe care nu l-ai face dacã ai fi cãsãtoritã sau cãsãtorit.
...................................................................................
...................................................................................
...................................................................................

Comunitatea localã
2
Ce instituþii credeþi cã ar putea
fi reprezentate în caricaturã?
Ce relaþii sunt între ele?
Sã presupunem cã grupul vostru este nemulþumit de comunitatea

în care trãieºte. Ei ar dori sã fie mai bogaþi, dar sã nu munceascã
mai mult ºi sã fie mai apreciaþi, dar sã nu facã nimic bun în
plus pentru a câºtiga respectul celorlalþi. Discutaþi împreunã
dacã au ei dreptate sau nu atunci când vor sã schimbe
comunitatea în care trãiesc. Cum i-ar primi o nouã comunitate?
Info
Dicþionar
Fiecare dintre noi trãieºte într-o localitate, mai mare sau mai micã. Societatea civilã este
Ea este gospodãritã, mai bine sau mai puþin bine, de reprezentanþi reprezentatã de totalitatea
ai statului, aleºi ºi numiþi, aºa cum am vãzut în lecþiile anterioare. formelor de asociere
Toate instituþiile care existã, respectiv primãria, prefectura, ºcoala, benevolã a cetãþenilor
biserica, spitalul, poliþia, jandarmeria, pompierii, dar ºi ziarele având obiective
locale, organizaþiile profesionale, sindicatele ºi relaþiile dintre economice, profesionale,
toate acestea constituie comunitatea noastrã localã. Comunitatea culturale sau politice.
localã ia decizii referitoare la viaþa de zi cu zi a oamenilor care Ea reprezintã un sistem
trãiesc în acea localitate. La nivelul comunitãþii locale prind nonstatal de organizaþii
viaþã legile ºi deciziile naþionale. Problemele comunitãþii sunt prin intermediul cãrora
rezolvate de însãºi comunitatea respectivã. Atunci când este cetãþenii acþioneazã
nevoie, în situaþii dificile, cum ar fi inundaþii, secetã, incendii democratic.
mari, comunitatea localã este sprijinitã din exterior.

1. Fiecare dintre noi suntem parte a unei comunitãþi locale. Discutaþi în perechi ºi apoi cu toþii
despre comunitatea voastrã. Folosiþi urmãtorul plan de discuþie:
a. Care sunt instituþiile locale?
b. Ce funcþii locale sunt prezente?
c. Cum vã încadraþi voi în aceastã comunitate?
d. Ce asociaþii locale cunoaºteþi?
e. Ce organizaþii non-guvernamentale (ONG-uri) existã în localitatea voastrã?
2. Sã presupunem cã lucrurile merg foarte bine în comunitatea voastrã localã. Aveþi apã curentã,
gaze, drumuri bune, locuri de muncã. Cine credeþi cã poate asigura toate aceste lucruri? Au
cetãþenii vreo contribuþie?
Sã presupunem acum cã lucrurile nu merg bine. Este vina voastrã? De ce? Cum ar putea contribui
cetãþenii pentru ca ele sã meargã mai bine?
3. Fiind persoane care se formeazã, cursanþii din proiectul „A doua ºansã” au posibilitatea de a
participa la viaþa ºcolii lor. Discutaþi în perechi ºi apoi cu toatã clasa urmãtoarele:
a. Ce modalitãþi legale de participarea la viaþa ºcolii cunoaºteþi?
b. În ce fel participã elevii la luarea deciziilor din ºcoalã?
c. Cum colaboreazã ºcoala cu comunitatea localã?
d. Vã implicaþi voi cumva în viaþa ºcolii? Arãtaþi cum ºi de ce.
4. Discutaþi împreunã despre urmãtoarele modalitãþi de realizare a parteneriatului ºcoalã-comunitate

