SCRIERI sl DOCUMENTE GRECESTI PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR DIN ANIF 1592-1837 CULESE $1 PUBLICATE —IN TOMUL XIII DIN DOCUMENTELE HURMUZAKI— DE A. PAPADOPULOS-KERAMEUS TRADUSE DE G. MURNU gi C. LITZICA ——-_ BUCURESTI inst. DE anTE Grarice CAROL GOBL s-sox |. sr. nastwescu 46, STRADA PARIS (fonts DOAMNE), «6 1914 morsSCRIERI sl DOCUMENTE GRECESTI PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR DIN ANII 1592—1837 CULESE $1 PUBLICATE —IN TOMUL XIII DIN DOCUMENTELE HURMUZAKI— DE A. PAPADOPULOS-KERAMEUS ‘TRADUSE DE G. MURNU si C. LITZICA BUCURESTI INST. DE ARTE Grarice CAROL GOBL s-son 1. sr. rasiescu 16, STRADA PARIS (fots DOAMNEI), 16 tor,PREFATA. In aconsta carte s'au strans (oate textele grecogli cari s‘au gasit treptat si au o Tegiturd mijlocité, sau nu, cu soarta Grecilor gi Romanilor din al 18-lea veac incoace, de cand cei dintdi robian Turcilor amar, iar coi din urmé ducoau vieati mai tibnita inir'in Prineipat de sine ocdrmuit, dar tmpo- virat de biruri, Aga cum sunt ele, no invatd in multe privinfe si raman ca, marturii, ¢& aceste amAndowd popoare au avut tn trecutul lor acoleagi sufe- vine, gi c&, pentru alinarea lor, au e&iulat a se ajutd 1a olalti In felurite chipuri, Aceste texte aruncd lumind Indestuldtoare si asupra politivel gi e&r- de atunei a Turcilor, gi asupra curagioasoi activitafi a patriarhiilor gi evlaviei ce aveau Roménii de atunci fati de ele; pe lng’ aceasta ele contribue Ia o mai de aproape cunoagtere gi apreciere a literaturii gro- ti dosvoltate in cursul veacului al 17-lea gi al 18-lea, gi mai alos a isto- rlografioi, pe care, dest e cuprinzitoaro, dar necercetati Inci, o tinbogatese in deajuns cu memoril nowd gi cu unit seriitori necunoscnfi pand acum. $i © curios ef aproape toala istoriogratia greceasci din acele vremi povesteste fapte comune ale Grecitor si Roménilor '), Gol dintaiu text din cele cuprinse aici este cel ee impreund cu dou’ anexe (pag. 41-48) poarl titul le elstoriile Ini Alexandra Mavrocordaty (p. 1-41), in care acest vestit Gree din veacul al 17-lea (cunoscut sub nu- mele de Exaporitul) *} din cunostin}& proprie gi in urma parliciph asupr i personale la, Acest caracter comun il tnfitigenxi cele mai nite serirt en caracter iaturic cari dela Pacudo-Dorotheus pink la Dionisio Fotino wv fost scrise de invijali greci in Turcia gi tn Romani lol Daponte gi altora, mai sunt si alele de alii sositort, cum e Matela Myrvon, Gheorghe Palamidi, Anastasie Gordios, Nioolac Kyparissa, Hrisant al lerosalimatai, Teodor Dascdlul, Naum protosinghelul, Petru Depasta, Manolache Persian §. a. Ves toxte de ale Tor tn C. Satha, Mecuwy, BiBlsohivny t. 3: A, Legrand, Epistolaire eve, Paris 1888; # Fegrand, BIbL grecque vulgaise, Paris 1861, 1. 1-3. K. Zegrand, Neoueil de potmes historiques, Paris 1877, B. Legrand, Heoveil de documents grecs concernant les relations ka Vatriareat de Térusafon aves la Roumanie, Paris 1895 gt 1908; C. Daponte, Ephémérides daces pa- IMiées, eto, par B. Legrand, Paris 1880—188R, t. 1~B; C, Krbicean, Cronicarii greci, Buc. 1888: CBr u. Istoria Mitropoliet Muldovel gi Sueevel, Bue. 1888. Dice 2) Gine este Maveocordat Exaporital, « de prisos so spunem nick; celitorul are In tndemtna, yntro allele, importanta biografie, eave sub forma une} indoite prefole ooups aproape 115 pagine din lusoasa carte: Alexandru Mavrocordat Beaporitul, 100 serisori, editate aub togriirea tui Th. Livada, Triest 1879, ind-# (Abekdstpao Mavponopdgan 103 1S Anepeijeuy beestokal 4," caste 8. tata, Trost 1979), Ofe, H. Fegrand, Généalogie des Mavrocordato, Paris 1887 si 1900. 4. Papad- poli-Calimahil, despre Alexandru Mavrocortata Exaporituld gi despre activitatea sa polities gi bite-n troburile de atunci ale Turciei ne prevesteste, sub forma unui jurnal, lucruri privitoare la activitatea diplomatied, politicé gi militar’ a guvernului oloman si tol odala ne descrie am&nuntit cele dou expodifii in potriva Austriei, ta cari a luat parte gi el insug ca dragoman. Acest jurnal, cave st& in velafic si cu Istoria Roménilor, eu nu-l cunose decdt dupa un singur codex, care so pastreazk sub numaru) 129 tn biblio- teca mitocului S-tului Mormant In Constantinopole; el e alc&tuit din dou& parfi gi intruneste doud deosebite manuscrise dela inceputul sec. al 18-lea ‘). Partea ntaia din ele, in 78 file, cuprinde jurnalul lui Mavrocordat fara nici un tithy titlul «Istoriile Iwi Alexandra Mavrocordal» se ailé de mult seris numai dea le vreunui caligral sau v supra codexulut si de buni seami se datoros unuia din membrii familie: Mavrocordat. ‘I'ranserierea fu ficuté dupa corerea mea in anul 1891, de caligraful Ilie RaMopol din Constantinopole ), care a ingrijit ca toxtul s& fie credincios redat in caietele sale, aga cum se giseste in codex, fard nici o prefacere sau indreplare. De ‘aci se vedo ca textul este plin de gregeli de seriere, pe alocuri ca sintaxé greu de infeles, liber. La tipfrirea Ini am inliiturat diferitele gre- de scriere (forma cuvintelor, rostirea lor fonied), a ca aduce nici o seidere 1a infolegerea frazei, pe cand incongruentele sau aba- & cum so aflau in codex, c&ci toate provin fra, terile sinlactice le-am lasat 1a dela autor. Acesta, precum arati suecesiunea inseninarilor sale propril igi seria gtirile sale la rastimpuri intr’o singur& zi, pe timpul de calitori trudnice, de griji si temeri, in minute de rigaz, cind se intampla & fie singur i sc&pé de ochii si curiozitatea stapanilor lui, Din pricina asta fireste putea sh rezulte gi anomalii de sintaxd, si fraze neispravite, si expresii obscure, gi stil felurit; gi in adevir acesta din urmi nu e de loc unitar, uneori find simplu, popular, altidaté mixt, arhaic gi modern, ba chiar gi foarte arhaic ). cirticele indoe Aga cum ¢ intreg acest jurnal, se pare cA el a fost seris treptat purtate in buzunar, {ard nici o pretentie, numai spre aducere aminte gi spre uzul autorulai, ag& precum se scriu intimplivile zilnice vrednice de amintire In aga numitele carneto (memorandum, carnel de poche); mai tarziu dupa moartea autorului altcineva, vroun seeretar bundoar& sau vreunul din rudele rari, Bug, 1884. 