Un pacient în vârstă de 65 de ani se prezintă la camera de gardă, din cauza unei stări de slăbiciune

despre care relatează că a apărut cu trei zile în urmă. Pacientul este cunoscut ca suferind de diabet
zaharat tip 2, diagnosticat în urmă cu aproximativ 20 de ani. Pacientul este fumător de 25 de ani (1
pachet/zi).
Examen clinic:
Starea generală a pacientului este relativ bună, manifestă cefalee și anxietate.
Talia= 175 cm, G= 102 kg, IMC= 33 kg/m2.
TA = 120/70 mm Hg.

Investigații paraclinice:
ECK: modificări sugestive pentru infarct de miocard, în derivațiile V4-V6.

Investigații de laborator:
Glicemie = 200 mg/dl
cTnT - 2,3 ng/ml
Creatin kinaza = 180 U/L
LDH= 800 U/L
Trigliceride= 500 mg/dl
Colesterol total=380 mg/dl
LDL-colesterol = 200 mg/dl
HDL-colesterol = 26 mg/dl

Intervale de referință:
Glicemie= 65-110 mg/dl
CK = 50-190 UI/l
cTnT <0,04 ng/ml
LDH = 90-290 U/L
Trigliceride = 50-150 mg/dl
Colesterol total < 200 mg/dl
LDL-Colesterol < 120 mg/dl
HDL-Col =35-65 mg/dl

1. Care este cel mai probabil diagnostic? Ce alte investigații paraclinice ar fi utile pentru
confirmarea diagnosticului? Argumentați alegerea.
2. Cum ar putea fi explicată valoarea crescută a glicemiei în acest caz? Argumentați răspunsul,
explicând mecanismele ce pot conduce la această valoare.
3. Explicați modificările profilului lipidic la acest pacient, indicând mecanismele care conduc la
aceste modificări.
4. Cum s-ar putea explica faptul că pacientul nu a manifestat semnele clinice caracteristice
infarctului de miocard?
5. Dintre markerii de citoliză miocardică dozați, care are cea mai mare specificitate? Explicați
avantajele și dezavantajele dozării markerului respectiv.