localã exprimându-vã propriile pãreri. Argumentaþi-vã opþiunile.
a. Un grup de persoane care fac parte dintr-o organizaþie cetãþenescã doresc sã ajute ºcolile din
localitate. Ei intenþioneazã sã ofere niºte calculatoare. În cele din urmã, ei decid ca aceste
calculatoare sã meargã cãtre ºcolile în care învaþã copiii lor.
b. În ºcoalã comitetul de pãrinþi reprezintã societatea civilã. Conducerea ºcolii influenþeazã
numirea acestui comitet astfel încât din el sã facã parte doar persoane care ascultã de
direþiunea ºcolii.
5. Realizaþi o activitate pe grupe atribuindu-vã roluri diferite: primãria, ºcoala, un ONG care apãrã
drepturile omului, redacþia unui ziar, biserica etc.
Discutaþi împreunã, respectându-vã rolul ales, cum va rezolva comunitatea voastrã localã
urmãtoarele probleme:
a. au loc inundaþii ºi multe case sunt distruse;
b. în localitate sunt mulþi copii ºi se hotãreºte înfiinþarea unei creºe;
c. între o comunitate minoritarã ºi cetãþenii majoritari are loc un conflict.
Ce am învãþat?
1. Noteazã în rândul de mai jos ce þi-a plãcut cel mai mult din ceea ce aþi discutat despre comunitatea
localã.
...................................................................................
2. Noteazã acum ce þi-a plãcut cel mai puþin din ceea ce aþi discutat despre comunitatea localã.
...................................................................................

Opinia publicã
3
Sã presupunem cã cele trei
persoane de la gard reprezintã
opinia publicã. Crdeþi cã îi
este permis opiniei publice
sã foloseascã orice limbaj
la adresa oricui? De ce?
Sã presupunem cã personajele voastre sunt solicitate sã îºi

exprime opinia într-o problemã. Ei nu ºtiu însã de ce ar face-o,
pentru cã, dupã pãrerea lor, opinia publicã nu conteazã.
Construiþi situaþia în funcþie de particularitãþile personajelor ºi
ajutaþi-i sã-ºi exprime punctele de vedere despre opinia publicã.
Info
Opinia publicã reprezintã totalitatea pãrerilor, opiniilor,
aprecierilor, preferinþelor, opþiunilor colective într-o problemã
Dicþionar
datã. Opinia publicã nu este unicã pentru cã publicul are, de fapt,
mai multe pãreri. În funcþie de problemã, opinia publicã poate fi
consultatã prin alegeri, referendum, sondaje de opinie sau
atitutinea reprezentanþilor aleºi. În prezent, cunoaºterea opiniilor
publicului se face prin intermediul unor organisme specializate Mass-media reprezintã
care realizeazã periodic sondaje pentru a afla cum evolueazã ansamblul mijloacelor
opþiunile publicului. Opinia publicã este foarte importantã de informare a maselor;
pentru cã, prin manifestarea ei, se poate susþine o anumitã comunicaþia de masã
activitate sau se poate determina oprirea ei. De exemplu, atunci realizatã prin presã,
când opinia publicã nu a fost de acord cu amplasarea unor radio, TV, cinematograf,
obiective industriale poluante în anumite spaþii, acþiunea discuri sau alte mijloace.
construirii lor a fost opritã.

1. Sã presupunem cã în cadrul comunitãþii locale în care trãiþi
existã urmãtoarele opinii:
• fusta scurtã la fete înseamnã proastã educaþie;
• pãrul lung ºi cerceii la bãieþi înseamnã lipsã de igienã;
• cine are ºcoalã este deºtept;
• cine are bani nu are nevoie de ºcoalã.
Discutaþi pe grupe ºi apoi cu toatã clasa, folosind cât mai multe
exemple pentru a vã susþine punctul de vedere, urmãtoarele aspecte:
a. Dacã o opinie este publicã, atunci ea reprezintã un punct
de vedere corect? De ce?
b. Dacã o persoanã are altã pãrere decât majoritatea
înseamnã cã greºeºte? De ce?
c. Dacã majoritatea îºi exprimã un punct de vedere ºi voi nu sunteþi de acord, înseamnã cã
trebuie sã vã schimbaþi modul de gândire? Cum trebuie sã procedaþi?
2. Sã presupunem cã doriþi sã realizaþi un mic sondaj al opiniei cunoscuþilor voºtri pe o anumitã

temã. Procedaþi respectând urmãtorii paºi:
• stabiliþi tema (de exemplu: ce pãrere au despre completarea studiilor prin proiectul „A doua
ºansã“, cum cred ei cã ar trebui sã asigure primãria repararea drumurilor, când ar trebui sã
se cãsãtoreascã o fatã ºi când un bãiat etc.);
• discutaþi împreunã ºi formulaþi întrebarea astfel încât sã se rãspundã cu da sau nu (de
exemplu: Credeþi cã este bine sã te înscri în programul „A doua ºansã“? Rãspuns: DA, NU;
nu uitaþi sã precizaþi cum trebuie rãspuns (de exemplu: încercuiþi varianta aleasã sau tãiaþi
varianta pe care o respingeþi);
• puneþi întrebarea cât mai multor cunoscuþi; reþineþi dacã persoanele care rãspund sunt femei
sau bãrbaþi;
• numãraþi câte rãspunsuri pozitive ºi câte rãspunsuri negative aveþi; stabiliþi cum au rãspuns
femeile ºi cum au rãspuns bãrbaþii;
• comentaþi rezultatele.
3. Opinia publicã ia naºtere, în principal, prin acþiunea a douã categorii de elemente:

• pãrerile personale;
• zvonuri, mesaje mass-media, discursuri politice.
Stabiliþi împreunã o problemã pe care o consideraþi actualã în localitatea voastrã. Documentaþi-vã în
legãturã cu ea ºi arãtaþi cum s-au îmbinat cele douã categorii de elemente în formarea opiniei publice.
4. Alegeþi împreunã un mic articol dintr-un ziar local. Lucraþi în perechi ºi încercaþi sã separaþi faptele
prezentate de opiniile ºi interpretãrile ziaristului. De exemplu, atunci când se afirmã cã:
Steaua nu a pierdut în meciul de ieri numai câteva milioane de euro, ci ºi ºansa de a juca cu
cea mai puternicã echipã.
Informaþia este cã Steaua a pierdut meciul, iar din felul în care este construitã fraza înþelegem
regretul ziaristului. Discutaþi împreunã rezultatele obþinute din analiza articolelor alese.
Ce am învãþat?
Scrie în rândurile care urmeazã un mesaj pe care l-ai adresa ziariºtilor ºi comentatorilor din
televiziune referitor la responsabilitatea lor în formarea opiniei publice.
...................................................................................
...................................................................................
...................................................................................

Statul ºi cetãþeanul.
Sunt eu un bun cetãþean?
4
Daþi fiecare câte un exemplu de
situaþie pe care o cunoaºteþi ºi
cãreia i s-ar potrivi foarte bine
aceastã caricaturã.
Info
Dicþionar
Statul este instituþia politicã ce îºi exercitã autoritatea suveranã
asupra unui teritoriu ºi a unei populaþii. Statul român este,
conform Constituþiei, naþional, suveran ºi independent, unitar ºi
indivizibil. Forma de guvernãmânt este republica.
Cetãþenia reprezintã relaþiile economice, politice, juridice Formã de guvernãmânt –
dintre stat ºi persoanele care au calitatea juridicã de cetãþeni. mod de organizare ºi de
Cetãþenii unui stat trebuie sã respecte legile statului lor. La exercitare a puterii de stat.
rândul sãu, statul trebuie sã asigure condiþiile pentru ca toþi Formele principale sunt
cetãþenii lui sã poatã sã îºi atingã propriile obiective, fãrã a monarhia ºi republica.
încãlca libertatea celorlalþi, respectându-le demnitatea.
1. Deschideþi Constituþia României la Titlul II, Drepturile ºi
îndatoririle fundamentale. Lucraþi respectând urmãtorii paºi:
• consultaþi individual capitolul câteva minute;
• formaþi perechi ºi fiecare pereche sã îºi aleagã un anumit
drept (alegeþi astfel încât sã nu fie douã alegeri la fel);
• citiþi prevederile referitoare la dreptul ales;
• prezentaþi apoi pe rând ce anume aþi citit.

2. La exerciþiul anterior aþi aflat despre unele drepturi constituþionale. Discutaþi împreunã ºi daþi
exemple pentru:
a. respectarea fiecãrui drept discutat;
b. încãlcarea fiecãrui drept discutat.
3. Sã presupunem cã între autoritãþi ºi cetãþeni existã urmãtoarele raporturi:

• respectarea cetãþenilor de cãtre autoritãþi;
• controlul autoritãþii de cãtre cetãþeni;
• cooperarea cetãþeni-autoritãþi;
• cooperarea dintre societatea civilã ºi stat.
Daþi exemple de realizare a lor în comunitatea voastrã. Numiþi instituþiile, organizaþiile, funcþiile,
cetãþenii implicaþi ºi apreciaþi modul de relaþionare.
4. Unul dintre drepturile politice cele mai importante este dreptul la vot. Discutaþi împreunã
experienþa voastrã în legãturã cu votul folosind urmãtorul plan problematic:
• Cum aratã o secþie de votare? Unde se organizeazã?
• Cum voteazã cetãþenii?
• Cine asigurã buna desfãºurare a exercitãrii votului?
5. Fiecare dintre voi este cetãþean al României. Sunteþi voi buni cetãþeni? Pentru a aprecia acest lucru
puneþi în dreptul criteriilor de mai jos o notã de la 1= puþin, niciodatã, la 4= foarte mult, totdeauna.
Autopreciere
Criterii de apreciere a comportamentului cetãþenenesc (1 = puþin, niciodatã;
4 = foarte mult, totdeauna)
1. mã preocup de curãþenia localitãþii;
2. respect cetãþenii din localitate;
3. ajut când e nevoie, fãrã sã cer salariu;
4. particip la înfrumuseþarea localitãþii;
5. nu arunc gunoaie decât în spaþii special amenajate;
6. colectez deºeurile diferenþiat ºi le depun în containere speciale;
7. nu poluez mediul prin activitatea mea;
8. nu deranjez vecinii;
9. respect proprietatea altuia;
10. îmi plãtesc taxele.
Discutaþi împreunã ce rezultate aþi obþinut. Sunteþi buni cetãþeni? De ce? Aþi fost sinceri?
Ce am învãþat?
Scrie în rândurile care urmeazã o propoziþie despre ce înseamnã a fi un bun cetãþean.
...................................................................................
...................................................................................
...................................................................................

Aplicaþii, proiecte, teste de evaluare
1. Realizaþi un succint comentariu al caricaturii

date. Încercaþi sã folosiþi cât mai multe
elemente din cele studiate pânã acum
despre raportul stat - cetãþeni. Puneþ-i ºi un
titlu ºi justificaþi-l în faþa colegilor.
Stabiliþi care a fost cel mai inspirat titlu.
2. Lucraþi în perechi ºi presupuneþi cã sunteþi

o familie. Stabiliþi care este cea mai importantã
problemã pe care o aveþi ºi cum procedaþi
pentru a o rezolva. Luaþi în consideraþie
posibilitatea de intervenþie a comunitãþii
locale? În ce fel?
Prezentaþi concluziile voastre în faþa colegilor
ºi discutaþi împreunã alegerile fãcute.
3. Sã presupunem cã voi vreþi sã determinaþi

ºi alþi cunoscuþi sã vinã la cursurile
programului „A doua ºansã“.
Pentru aceasta, ar trebui sã faceþi un anunþ.
Lucraþi pe grupe ºi realizaþi-l împreunã. Expuneþi în holul ºcolii rezultatele muncii voastre.
Puteþi pune ºi desene, fotografii, tãieturi din ziarele care au publicat articole despre proiect.
4. Puneþi împreunã paginile despre personajele voastre create de-a lungul orelor de culturã civicã.
Începeþi cu fiºele de descriere a personajelor, apoi cu situaþiile pe care le-au traversat ºi modul în
care au acþionat.
Discutaþi împreunã despre povestea scrisã de voi, folosindu-vã de urmãtoarele sugestii:
• Vã place cum este scrisã? Îmbunãþãþi-i stilul.
• Au avut personajele voastre un comportament democratic?
• Au avut personajele dreptul de a decide singure sau li s-a impus o soluþie?
• ªi-au îmbunãtãþit personajele voastre situaþia de viaþã prin rezolvarea problemelor?
• Au învãþat ele ceva folositor?
Discutaþi ºi alte probleme în legãturã cu situaþiile concrete. Luaþi-vã rãgazul de o sãptãmânã ºi
scrieþi fiecare un final pentru povestea grupului vostru. Fiecare îl va decide pentru povestea lui.
Test de evaluare
Punctaj Sarcinã de lucru
(3p) 1. Construiþi trei propoziþii folosind urmãtoarele cuvinte:

familie, cetãþenie, opinie publicã.
2. Daþi câte un exemplu pentru fiecare dintre urmãtoarele:

(1p) • comportamente cetãþeneºti pozitive;
(1p) • comportamente cetãþeneºti negative.
(1p) 3. Numiþi trei libertãþi fundamentale ale cetãþeanului.
(1p) 4. Numiþi trei îndatoriri fundamentale ale cetãþeanului.