0 monogralie despre vieata, activitatea gi operele lui Mavrocordat din punctul de vo- ere istorie-iterar nw s'a scris Ined. Serisori inedite do ale lui se alld destule In manuscrise; uncle din ole, eart lipsese din editia Tui Livada, se gisese In urmitoarele e&ri; outa, revisté bizantina, ed, de M, Ghedcon. Constantinopole 1878, p: 13—14, "“Eedyavarcind "Aki, 1891, vol. I, p. 18, 25—25, 30-41, 67-68, #184, 9799, 123—125, 141145. Thkdem, 1883, 4. 4, p. 179. A. Paleologu, ‘Hyspohérsor wig 'Avarolas 205 Feoog 1884, Constantinopole 1883, pag. 318. Ktxpop, foaie periodica. air 1886, p. 171. Date nowt cu privire la genealogia lui AL. Mavrocordat, veai la SP. Lambros, Kaedhoyes abinov iv vale povats eigvhaco "AvApan, Atona 1899, p. 50—02, 4) Veal despre accst codex ‘Tegeachyseeh Bushing de A. Papadopulos-Kerameus, vol. 4, 114, Acest cortex Jatafu purth Nerul 77; vezi ©. Satha, Mas, Byéhio',, vol. I, p. 287, 4) Fu transoris mal nainte si de alti, procum e serlitoral biografiel ui AL Mavrocordat tm carlea lui “Th, Livada; el a dat gi eAteva parti textual, Vest Al Mavrocordat, ixiatelat 9’, op. cit, p. 92-98. +) Varietatea stilului se Invodereaa’ gi din forma duplt sau multipli. a numelor proprity mai ales In toponimle, Api Mavrutordat serie "Onsas sau "Oixcay(Osek); Hos8éop, tendaiauoy Hosta, Boba, Haste, Boodivg (Buda); Odtéige, Obvbéprav, ObtEapivey (Ujvarh; Baths, Uatdpiny (Sorokssr), etem lui, vrand a face o carte, lea copial in caiete deosebite, caicte pistrate pink In nol in acel codex, din care provine editia de fata »), Al doilea (ext tiplrit aci (p. 45—68) este cel aledtuit de Afenduli Constantinopolitanul: eIstoria parfial a faptelor co i s'au intamplat regelui Suediei Carol, pe cAnd so afl la Bender, dup& incheierea pacii Intre Turei ai dup& un singur manuseris ile cari si Rugi la Pruto. ‘ae cunoseut nun curat, care pare a fi seris de mana autorulul; e compus din 49 formeaz’ acum partea a dona a codicelui al 129-lea din biblioteca mitocu- Jui S-tului MormAnt din Constantinopole. Despre autor ett nit cunose altceva decat ce spune el despr afland ca se triged din 1 e sine, herapia Agi din titlnt complet al scrierit sale (p, 4 Bosforului si c& indeplinind datoriile de clucer la curtea domneased a 'ferii- ub Constantin Hasarab Brancoveanu, a fost numit capuchehaiana ndoeal& pe Langa comandantul ture de acolo, pe vremea Romitinesti sala Bender, fir cand petreced pa acolo, refugiindu-so in urna stralusitelor sale biruin}e, eroul din Suedia, regele Carol al 12lea, Nu se gtie daed lucrarea Ini Afenduli in Bender incepe din anul de refugiu a Iui Carol acolo, sau dela inceputil ris- boiului ruso-ture, care a izbucnil in urma stiruinfel refugiatului; coeace reiese Lamurit din ea insi, 0 ed s'a gisit acolo dupi incetarea visboiului si Inchelerea piel, in anul cand s'a hotiirit din partea Tureilor intoareerea in patrie a ui Carot; si cata petrecerii sale acolo erd porunca otoman ca gi Principatul Ungrovlahiei s procure pentru Carol gi ostirea sa provizit de find gi de orz in 700 do care, pravizit eu supravegherea gi trans portarea cirora tu insireinat de citre Domn, Basarab Voda, Afenduli al nosteu, Asi petvecdind in Bender, Afonduli a aval priloj si povestoasch cu amanuntal, avand um post oficial pe langi Turct, tot c# aceytia ficeau ext privire la Carol si la Poloni, ffird a uit a branserie poruncile respective venite din Cons- tantinopole la Bender, precum si do a le télm&ci din tureeste spre gtiints domnului Basarab Vodi si spre completarea serisoril dramoi, al cavei martor ocular a fost el vrome indelungatt (1711—1718), Drept cai Alenduli ne da despre aceasta drama destule sliri din punct de vedere tureese: dar gi din punet de vedere suedez avem lucrarea unui so Alexandru Amiva, despre petrecerea lui Carol in Tureia. Acesta, slujind multi ywome ca intdiul siu tilmaciu de timbile orientale, a scris in grecesle « Istoriia autentiod a lui Carol al 12-lea vegele Suediei, in vremea pelrecerit Ini tw Turcia, care a finul cinct ani gi frei Lunio. Tostul grocese ¢ necinoscut; dar se A cel ita mira, $i po eave cu insemnivi vermtlid to 1 grec a tu ienese servis de insus +) Seriitorul biograllel lai Mavrocerdat, ‘Th, Livada (op. eit), avand ca punct de plecare ne latornicia. lexicalf sintacties a jurnaluloi elu a considerat drept autor al lor po un seeretar cure servi po Mavrocordat (p. 92). PArerea biografului despre aceasta este tnsi cw totol neintemeints, see foxrece Insng Mavrocordat vorbeste despre sine adescori in Jurnalul su, buniioars la pag. 8H, IN §. a. Pirorea aceasta va fi fost probabil Intarith de presupunerea ef copia pistrati se zicei ailo- graful antorulai. Adeviul, apt mine, este ¢& avem in elo simpli. transeriere a carnetlad autozesd Inepistrat pind It nol) al Lut Mavrocordatv pretioase gi cu stiri complomentare dup& acte |-a edital intain eruditul istorie roman, profesorul N. Iorga +). Foarte insemnat din diferite puncte de vedero e al treilea (p. 69—142) gi al doudzeci gi gaselea text (p. 4883—493), «Elemeridele» proprii ale Ini Cons- tantin Caragoa, care gi despre sine ne vorbeste indeajuns in aceste efemeride, El este eunoscut din anul 1769, cand Grigorie Alexandru Ghica fu ales ca Domn al Ungrovlahiei *), A fost secretar al acestuia in Bucuresti, gi se poate ca gi el, do acolo, sf