Page |1

Secolul XX –lea s-a caracterizat printr-o confruntare permanent între democrație și totalitarism. În sec XX au existat
atât ideologii democratice( liberalism, conservatorism, creștin-democrația, socialism), cât și totalitare.

Ideologii și practici politice democratice

Democrație provine din lb greacă: demos= popor și Kratos= putere.

-Ideologia democratică modernă are la bază ideile enunțate de curentul iluminist în sec XVIII-lea :

- toți oamenii se nasc egai, cu un set de drepturi individuale(viața, libertatea, fericirea);

- ar trebui să fie tratați egal în fața legii;
- sistemul politic să se bazeze pe separarea puterilor în stat și pe respectarea legilor;
- oamenii n-ar trebui discriminați pe bază de sex, religie sau etnie.

Evoluţia regimului democratic

• Regimul politic democratic s-a menţinut din Antichitate şi în Evul Mediu.
• În epoca modernă – este readus în prim plan.
• Marile transformări (crearea Statelor Unite ale Americii, revoluţiile din Europa secolului al XIX-lea şi,
în secolul al XX-lea, destrămarea imperiilor multinaţionale) au dus la creşterea numărului de democraţii
în lume.
• În secolul al XX-lea – au avut o evoluţie sinuoasă.
• În perioada interbelică – s-au menţinut în statele cu democraţie suficient de consolidată (Franţa,
Marea Britanie, S.U.A., Belgia, Olanda, Luxemburg, toate ţările nordice, Elveţia).
• După cel de-al Doilea Război Mondial – au existat în statele din Occidentul Europei.
• După anul 1989, statele europene cu regimuri totalitare în perioada „războiului rece” au optat pentru
regimuri politice democratice.
Caracteristici ale regimurilor politice democratice
• În secolul al XX-lea, o caracteristică a regimurilor politice democratice este reprezentată de existenţa
constituţiei.
• Excepţii de la regulă; Marea Britanie are o serie de legi cu caracter constituţional.
• Alte caracteristici:
- respectarea principiului suveranităţii;
- democraţiile moderne sunt reprezentative;
- respectarea principiului separaţiei puterilor în stat;
- sistemul politic pluripartidist;
- apariţia şi consolidarea societăţii civile;
- principiul egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii;
- respectarea drepturilor și libertăților cetățenești;
- legitimitatea puterii politice se sprijină pe adeziunea majorităţii cetăţenilor.
• Aceste caracteristici se regăsesc mai consolidate în cadrul vechilor democraţii sau într-o formă incipientă, în
cazul celor tinere.
Practici politice democratice Caracteristici vitale pentru regimurile politice democratice = practici politice
democratice:

- competiţia electorală dintre partidele politice;

- acceptarea criticilor la adresa puterii;
- respectarea regulilor de funcţionare a statului stabilite prin constituţii; Caracteristici vitale pentru regimurile politice
democratice = practici politice democratice
 Page |2

- organizarea periodică de alegeri libere;

- garantarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi înscrierea lor în constituţie;
- garantarea libertăţii de exprimare a opiniei publice.

Exemplificare: Marea Britanie, Franța, România(până în 1938 și după 1989)

Marea Britanie În Marea Britanie , formațiunile politice cele mai de seamă , după 1918, au fost Partidul Conservator
și partidul Laburist. În M.Brit se aplică principiul ”regale domnește dar nu guvernează”, care desemnează o monarhie
de tip constituțional. Primul ministru joacă un rol important, deoarece își alege miniștrii și are puteri extinse în plan
executive. În sec al XX-lea , s-a remarcat Winston Churchill, prim-ministru sl M.Brit din partea Partidului Conservator(
1940-19+45,1951-1955), care a fost arhitectul victoriei M.Brit în al Doilea Război Mondial!În perioada postbelică s-a
afirmat Margaret Thatcher tot din partea Partidului Conservator,.Aceasta s-a impus prin acțiunile de consolidare a
economiei, privatizarea unor intreprinderi, dar și prin acțiunicare au avut ca urmare afirmarea M.rit în lume.

În Franța în perioada interbelică a existat un regim democratic de tip republican,iar viața politică a cunoscut o
pronunțată instabilitate. După al Doilea Război mondial a fost adoptată(1946) constituția celei de-a IV-a Republici
.aceasta stabilea că Adunarea Națională (puterea legislativă), avea rolul cel mai important în stat, superior
președintelui țării și guvernului (care dețineau puterea executivă). Crizele politice au impus o nouă schimbarfe în
organizarea statului, inițiată de Charles de Gaulle. El a instituit cea de a V-a Republică ăn 1958 și adoptă o nouă
constituție care prevede atribuții sporite pentru președintele Franței. În viața politică, partidele de stânga și de
dreapta au coabitat uneori la conducere. Astfel, socialistul Francois Mitterand(1981-1995) a trebuit să colaboreze (în
primul său mandat) cu un govern de dreapta condus de succesorul său la președenția Franței, Jaques Chirac.