Mic dicþionar de termeni
întâlniþi în cultura civicã D
reprezentanþi, la viaþa politicã din stat; stat
A în care puterea politicã este exercitatã de
cãtre reprezentanþi ai poporului stabiliþi pe o
abuz – încãlcarea legii; încãlcarea drepturilor perioadã limitatã de timp, în urma unor
unei persoane; depãºirea atribuþiilor într-un alegeri libere
domeniu; obþinerea de avantaje personale dictaturã – regim politic caracterizat prin
prin folosirea ilegalã a funcþiei deþinerea puterii absolute de cãtre o
a adera – a se asocia, a intra în componenþa persoanã sau un grup de persoane care o
unei organizaþii, a recunoaºte sau a semna o folosesc în interes personal
convenþie
alianþã electoralã – uniune între partide sau
grupãri civice/politice în vederea participãrii E
împreunã la alegeri
Avocatul Poporului – instituþie prevãzutã de egalitate – în sens politic, este starea în care
Constituþie care este numitã pe o perioadã oamenii au aceleaºi drepturi ºi îndatoriri.
de 5 ani, pentru apãrarea drepturilor ºi egoism – preocupare exageratã faþã de propria
libertãþilor persoanelor fizice persoanã ºi faþã de interesele personale
B F
birocraþie – aparat funcþionãresc al unui stat; în fidelitate – credinþã în raport cu o persoanã,
sens negativ, înseamnã tendinþa de a face uz instituþie; respectarea adevãrului, acordul cu
peste mãsurã de documente, acte, proceduri, o situaþie
complicând inutil procedurile prin care se
aplicã dispoziþii legale
G
C grup de interes – asociere de persoane care
urmãresc anumite scopuri comune
a calomnia – a rãspândi lucruri neadevãrate, (materiale, politice, profesionale etc.)
rãutãcioase despre persoane, situaþii sau guvernare – conducere a societãþii
instituþii
consens – înþelegere, acord de pãreri
conservatorism – doctrinã care militeazã pentru H
o evoluþie lentã a societãþii, pentru pãstrarea
ºi continuarea unor valori fundamentale. haotic – confuz, dezorganizat, fãrã reguli
convenþie – acord, înþelegere, tratat
I
D
inamovibilitate – calitate de care beneficiazã
delict – act de încãlcare a legii, infracþiune magistraþii de a nu putea fi destituiþi, mutaþi
demagogie – practicã de înºelare a populaþiei; sau înlocuiþi, reprezentând o formã de
fãgãduirea unor mãsuri destinate sã facã protecþie a acestora ºi de asigurare a
plãcere electoratului, fãrã a urmãri independenþei politice
satisfacerea intereselor reale interpelare – interogare, chestionare; de obicei
democraþie – principiu politic conform cãruia în parlament se pun întrebãri reprezentanþilor
poporul participã, direct sau prin executivului sau altor autoritãþi

prag electoral – procentaj din totalul voturilor
J valabil exprimate necesar unui partid sau
unui candidat pentru a fi admis în parlament
jandarmerie – instituþie care are ca sarcinã (se adoptã prin lege înainte de alegeri)
menþinerea ordinii publice prezumþie de nevinovãþie – considerarea unui
judecãtor – persoanã special pregãtitã care acuzat ca fiind nevinovat pânã în momentul
desfãºoarã activitatea de judecatã în cadrul pronunþãrii sentinþei
instanþelor judecãtoreºti
R
L
regim politic – modul de organizare a unui stat
legitimitate – ceea ce este recunoscut, consacrat, (democratic, totalitar); mod de funcþionare a
ales prin lege; ceea ce este fundamentat pe puterii politice
anumite valori, drepturi, legi remaniere guvernamentalã – schimbarea
liberalism – concepþie despre domeniul politic, componenþei guvernului, înlocuirea totalã
economic ºi social prin care se susþine cã sau parþialã a membrilor sãi
individul ºi libertatea sa sunt valori supreme revocare – retragerea mandatului unei persoane
lider de opinie – persoanã cu mare influenþã dintr-o funcþie publicã
asupra publicului datoritã poziþiei, funcþiei
sau unor calitãþi deosebite
S
M stat de drept – stat în care se pune în practicã
dreptul (sistemul de legi) adoptat de puterea
minister – organ al administraþiei de stat care legiuitoare ºi care se supune controlului
rãspunde pentru conducerea operaþiilor guver- unei instituþii juridice independente
namentale într-un domeniu al vieþii sociale stat suveran – stat independent în raport cu o
ministerul public forþã externã, capabil sã iniþieze acþiuni
moþiune de cenzurã – act prin care o grupare politice interne ºi externe proprii
parlamentarã îºi exprimã neîncrederea în stat unitar – stat având guvernare ºi adminis-
politica guvernului (dacã parlamentul traþie unice
voteazã favorabil moþiunea, guvernul este
obligat sã îºi dea demisia)
T
N tribunal – instanþã de judecatã
tur de scrutin – etapã a organizãrii votãrii sau
naþiune – comunitate umanã caracterizatã prin exprimãrii opþiunilor alegãtorilor în cadrul
unitate etnicã, limbã comunã, tradiþie alegerilor locale sau generale
culturalã ºi istoricã
nesupunere civilã – acþiune conºtientã, nonviolentã,
de neacceptare a unei legi considerate nedrepte U
unanimitate – regulã potrivit cãreia o hotãrâre se
O ia numai cu aprobarea tuturor celor prezenþi
urnã – cutie amplasatã în sala de votare în care
opoziþie – grupare în parlament a partidelor se introduc buletinele de vot ºi care
care nu reprezintã partidul de guvernãmânt garanteazã secretul acestora
sau coaliþia guvernamentalã
ordonanþã – act normativ cu caracter de lege
(ordonanþã de guvern) V
vacanþa postului – neocuparea unui post sau
P a unei funcþii din diferite motive (boalã,
demisie)
pornografie – propagarea unor mesaje vot de neîncredere – vot prin care parlamentul
indecente, legate de practici sexuale, prin se desolidarizeazã de un act sau de politica
cuvinte, imagini ºi/sau sunete guvernului; are ca efect demisia guvernului