se fi dus In Petersburg cu Grigorio Vodi care de bunt- voi se predase in robia Rugilor, gi s& fi rmas acolo pAni la intoarcerea acestai Domn in Moldova gi alegerea lui in anul 1774 ca Domn al Moldovei. In Septemvrio la anul 1777 fu ridicat de Grigorio Vodi la rangul de mare comis (vezi p. 69), dar peste pufin, dup& decapitarea Domnutal in Iagi (1 Oc- tomvrie), © numit de nou! Domn Constantin Moruzi, cand acesta se afla inci in Bucuresti, ca membru in Locotenenja Dorniei. Dupd sosirea Domnului in Bucuresti *), el © ordnduit ca ispravnic in Soroca cu sop de a spiond mig- carile militare ale Rugilor asupra Poloniei; gi aceasta in urma ordinului dat de Poarti, care a silit pe Moruzi sii transmité regulat toate glirile despre acoste misoari urmérite de spioni. Aceasté noplicuté slujba a facut-o Caragoa cu sucoes gi {Ard cArtire pAnd tn Maiu 1778; pe la mijlgcul lui Tunie ol e ridieat la dregitoria marelui Spitar; tot odati i se di slujba de traducktor al ziarelor franceze si de primitor al rapoartelor spionilor pusi de dansul in diforite parti, precum gi accea de secretar al corespondentei particulare a Domnului (p. 91—92), In August 1780 € dessireinat de spatirio (p. 106), apoi se etisitorogte cu Ralita Ghica (p. 107) gi in 30 Septemvrie, dobAndind titlul de latman, e trimis la Constantinopole ca reprezentant (capuchohaia) al Damniei pe lang& Sublima Poarta (p. 98) De atunci ramane aici statornic, probabil slujind ca reprezentant al Domnului cat timp a domnit Constantin More Caragea ca secretar in Ungrovlahia si dregdtor in Moldova a imitat Groci anteriori socretari domnesti, cari In afark do propria lor dregitorie, slujiau gi ca eronicari ai intamplarilor din principate si din Turcia, precum era bundoaré in Ungroviahia sub Constantin Nicolae Mavrocordat, Constantin Daponte, care a scris cunoscutelo gi prea prefioasele sale «Efemeride dacen- Ca gi Daponte, si Caragoa a seris efemeridele a patrnzcci do ani; din nefe- ricire insa, o bun& parte din ele ori s'au pierdut ori so ascund unedeva, 4) Storia del soggtorno di Carlo XI! in Turchla sortta dal suo prima Intorprete Aleseandeo Amira e pubblicata de N. Torga. Bucarest 1906, 7 In prefata editorul a adunat informatit bogate despre Amira gi lucrisie eale; de tndrep- tate oumat numele Levantino, eécl Amira Alexandru ow eri nicl Levantin, nist catolie, ei un Grco ortodox poliglot din Sirsa, din veckca familic a Amiraslor co si astasi so alla acolo ca familie de frunte. Pe Alexandru Amira tl amlategte gt clevicul aventurier Seralm, Veu! Zegreauis (Atena 1880), vol. 4p. 37. 4) A, Ipsitanti, tntamplivito de duph Yuaee, p 485 04, 2) Din geegeala fa toc de lagi (nota trad.)5 rAman inaccesibile. Pana aslizi am cunoscut numai trei codice autografe ale lui Caragea; ele sunt urmatoarele: 1) Codicele Bibliotecii Publice Imperiale din Petersburg, No. 201. Ele do hartie gie lung de 0.20, lat de 0.148 m., si are 188 de pagine, dintre cari multe sunt neserise (si anume p, 24, 65—70, 81, 82, 84, 90, 94-98, 100, 110, 115—127, 130-186, 159—163, 165, 169-173). Titlul lui este: 1777 Septemvrie 1, pana la sfargitut anului 1780, Efemeride scvise de mana lui Constantin Caragea, Agi avem aci insemniri cronografice de ale lui, toate aulografe, pentru trei ani si mai bine. Acestea aledtuesc Efemeridele trecute sub No. I al acestel c&rjl; din nefericire ins& ele ajung numa pan’ la 11 Noomyrie 1780 yi rAman neisprivite din cauzA c& i s'a pierdut sfargitul co- dicelui, in care se cuprindeA urmarea cronices pani la stargitul lui Decom- vrie din acolay an. ‘Textul in adevar se intrerupe in el in mod hruse pan& la (raza neisprivitA «gi zise cd», iar continuarca ei gi restul textului Efeme- ridelor va fi fost cuprins cel pufin inte'un caiet. 2) Codex 768 din Biblioteca Mitocului S-tului Mormant din Constanti hopole, Si acesta e de hartie; lung de 0.215 si lat de 0.15; are 89 de file nopaginate, «in cari rman destule noscrise (adecd foile 16—19, 20” 21°, 22%, 23%, 24, 25%, 30-32, sc. 1). Titlul aici e urmatorul: Urmarea Efemeridelor anutui 1788 gi 1790, de Constantin Caragea. Acest text care se sfargegte cu Tunie 1790 bam transcris in 1881 ; dar din nefericire do atunci am pierdut unele foi din copia mea gi de aceea a fost inserat aga defectuos sub No. 0 (pag. 102-105); abid anfer} am rogasit amestecate cu alte caicto de ale mele partile pierdute, cari au sporlt tn deajuns continuitatea textului (v. p. 483-493}, 8) Codex in Biblioteca Publicé imperialé din Petersburg sub No. 201°, Si acesta e de hartio (lung 0.172, lat 0.125) gi ‘numfr& 105 file, dar nu toate serise (file nescrise: 2, 3, 5—9, 10%, 12%, 14%, 15%, 16%, 18°, 19%, 20°, 21°22, 23%, 24% 97>, 28h, a2, 84%, 87%, BB, 43, 48494, 67%, 68", 70%—72", 75%, 77°, 92, 97). Ave urmatorul titlu: Bfemeride din 1808 pana la 1812 culese de Constantin Caragea "). Acestea au fost inserate intregi sub No. HI intre pag. 105—142, Aceste trei codice sunt, socotesc, deajuns spre a marturisi cd au mai fost si alte patru sau clnci asemandtoare pentru 1767—1776 gi 1781—1787, dar fiecare din ele va fi cuprins efemeride de trei ani gi mai bine, ca gi cele trei cunoscute. Dac& cumva Caragea 0 continuat jurnalul sau si dup& anul 1811, ecu totul peste putinfa s’o conchidem, din cauza deplinei necunostinte a anului morfii sale ; ca scriitor ins cu mintea indreptata spre tot ce-i pozitiv, ¢ vrednic de incredere gi de studiu, judecata-i find dreaptd, limba i deslugita gi tot ce inseamna in cronica sa e vazut de el si poarti pecetia oxactitajii. Cea mai mare parte din stirile date le-a scris in biurourile cArmuirii din Bucuresti gi le Sublimei Porfi, unde lucra in calitate de capuchchaia, adunand astfel si controlénd tivile sale ag& zicand din iavor