România(Vezi Ideologii și practice politice în România)

IDEOLOGII ȘI PRACTICI POLITICE TOTALITARE

Totalitarismul= forma de organizare și funcționare a societății în care statul controlează toate aspectele vieții.
Sunt cunoscute totalitarismul de dreapta (fascism și Nazism) și de stânga( comunism).

Cauzele apariției totalitarismului:

Scăderea nivelului de trai, instabilitatea din primii ani ai perioadei interbelice, reacţiile faţă de modul cum s-au pus bazele păcii au
condus la apariţia unor mişcări extremiste ţi la instaurarea, în multe state europene a unor regimuri dictatoriale. In context îşi fac
apariţia ideologiile extremiste: fascistă, nazistă şi comunistă.

Regimurile totalitare au o serie de trăsături comune:

- Nerespectarea principiului separării puterilor în stat;

- Încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești;
- Partid unic, care deține puterea politică;
- Promovarea cultului personalității;
- Cenzură;
- Înlăturarea adversarilor politici
- Control total din partea statului asupra întregii vieți(inclusive viața părivată a indivizilor)
- Teroare și violență cu ajutorul poliției politice ( CEKS,NKVD,KGB în URSS, Gestapo în Germania,
Securitatea în România)
- Interesele individului sunt subordinate intereselor statului
- Demagogie și propagandă
 Page |3

Practici politice totalitare:

• Crearea partidului unic.
• Fraudarea alegerilor electorale.
• Promovarea cultului personalităţii (a conducătorului).
• Înfiinţarea de organizaţii oficiale de masă.
• Crearea unui aparat de represiune împotriva societăţii.
• Eliminarea opozanţilor regimului.
• Mediatizarea ideologiei, zi de zi, favoriza acceptarea principiilor acesteia.
• Introducerea cenzurii.
• Existenţa unei elite politice care asigura funcţionarea regimului şi profita de existenţa acestuia: nomenclatura.
• Dirijism economic şi social.
• Nerespectarea principiului separării puterilor în stat.
• Încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.
• Lipsa de transparenţă.

COMUNISMUL-extrema stângă

• „Comunism” provine din latinescul „communis”, care însemna universal, în comun.

• Principiile ideologiei comuniste – trasate pentru prima dată de către germanii Karl Marx şi Friedrich
Engels, în lucrarea Manifestul partidului comunist (1848).
• Considerau că:
- sistemul capitalist produce tensiuni interne, care îl conduc la distrugere;
- istoria omenirii se baza pe lupta de clasă;
- capitalismul va fi înlocuit de comunism, o societate fără clase sau diferenţe de avere;
- în procesul de schimbare a societăţii, rolul conducător revenea proletariatului;
- schimbarea societăţii se va face prin revoluţie;
- statul va dispărea de la sine şi se va naşte societatea egalitară comunistă
- până la instaurarea deplină, comunismul trece printr-o perioadă de tranziţie, în care statul va fi un
instrument al „dictaturii proletariatului”;
- este legitimă desfiinţarea proprietăţii private şi înlocuirea ei cu proprietatea comună.
• Vladimir Ilici Lenin – conducătorul bolşevicilor:
- preia principiile şi ideile lui Marx;
- le dezvoltă şi le adaptează nevoilor societăţii ruseşti de la începutul secolului al XX-lea.
- bolşevicii pretindeau că sunt ghidaţi de o ştiinţă a istoriei şi a societăţii – ştiinţa marxist-leninistă:
doctrina marxist-leninistă.
Evoluția regimului/practică politică:
-23 Febr 1917 la Sankt Petersburg revoluția condusă de Partidul Constituțional Democrat(burghezia liberală și
menșevici,reprezentanți ai P. Social-democrat),se formează sovietele muncitorești , consilii municipal formate din
socialiști , soldații s- au alăturat demonstranților;

- 1 martie 1917 se formează un guvern provizoriu, iar a doua zi țarul abdică.Revoluția s-a răspândit în întreaga
țară.Profitând de anarhia din Rusia bolșevicii(comuniștii) și-au sporit popularitatea.