Secundar Civica I Cursant

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Secundar Civica I Cursant

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Mihaela Marin

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Capitol întâi: Noþiuni introductive 5

Capitolul al doilea: Noi ºi Constituþia României 9

Capitolul al treilea: Comportamente democratice 31

Mic dicþionar de termeni întâlniþi în cultura civicã 41

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR 3

Vi se pare greu? Înþelegeþi ceva? Nu închideþi cartea! Sigur vi

Ca sã învãþãm mai uºor, vom presupune cã citim despre un

Ce ziceþi? Puteþi face asta? Sunt sigurã cã puteþi ºi cred cã o

4 CULTURÃ CIVICÃ • GHIDUL CURSANTULUI

În acest prim capitol vom încerca sã ne amintim unele teme

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR 5

Treceþi în caiet observaþiile voastre!

Termenul de culturã civicã este legat de educaþia pentru a fi Cultura civicã

6 CULTURÃ CIVICÃ • GHIDUL CURSANTULUI

3. Lucraþi în perechi ºi construiþi „biografia“ membrilor grupului vostru arãtând:

Reguli ale grupului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR 7

Aplicaþii, proiecte, studii de caz

Nu au influenþat Au influenþat Au influenþat

4. Gândiþi-vã la temele presupuse de educaþia civicã. Urmãriþi timp o sãptãmânã ce se întâmplã în

8 CULTURÃ CIVICÃ • GHIDUL CURSANTULUI

În capitolul care urmeazã vom discuta despre libertate,

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR 9

Despre Constituþia României

Treceþi în caiet observaþiile voastre!

În Constituþia României se aratã cã:

10 CULTURÃ CIVICÃ • GHIDUL CURSANTULUI

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR 11

Treceþi în caiet observaþiile voastre!

Sã presupunem cã în grupul de prieteni pe care l-aþi creat are

Libertatea nu înseamnã în nici

12 CULTURÃ CIVICÃ • GHIDUL CURSANTULUI

supus, obligat, sclav, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Stabiliþi împreunã ce înseamnã „liber“ în fiecare dintre urmãtoarele propoziþii:

4. Sã presupunem cã o persoanã se considerã liberã. Ea nu face rãu nimãnui. Într-o zi hotãrãºte sã se

Situaþii, fapte sau lucruri Situaþii, fapte sau lucruri

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR 13

Treceþi în caiet observaþiile voastre!

Sã presupunem cã unul dintre personajele voastre are urmãtoarea

14 CULTURÃ CIVICÃ • GHIDUL CURSANTULUI

Grupul Regulile pe care trebuie sã le respecte

a. tineri care se duc la discotecã

b. cursanþi aflaþi în clasã

d. pietoni care se întorc acasã la miezul nopþii

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR 15

Treceþi în caiet observaþiile voastre!

Sã presupunem cã în grupul personajelor voastre

16 CULTURÃ CIVICÃ • GHIDUL CURSANTULUI

2. Atitudinea faþã de proprietate poate fi:

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR 17

Treceþi în caiet observaþiile voastre!

Sã presupunem cã personajele voastre discutã despre patriotism.

Info Atunci când se susþine

18 CULTURÃ CIVICÃ • GHIDUL CURSANTULUI

2. Te consideri tu o persoanã care dã dovadã de patriotism? Rãspunde pe scurt în rândurile urmãtoare.

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR 19

Separarea puterilor în stat