de frunte, ¢i 4 Cele dows eodice ale efemeridelor toi Caragea Le-n cumparat Uiblioteca din Petersburg in 1875. Ver! Opreen, Hunop. Hy6a, Bunaiororm an 1875 ex, Terwpotypre 1872, p. 67,de foarte multe ori, din chiar serisorile oficiale trimise Porfii din diferite pro- vineli ale Tureiei. Din punct de vedere gramatical, se vede c& i-a lipsit 0 Aprofundata cunostinji a limbii cline; stapanid numai limbi enropene cu cari so va li indeletnicit inc& din fraged coptlarie, Std atata elineasc’ numai Kp! asi putea expune clar eile si ctnoytinfele sale; pentra ol ortogralia istoricé a cuvintelor eri indiferentés de aceen efemeridele Ini se sunt de multe ori pline de gr di een mana proprie eli ortografice. Acesten s'an pasirat en or fi la liparirea textului din respect fata de scriitor; dar tot ce putea aduece grentafi de infeles traducatorului roman niimai sub text dupa ortogratia originals. acastei c&rfi a fost indicat odati Un istoriograf serios, degi nu totdeauna sigur, al sec. al 18lea este fark tiga Atanasie Comnen Ipsilanti, Din Eeleziastice si Politice in XII ceirti s cele trei cdrti din nrma *), nica sa cea mare intilulata i reeditat, precum se stie, nuniai ch manuscrisete lea) Ipsilanti, co si azi so Editorul Ghermanos arbimandritul Aflonide asiga analelor lui Ipsilanti au fost nate (probabil in primul sfert al sec. al 1% de arhiepiseopul sinait Constante din casa lui Atanasi pAstreazd in Neohor, si au fost salvate de el in man din Sinai; tot Aftonide ne da si stirea ch epartea din wrmé ajunged probabil pin’ Ia moartea autorului, s'a pierdut; iar aceasté pie precum si lipsa multor pagine din cartea a B-a este cn abit mai de plans, cu cat dup& toata probabilitatea manuscrisul e singnrul pastraty 3), In adevar codicele manuserise ale analelor Ini Ipsilanti ea antografe sunt singuratiee, exci nu sunt cunoscute din nici o alta copie pastrath undeva, Partea din urma a analelor insi s'a pistrat, dack nn intreagi, cel putin j niitate, si s'a gasit de inine in biblioteca mAnastirit Maicei Donnului din Halli, actuala scoals comor- cial gi anul 1883 cand iam pns No. 80, Aceasti carte nu este complet pitol, care poate alcdtueste una din impartivite cfyfii a 12-0 din anale, din care se pistrenzi in Sinai in 2 parfi, cele don dintai impartini. 9) Este de hartie, voluminoasi, in forina obignuita 4° mics mu pot spune hokirit cate file iti de mine atunci, din nelevicire, am vataeit-o din conse’, i ese alld poate si actin, de dec&t cel dintaiu ca- cdei an mai eupr numard, cici deserierea al me inedit al manuseriselor catalog i recexti aflitoare in numita mi- nastire. Acest manuscris nov, autogral a Iii Ipsilanti, poarta urmatorul tithe: Atanasie Comnen Ipsitanti, Sovieri bisericesti si politice in 12 carfi. Cartea a 12-0) §i cou din wrmd. Capitohul 1: «Barba la luarea Constantinopolei pani in rina de azin. 1 In 1883 coa mai mare par vitati si ilustri des n Hee: carte ¢ , cu deosehire partile cari mi se parean t Ai de aproape a lileraturii grecesti, desvoltati cioase pentru cunoasterea }) Manasie Comnon Ipsilanti, Helezlastice s1 Politico. Cartoa a #-a, a 9-a yi a 10-a din cole 42, adied intimplieite de dup Iwarea Constantinopolel {1488—1789), Dupi un manuseris inedit al Biintei Miniatiri din Sinaj editat de arh, Ghermanos Aftonide Sinaltul. Constantinopol 1770, 9} Thidem Im prefatf, p. ex’ 2 4) Ibidom, p. 4) In codex @ a 1W-a, Poate din gropoalit de memorfe a autorululntre secolul al 17-lea si al 18-lea, Cu prilejul publicafianii de fat ani interealat la dansa toate pasagiile noua din Ipsilanti, folositoare inthu inv&fatilor din Romania (v. p. 143173), IAsind la o parte astfel needitat din manusoris tot ce mi s'a parut c& nu prozenti cova nou. Aga spre pildi am lsat urmitoarele articole de frunte ale tui Ipsilanti: «Gheorghe Scholarie indata dup’ uarea Constantinopolei devine acolo patriarh gi e supranmmit Ghenadie. A compus un tratat teologic in contra va istori lor si rAtAcirii catolice si alte multe sorieri. Vezi Dositeiu, cartea a 10-a, cap, 8, despre patviarhii din Terusalim. «Laurente Vailas, Petru Candid, Gheorghe Costelanul, Dimitrie Grecul si Gheorghe din Trapezunta previzind cAderea Constantinpolei si temandu-se de pradare si de varsare de singe au fugit in Italia. Papa Ni- colae al 5-lea, ca om iubitor de sliinfe i-a primit dandu-le din helsug leati si rasplaté. Aducind la Roma toate cirfile grecesti din toata Grecia spre binele apusului te-a tilmacit in latineste ou ajatorul acestor cinci barbati, Dimitrie Chatcocondite, find primit si cu leal& hogaté tind rsplatit de Laurenjin de Medici, ducele Florentei, latil papet din Roma Leon al X-lea, a predat inva- tAlurile gi sliintele grecesti in Plorenja si in Milano, «Andronie Contovraki, in Constantinopote a dat lectii encielice Ini Toan Refchlin, profesor de drept si politic’, gi acesta le-a transmis in Germania, iar insug Andronic Contovraki a raspandit limba elineasc’ in Franta, «Gheorghe Ermonim din Sparta a predat tn «Arghiropol Vizuntie a predat invaliturd elineased in Roma. «Constantin Lascar Vizantio a fiont acelas htora in Mesina Siciliei, ia an fugit de acceay tami in Talia si in alte parti, si aga s'a propovaduit de ei inva{fitura elineascd pnd i, Germanii si Francezii au dobandit is limba elineas aToli aces fa propasit, s'a raspandit si atunei necunoscuté si in acest chip Tali dela acesti fngari nu pulind stiinfa elineasct de cara nu aveau nici o ideo pana atunei. Vozi despre aceasta anul 1466 *). «Marcu Eugenicos din les, care a dis o lupti erancen’ in contra papistagilor impotriva tilhivescului pscudo-sinod din Plorenta. «Visarion din Niceea, aparitor al papismmlnt in a pentru care spro risplati s'a ficut cardinal sub papa Eugenie. 