- 17 aprilie 1917 V.I. Lenin lansează un nou program ”tezele din aprilie”, prin care cerea înfăptuirea unei noi revoluții,
revoluția ”totală„ ce presupunea înlăturarea guvernului provizoriu, preluarea puterii de către soviet, încetarea
războiului, naționalizarea intreprinderilor, băncilor.
 Page |4

La 27 oct/ 7 nov 1917 , Petrograd, lovitură de stat prin care bolșevici conduși de Lenin preiau puterea. ”Gărzile
roșii”au preluat ctrl capitalei și în alte mari orașe instaurând ”dictatura proletariatului”. Au trecut la adoptarea unor
măsuri în vederea consolidării regimului:

-iulie 1918 o nouă constituție prin care puterea executivă revenea Consiliului Comisarilor Poporului, a fost instituită
teroarea cu ajutorul poliției politice, CEKA.

-26 oct 1918-2 nov 1918 au fost emise decrete pentru desființarea sectorului privat și instituirea controluluistatului în
economiei prin naționalizarea intreprinderilor , etatizarea băncilor.Este emis Decretul asupra pământului care
permitea confiscarfea marilor proprietăți funciare și împărțirea lor către țărani.

In 1918-1921 are loc războiul civil dintre forțele democrat-liberale împreună cu adepșii țarului(albii) și bolșevicii care
au creat Armata Roșie condusă de Troțki ;până în 1921 a reușit să lichideze forțele contrarevoluționare.

-1922 Lenin a creat URSS prin formarea unei federații împreună cu Ucraina, Bielorusia și Transcaucaz. În 1924, a
fost adoptată o nouă constituție prin care se stabilea rolul conducător al Partidului Comunist – partid unic.Țara era
condusă de un Congres Bicameral(consiliul Uniunii și Consiliul Naționalităților),dar conducerea efectivă aparținea
Prezidiului Suprem , condus de Lenin.

- geutățile cauzate de războiîl determină pe Lenin să adopte NEP(noua politica economica)prin care era permisa
funcționarea micilor intreprinderi și activitatea producătorilor agricoli.

După moartea lui Lenin , în 1924, conducător al URSS a devenit I.V. Stalin(1924-1953).Acesta a acționat pentru
obținerea puterii depline , eliminându-și , pe rând, rivalii politici care i-ar fi putut amenința poziția.Conducător
aabsolut, controlând orice domeniu, inclusive presa care era cenzurată, renunță la NEP și , începând cu 1929,
impune pe plan economic anihilarea inițiativei și proprietății private, centralizarea și planurile cincinale. În agricultură
s-a realizat colectivizarea, țăranii fiind obligați să-și cedeze pământurile gospodăriilor collective(colhozurile) sau celor
de stat (Sovhozuri). Datorită împotrivirii, 8 milioane de țărani au căzut victim represiunii și foametei. S-a trecut la
industrializarea forțată dezvoltându-se mai ales industria siderurgică și constructoare de mașini, s-au construit
numeroase hidrocentrale cu mari sacrificii umane și materiale. A fost promovat stahanovismul(depășirea normei de
producție /zi)

Prin intermediul poliției politice,CEKA, apoi NKVD,populația era controlată de stat.Oricine era ostil regimului ea
arestat, dus în lagăre de muncă forțată (gulag)sau executat. Arestările și execuțiile pricinuite de Marea
Teroare(1936-1939) au dus la milioane de victim din rândul tuturor categoriilor sociale și profesionale, inclusive cadre
superioare ale armatei. În același timp, cultul personalității lui Stalin a căpătat proporții fără precedent, iar întreaga
creație cultural se afla în slujba intereselor politice ale P. C. U. S și ale conducătorului URSS.

După al Doile război mondial, comunismul se extinde în Europa Centrală și de Est, dar și în America de Sud, Africa
și Asia, ca urmare a ”exportului de revoluție” , a prezenței Armatei Roșii în aceste zone, a tratatelor încheiate de
marile puteri.Au devenit state comuniste România, Bulgaria, , Ungaria, Polonia și Cehoslovacia, în Albania,
Iugoslavia, china, Coreea de Nord, Cuba.

Majoritatea statelor au preluat modelul Stalinist. Aveau următoarele caracteristici:

-concentrarea puterii în mâinile unei categorii restrânse de fruntași ai partidelor comuniste(nomenclatura)

- plan economic centralizare, planificare, colectivizare, industrializare forțată

- încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești, îndoctrinare,teroare,

- eliminarea opozanților politicișexistența informatorilor