5 sinorl talharese, «Amirufi si fist sam «Gheorghe din Trapecnt | aloan Arghiropol partizani ai papismutui «Atanasie Chipriotul | «Dimitri poreclitul Grec «@heorghe Frantzes, mare logofét, a compus o istorie in despre Inavea Constrantinopolei jntr’o limba odioast, negramaticalt si foarte barbaré. Aceasti istorie cuprinde si multe groyeli, Vezi Domnul Moldovei Cantemir in [storia otomana, vol. 1, p. 169—185 —186, «Teodor Agatianwl, mave econom al Marei Bisorici a hii Hristos, a re serie Dimit 4) Veet op, elt, Dupi tusreavuit aleatuit 0 cronici a Bizantului, in care descrie in sir cronologic pe patriarhii din Constantinopole. «Laonie Chalcocondile, istoric al Bizantului. «Teodor, mare orator al Marei Biserici a lui Hristos. «Gheorghe Ghemistos. «Sitivestru Zguropol. «, Dup& aceea vine arlicolul «Teofil Corydaleus» (vedi p. 143); apot urme: «Doctorul Sistunios. Vez Cantemiv, vol. I, p. 121. Meletie Syrigos a soris in lui Luther. Gheorghe Coresi, Hiotul, teolog, a scris $i in contra eroziei Ini Luther, Dela acesta so paxtreazt scrierilo teologice, de © inalfime oxtraordinara, Jerax, mare logofil al Marei Biserici « lui Hristos, a veris 0 islorie hisericoascd», La acestex wmeasi articole despre Ieremia al Constan- tinopolei si ‘Veofane al Ierusalimului (vesi p. 143—155), dup& care vin acestea: «Grigorie Hivtul, protosinghelul Marei Biseriel, a fost scolar al lui Corosi gi a soris 0 earte despre taine, Clemente icromonah, Lawrentie ioromonah, Nicolae preot, elevii Ini Coresi, Gherman Etolul, mitropolitnl Niguiui, elevul lui Corydaleus. Déonysie, mitropolitul din Nauplion, filozof excelent, clevul lui Corydaleus». ecumeni istorii a mele, as Dupa aceea vine un articol despre Stefan Vou (vexi p. 144), dupt care colin litlul: «Barbafii invafati gi distingi de dup’ luarea Constantinopo- loi pan’ in ziua de azin; si urmeazi o listé de numele unor Invi{ali ouro 4} Cartea Dupit Iuarea Constantinopolel, p. 27. 4) Tbtdem, p. 19, 90. 4) Bbidem, p. 90, 31. 4) Ihidem, p. 47 4) Bhidem, p. 162,1x peni, dupa asta articole mai intinse despre Bogdan Camielninschi, Stefan Potriceieu, Sabkuli Hanul (p. 145—146), Tekely, domn din Ungaria si Oru . Articolele despre acesti din urmi nu le copiasem yi de accea nu le- ut parte diel; iar cele ce se succed pan’ Ia sfargitul articolului despre Ipsilanti lo-am_ publical toate aie (vezi p. 146—156). Apoi se afl nentitoritl: «Leon Alatie Hiotul, rasvratit si apostat al ortodoxiei, Voxi Dositein in acecas » carter I, par, 8 si cartea 11, cap. 10, par. 3a, Pe urn un articol despre Vasile Vodi (p. 156), dupi care vine un sir de articole foarte seurte do foarte putind Insemnitate, ici ad-literan spre cunostintn cotitorilor nostri, «Atanasie, patviarhul ceumenie, Tayi; aici locuia afara de Laxi in manastir actin e divamati yi invizibili, aitoe al mauistivii imprdtesti Neropotam dela Sfintul Munte, La aceasti miinastive tyi puse ol pockinja sa yi yka dAruit biblioleca, a ale&tuit cAntivi bisericesti sia adresat stipanitorului Vasile Voda © cuvantave cu urmitorul acrostih; «Atanasio prin mila Dommului fost pax triarh ecumenie prea cucornicului gi de Dumnezeu strajuilulti domn al Moldo- vlahiei Ioan Vasile», Acesta a plitit toati datoria S-tului Mormant oumdrind saptezoci de mii de gatheni, Sub acest Dom s’a finut in lagi Sinodul In por Iriva Calvinilor , In acelay codex se afl si lectii erme- neutice anonimo Ia toxtele unor poofi, precum ¢a bucolicele Ini Teoorit parafrazi, pe care copistul ca elev a scris-o in Constantinopale, 19 Cot. 1671 Nu e neprobabil ca si acestea s& provin’ dela cursul lui Sevastos Parafraza 4) De notat e eX biblioteca Kimenitului s'a imprigtiat de vreme in multe Jocuri, Parte bunk dintr'insa se pistreazi din fericire in mica bibliuteci a gimnaziulut din Trapenzunta. Despre soarta cArtilor Kimonitului yout uncle gtiri sigare la Hp. Th, Kyriakides Beoypayfas xiv tx Tpanetoovres Aovioy, p. 09~72 +) Vet Limite Picot, Notice sur Anthimo d'Ivie in Nouveaux mélanges orientaux, Paris 1886, . 580 gf 545. Z. Bianu si N Hodos, Bibliografia rom. veche, vol. I, p. 416-419, 450—451. Ofr. B. orga, (storia literatarit religioase a RomAnilor pind ln 1688, p. 213—214, B. Th, Kyrinkides, op. eit, p.73 i urm, Hormvsakt, Dacomente, BV. wxynt Olympiagelor lui Pindar se afl si in cod. 882 al mitocului din Constantino- pole. Veri ‘lepzarhop. GahH., vol. IV, p. 296: Ibidem si parafraza lui Ains Mastigophoros a Ini Sofecle. 2. «Paraivaze ermeneutico po scurt la totrastihurite si monostihurile irigorie Teologul, de Sevastos din Trapezunta Kiminitul; si euprinsuri hui foarte pe sourt la fiecare din tetrastihuri indeosohi transerise din prima im- provizare. Acestea pentra, cei ce vor, sti lo copieze de aici; ele sunt din prima improvizare, manuproprii ale acelniag, transcrise fari adaos», Codex 47 al seoalei grecesti din Ghiumushané, foile 175 si wm. Acelas titlt are pAni la «yererygeden gi alt& copie in codex Nicodim Myrides, t. 47 gi urm. In cod, 93 al mandstivii Esphigmenn acolas test cu titlu diferit, Vezi Sp. Lam bros, Ravdhuyss ti Ey rig Pebhen, cw) “Ayia “Opins day. xoixey, vol. I, p. 181 3. eTlapbeveniy Boy coy rapaepilonsy wide wh Géviy, Pavalrard la Vrabripnen raphleve a Ini Grigorie ‘Teologul, Iicrarea prea invatatului daseal al nostru chir Sevastos din Trapezunta Kiminitils, Antograful in Terusalim, “Teposshow. BeGheof, vol. I, p. 426-—427. Copie inir'un codex ai nostra, foile 86—102. Clr, Cod. 143 al mitocului Sf. Mormint din Constantinopole. “Ie posokyy. BeGheot, vol. 4, p. 124. 4, Parafrazd fark titlu gi tAlcnirea tainelor sana tratatulai despre principit al Ini Grigorie Teologul. Copie intr'wn codex al nostru (f. 104—173) facut in Tanuarie a, 1491, 5. «Vieala sffintutul pixinte Grigorie Toologul, episcop de Nazian culeasi de prea infeleptul si prea inviifatul Sevastos din ‘Trapezunta Kimeni- tul», S'a seris in Gonstantinopole a. 1684. Codex 41 dela scoala greact din Ghinmushana, £. 382—880. : 6. «Parafrart a prea infeleptului si invafatului chir Sevastos Kimini- tul la Niwa pay 2% seis @ lui Grigovie de Nazianz». Codex 41 dela scoala greact din Ghiumushané, f, 318—831. 7. Parafrazd a «ouvintelor de aur» a {ui Pitagora cu textul lor, In cod. 9 al manstirii Hotura, unde e si notit adea Miner, ths Davachy vehet- @ cubhupSdvover map cod sper Hoy eabrae ‘sbnated dy Ecet 16900. 8. Parafraza «Luordrilor gi zilelor» lui Heziod. Codex N. Dossios, in care © insemnarea: «Téhag why 20) “Haste Eoyoy re xi Huepov. “ESqrhin apie 1D cxpwrizen hoptordes ce nal peydho eBacwihen nvpiow xvpion Ye- baad wd én Tyansledveec, wal ent wien Bborallion Adwrpay 20d 8 "Toanivoy. “Ey Maenxengeacty tig Obyagsbhazing». $i tn cod. 322 al mitocului constanti- nopolitan (a, 1690). Veri ‘Iepeachup. BeEeoh, vol. IV, p. 296. 9. Parafraza si comentarea lui Orest a lui Euripide, In codex Dossios, unde © tnsemnat: Bigent@on "Opiorys. Téheg ant rH Beg yuprs te nul 28a, doug BSqyhOy wey Tphe 195 ovpwritey te wal hepuntdes anpinn woolen Uebacred, we) a Toumeloivecs, pepdlgrae 22 nap'spod cod mutt plvon amenddcareeg RDS subion Maung eos 86 Tenn » Bovxeopastlip rig Maktobinayiagn 4. 0. L tonnes, th Xposi wi Mobayipon tq ev Ox iveny10. Parafvaza Koubei lui Euripide, niv"un codex al d-Ini N. Dossios, a si edital-o ca operd a lui Lambros Fotiades ‘), 11. Parafvaza opistolelor Ini Synesios si comentarii la ele, Codes 48 in biblioteca Meleai iy xa. aug. 70 7 din Patios 582, unde notat: «Kara 9). Un alt codex e in Lavra cea Prea~ mare (Meyisry Asipa). Acolo 0 notita ur Lovecinn Mov Snillecte aut maple anyeoriny nop) Lebusrip Tpamelarcyy sh Kopeviicg cy axopatg, buebéucyy Exnovafision, viv 02 cig “Pakddeg eindpugoy perayeraatctont 27805 “tyyaclen fepodandven t05 Keyttan ze wal Emdunpionn. Vooi A. Laureates in “Ehiqy. gthokoy. Lodkoyoe K-nthews vol. XXVI, p. 293. Cod. 672 in mitoonl Sf, Mormant din C-pole, f. 185-—221 Alt codex aved Dapontes; veri C. Satha Mesauoy. Q6. vol. TIL, p. 191, 14, «Curs sinoptic de rotoricds. Inc. «Paocaned Myon tpla wulbacyxey “ipeny one, Yovealon alg chy ate ca toare: «Rig th negi Basihelag 205 4) Bopsestoo Dairy pec Woyrzwying 8 Proxpigon Aduapon toh duets val wutipay iq eexsy eyehiny sah anpruizewy Sd N. T. aosion, Galatl 1884, 88, pp. XXXVILI60. 9) A,B, Kerameus, Kucihoyos ev ilyy, sadivay vie by Mleals fedheoFhuns, Atena 1901, P20. "Bxserzig Mapyaccos. Atena 1901, an. V, p. 3, 3) L SakRalion, Musume Setheabigen, Atona 1800, p. 282. 4) Veni A. P. Kerameus, Kaxéhoyoc Mghads, op. cit. p. 28. Ibid, p. 20aig» 3.6. & Cod, 22 al Scoalei din Trapezunta f. 856-570. Cod. 9 al 0 mushand, p. 557664. 15, TAmaleire si comentarii ta retoriea Iwi Avistotel, Cod, 22 dela scoala din Trapezonta oalet din Ghi 30, 70, cu comentar mpasthers 08 ch Aw 16. “Epuqveta 17, «Xo marginale, Dup& Synops 4 be In acelas codex, p. 1— rig wach wet noe lewings jet cic yohin 442 3 zi chen reptins th abveaypar, Cod, 22 de la scoala din ‘Trapezunta, p, 142—172, oY Yoappaciniy nad fnzopendy cbvearypon: In acelas codex, p. 397—454 19, Mocirn oydvn Brbyetpn —'Kyyapela wiv aupdipgany ety vo api boyy “Aparoréhong wath chy wi Pevgthen wi Kypoial airhe rniuaceiny, movifision ane Lebaacod Tear » 25 Kuperfzin». Cod. 9 dela scoala din Trapezinta, f. 196. 20. «Ki iy muoctwacelay 20 "Maararshone Spyrqveln cod ay » BBucwihen Yekaace’s wi Kyprvqevo», Copin Ini cfiet patriarhale din Terusalim (fe- penne! Gheorghe Hypomena in cod. 417 al co gosok, Gi, vol. I, p. 416). Antograful lui Sevastos (eu tittul: «leg Reuzaig comtwige) in cod. 26 al yeoalei din 'Trapezinta, Cod. 261 al mito- cului Sf. Movmant din Constantinogole, ett titlul: «Paratrazi ta topicele Ini Aristotel. Acestea le-am ascultat pe langd prea invditatul dascil chir Sevastos (a chrui oper si este) in Constantinopole 1681, luna Septemvrie». Soris de mina Ini Heisant Notara, Vezi ‘lepsashoy. 6h. vol. IV, p. 285. 21. ‘Talmacive ta inetafizicele lui Aristotel. Autograful Ini Sevastos care s'a sfirgit in 1677 Septemvrie 7, Joi, se afl sub Nanl 18 in hiblio- feca seoalei din Ghiumushane, Numiri aproape 425 foi, 22. Explicarea la trataml pe scurt al Ini Avistotel despre virtufi si vicii. Antografw) lui Sevastos in cod. 118 al mitocului Sf, Mormant din Con- stantinpole (legacy. fbi, vol. IV, pag. 106). Copie in cod, 16 al Semi- rului din Tagi, en tithd: «Explicare la invi}itura pe scurt a lui Aristotel despre virtufi gi vieii, in grainl comun, compusi de Sevastos din Trapezunta Kiminitul si inchinata prea iniitlatului, prea cucernicului gi de Dumnezen mi- rilutui domn al Ungrovlabiei tntregi ehir Ioan Constantin Basarab in anni mantuirii 1698», Revista Teologied, vol. II, p. 898. 4. D. Xenopol si C. Erbiceanu, sorbarea scolara dela lagi, lagi 1885, p, 395 28. «Din ale lui Sevastos din ‘Trapezunta Kiminitul: tratat de logicd», In cod, 47 dela geoala din Ghiumushand, 24, eSerie de observajiuni Ia tratatul de fizicé al lui Aristotel», In cod. 47 dela scoala din Ghiumushané gi In cod. 8225 Additional din British Museum dup& copia Ini Ralache Cariofil 25. «Despre exercifiile preliminarii ale sofistului Aftonide> cu intrebiri gi raspunsuri, In cod, Nicodim Myrides (dela manastirea Sumela) gi in cod. 47 dela scoala din Ghiumushané, 26. «Din logica Stului loan din Damase parti alese de Sevastos dinXXI ‘Trapemnla Kiminituls. In cod. 12 al seoalei din Ghiummushand, f, 117—128, ALA copie in al mou codex, HI, f£, 178—189, 27. De vaipatura imp&rateaxed ciitre Constantin Porfirogenilul, tilmacita in proz’ de Sevastos din Trapozunta Kiminitul gi inchinat& prea cucernicului, prea strilueitulai si tul pirinte Teophylact, arhiepiscop al Bulgarie de Dumnezeu incoronatului nostra stipin si domn al Ungrovlahioi intregi chir chir Ioan Constantin Basarah Voevod Bréncoveanul». Codex 95 al mitocului S-tului Mormant din Constantinopole din file 42, dintre cari cele dintii patru cuprind 0 dedicafie citre amintitul Down. Cod, 299 al aceluiny mitoe (veri ‘lepaaciop, febieeh., vol. IV, p. 99 si 270) gi cod. 672 (f. 87—187). Parafrazi si Uilmicire a exametrilor-monostihuri, insirali alfabotic, Ai lui Grigorie ‘Teologul. Autograful lui Sevaslos in cod. 441 al colectie! pa- Wiarh, din Terusalim (veri ‘lepsackop. (6h, vol. I, p. 426). In codex My des “Royston wack magiggnow toy pavostizoy > Osckéyi0). 29, Paratraza booetulni lul Grigovie ‘Teologul asupra patimilor sutle- tului propriu, Cod, 143 yi 299 al mitocului constantinopolitan, Vezi “t hop. Boh, vol. IV, p. 124 si 270. + 80, Paratrani ta % codice. ° poe iaustexy a lui Grigorie Toologul. In acclensi 31. Parafrazi a numeroase epigrame ale aceluiay Grigorie, In cod, 143 al mitocului constantinopolitan. 82. Pavafrazd a dramei «Xpovke masywv». In acelas codex 33. Parafrazi a tetrastihurilor !ui Grigorie Teologul in acelay codex. 84- Paralraza distihurilor Ini Grigorie Teologul cu titlul: «Talmacirea, distihutilor aceluias Grigorie Teologul despre ale vietiis. In cod, 98 al ma- ndstivii Esphigmenu, Vezi Sp. Lambros, Kavi, op. cit. vol. [, p. 181 35. «Tlmécire tn prozd a povetei capital a prea infoleptului Agapotos, implrat Justinian, fficuti do Sevastos din ‘Trapenzunta Kiminitul si inchinatd proa indltatului, prea cu- cervicului si de Dumnezeu miritului stipan si domn al Ungrovlahiei intregi, chir chir Ioan Constantin Voeved Brincoveanul». Incep. «Cuvine-se fie, prea cucernice>, §. ¢. 1. Apoi serisoare a tui Basarab, «in care o despre scopul tratatului si rezumat ai capitolelor, povetelorn Ini Agapetos, si al carci in- diacon al marei Biserici « lui Hristos, e&tre m: el coput este: «Cunostinfa omeneascd se imparte in doua» y. c. 1. La sfarsitul ei: aIn anul mantuirii 1700, Sevastos din Trapezunta Kiminitul, cel mai mic intve cei de seam& si neinsemnatul rugator al Mariei Sale». Apoi prelata, npte sobs toypivovcagy.. Cod. 87 suppl. grace. al bibliotecti din Viena. Wezi A. Fr. Koilarii ad Petri Lambecii commentarium ... supplementorum liber primus posthunus, p. 442—446, No. 68. Clr, N. Jorga, Manuseripte din bi blioteci stréine, p. 89—43. Cod. 672 al mitocului S-tulai mormant din C-pole, f, 2957. Alt codex aved Dapontes; vezi C. Sathas, Mec. fx6%., vol. III, p. 191. 36. Parafrazi gi talmicire a epigramelor din cartea intai a antologie: lui Planudes, Cod, 822 al mitocului din C-pole, f, 105 gi urm, La sfirgit: «1691 am isprévit carten de epigrame spre mirirea lui Dumnezeu, 1691 Martie 18, Joi... si am pereins-o in Bucuresti in 1701 Pevruarie 3». CaieteleIt 2i ‘Tegnaskoy. @6he0!, vol. IV, p, 298, Sicod. 9 al i Hotura, in caro-i aceasti insemmare; «Am afirsit eu ajutorul ln Dumnezen partea intdi a c&rfii de epigrame in anul 1701 tn 3 Fevroari oa fu talmiicit de prea infoleptul gi dasedl fruniag si conduedtor al nostra chir chir Sevastos din Trapezunta, cu toate prea inteleptele intelesuri gi foarte bine; iar pe Synesios lam ineeput in 11 ale acoleiag luni, in ziua de Luni, intr'a opta zi, dupA ispravirea epigramelors. Scolarul Ini Sevastos, care acestea, se numia Paiste, preotul cela mandstirea SF-lal Gheorghe din Hutura, 37. Parafrazi a color trei dintai discursuri ale Ini Isocrato, eatre De- monicos, Nicocles g. ¢. 1. In codex Myrides f, 103 gi urm. Alli copio nu cunos Dapontes vice: «El a tilmioit gi discursurile ui Isocrat citre Demonic ¢i Nicocles, regii Ciprului, s1 le-a rostit gi oferit Brincoveanului, serieri foarte insemnate i vrednico de publicat.... pe cari le am si pe acesten; dar cine si le tipiireascd? Ferice de cine le va tipari. $i cu adavaral, va face un Iuera de mare prof, etci acele cir}i sunt de mare pre}, mai eu seama pentru stiipdnitori> 38, «Discursuri morale de Sevastos din Trapezunta Kiminitul», In cod. 17 al manistirii Vazelon, : «Despre jinuta credinciogiior in bisericl s? despre rugiclunea lor catre Dumnezeu.» rl 40. «Despre postul mare gi datinile obignuite ou pritejul lui raportate mai pe scurt de chir Mateiu». In acclag codex. 41, ellepi mpogegrxed Myo». Incope: «llpverpd, Hoot mpupaptuls héyog este artarea infelesuluis g. ¢. I. Autograful lui Sevastos ia cod. 6 al scoalei din Trapezunta, 42. «Tablou exact despre subiectole sfintei Seripturis. In eodox My- vides, f 1 si urm. 48. «Cunogtinfa despre providenti». Incepe: «Intru cat agi dar ¢ vorba acum despre providenfis §. ¢. 1. Cod. 118 al mitoculul din Constan- tinopole, p. 81. Veri ‘Iepoashop. x6hent., vol. IV, p. 106—107, 44. «CAtve prea evlavioasele si sfintele in Hristos surori maice dela cinstita $i impfriiteasca maniistire a pururea fecioarei si de Dumnezeu nis toarei stipanei noastre Maria (manastire supranumita «Cea de Dumnezeu aco- peritti») indemn gi povaté duhovnicease’ asupra vietii monahale, conceputd dupa cererea lor de citre Sevastos din ‘lrapezunta Kiminitul i serisi in graiul comun gi simplu pentru usurinfa Infelegerii, ceeace foarte mult con- tribue ta mireneasca vicjuire a drept credinciositor dup’ averea Ii Dumne- zou». Inceputul: «Despro vieafa monahali.., Scopul vietii monahalen s. 6. 1. ‘A fost compusi «in anul mantuirii 1699, Septemvrie 30, in Bucuresti, in manistirea S-tului Sava, mitocul sfintului side vient’ ditatorulul mormanty. Cod. 128 al mitocului constantinopolitan, Vezi “lepooskop. B:éhioll, vol. IV, p. 107. Cod. 672 al acoluiay mitoc, 45. Parafrazi ermoneuticé a cuvantirii lui Grigorie Teologul, «cuvant apologetic In urma fugii !a Pontos». In al nostru codex HI al lucrarilor lui 4) 6. Sabhas, Masewwy, $xfhueb, vol. I, pe 191.XXII Sevastos, f. 228-279. La sfargit: «Pe timpul domniei prea stralucitului gi serenisimulut domn chi chir Toan Constantin Basarab Voda, eu un bolgug foarte mare de idei si dogmo asupra dumnezeirii, tiluvicit de edtro prea in- feloptul gi prea divinul daseal al nostra chir Sevastos din Trapezunta Kimi- nitul in scoala domneasc’ a Ungrovlahiei; 1700, Tanuarie 4, Joi, in Bu- curesti>. 46. Paralvazti a dialogilor morfilor de Lucian, In al nostra codex Il al lucrarilor lui Sevastos, f. 284—: 5 47. «Povalé catre un monah céaul in pieate, do Sevastos din ‘Trae pezunta Kiminitul. Cuvant mangietor in Hristos citre prea eviaviosul gi iubi- ful si prea doritul intre ievomenahi si p&rinti spiritual chir cutarer. Ince- pat: «Nu am venit si chem po cei drepti» 5. ¢, 1. $'a soris «In anul dela nagterea Domnului 1700, Main 27>. In al nostru codex I al lucrsilor Ini Se- vastos, f. 48, «Raiul sufletesc, sau parti alese din toate cuvanlarile Ini Vasile cel Mare cu. material lexical de Sevastos din ‘Tvapezunta Kiminitul». Prefafa acestei serieri (inceput si sfArgit) este: «lncunostintare asupra edrfii de fata. Aceasti carte a luat sfargit In anul dela Hristos 1683, in luna Octomvrie 8, sie luorarea celui mai mic intre cei de s Sevastos din Trapeaunta Ki- minitol», Originalul ei se aflé in biblioteca ycoalet din Trapezunta: cod. 6 din paginele numarate 1278 si foi nepaginate 119. 49. Alegere din a Ini Photios Muptéé26iz¢, in git” alfabetic. Este amin- it in prefaja cértii «Rail sulletese». Nu cunose nici © copie pan& acum, 50. Parti alese filozolice 51 teologice ffir’ capitole. Autograful lui Se- vaslos in cod, 12 al scoalei din ‘Trapeaunta, p. 19, 476. 51, «Sevastos din ‘Trapezunta Kiminitul: privive pe scurt asupra deo- sobirii substanjel si lucrarii divine». Incoputul. «Latinil fugind de aledtuirea lui Dumnezeu si politoismuly y. ¢. 1. Cod. Ath. Zaharias (vezi cartea mea Karin. cov yeporeigmy vig ty Ypipvy BShedtiwns che ebuyrehuens Yyokis, Smirna 1877, p. 62). Cod. 276 al colectiei patriarh, din Terusaiim (legoshop. 26h. vol. I, p, 851). Cod. nostra I, p. 459—478. 52. «Prea evlaviosului, prea inv&{atului Intra cele sfinte, proa inteli- gentului gi Intru toate prea cinstilului mou chir Hrisant, toala mingderen in Hristos. Despre taina euharistiei de Sevastos din Trapezunta Kiminitul». In- ceputul: «C&t despre cele ce ne seri din adins» 5. ©. 1. La sfarsit: «Cel mai mic Intre cei de seama si care odinioaré a fost dascilul (in smerit Sevastos din ‘Trapezunta Kiminitul 1687, Noemvrie 25, din ‘Trapezunta Ia Constanti- nopole», Autograful din 52 paging in codex 96 al mitocului din Constanti- nopole (A. P. Kerameus, ‘lepecolop. Gebhtv6., vol, 1V, p. 99). Codex Ath. Za- harias (veri Kattih. Hdayy. Yyoky%e, p. 61). Cod. 80 al Parlamentnlui din Atena (Sp. Lambros, Néog Diqvariuwr, vol. 1V, p. 225), Cod, 207, 234 si 299 al mitooului din Constantinopole (lepsoohvp. 2e6)ivh., vol. LV, p. 103, 199 gi 270). Cod, 1146, anut 1695, al bibliotecii din Sinai (V, Gardthausen, Catal. Cod. graee. Sinaiticorum, Oxonii 1886, p. 288). Cod. 14 al geoalei din ‘Tra- pecunta, f 1-48. In acest codex titlul este urmatoral; «Expunere asupra an_xxIy fiecdveia din problemele tratate de prea fericitul patriarh al Ierusalimului chir Hrisant, facuti de Sevastos din ‘Trapezunta Kiminitul pe cand era arhi- diacon a) predecesorului sau chir Dositeiu gi scolar al sus numitului autor {in elineste)». Cod. IL. N, Stamatellos (veai "Egqpep. toy Orhopatiy, 1871, No. 768, p, 2822). Cod, 65 al Parlamentului (Sp. Lambros Néog hieqvepriuory. vol. IH, p. 448), God, 531 al manistirii Ivirilor si cod. 289 al mandstirii S.tului Pantelimon (Sp. Lambros, Kacéi., vol. I, p. 164 gi 354). . «Opozifiunea. prea fericitului stapan gi domn chir chir Dosileiu fay dv dows chestii introduse in proiectul nostra si réispuns la dansa». Cod. 46 al mitocului din Constantinopole, Tot acolo gi rfispunsul lui Sevasios la s soarea lui Hrisant asupra impartasirii panii si vinului; apoi obiecliunea lui Heisant cétre Sevastos si raspunsul acestuia c&tre Hrisant (veri “lepeoekop. 6h108., bol. IV, p. 99}. Cod, 284 al aceluiag mitoc (tot acolo, p. 200). Cod, al Parlamentului din Atona (Sp. Lambros, Néoe Gikqvaripey, vol. I, p. 448), 54. «C&tre prea indlfatul, serenissimul, prea stralucitul si de Dum- nezeu strajuitul nostra stipan gi binefficitor al Ungrovlahiei intregi ehir chir Toan Constantin Basarab Voevod cuvantiri aledtuite de prea inteleptul gi prea invijatul gi neintrecutul dasedl chir chir Sevastos din ‘Trapezunta si rostite de unii seolari ai Jui, Cod. 16 al seminarului din fagi.’ Una din aceste ou- vantari a fost finuti in 29 August 1697 (Revista teologied, vol. UL, p. 339, Serbarea seolard dela lagi, p. 895), Cod. II al nostru. In aceasta e numai © singur& cuvantare nedatat&, cea cu litlul «La nasterea lui Hristos», editatt Inlaiu aiel, p. 240—243, bb. «Alegeri din cele cinci cuvantiri despre lumina din Tabor, rostite de Teofan, mitropolitul Nicefly. Cod. 299 al mitocului din Constantinopole (lepoachop. Bebieob., vol. IV, p. 270). 56. Diferite omilii in cod. 299 al acolutas mitoc. 57. Cuvantare erostit in 1688, Januarie 1 de sfantul Vasile, Dumi- nec&», Inceputul: «Cand privese gi cuget> 5. ¢. 1, Cod. 299 al mitocului, f. 126 gi arm. 58- Cuvantare la sfintele Pasti. Inceputul: «Invierea |b ham astizi» §. ¢. 1. Tot acolo, f. 262, Limurivea unei nedumeriri a lui Dositeiu al lerusalimului despre cele ce se spun asupra initierii In capitolul al 10-léa din scrisoarea Intaia catre Luterani a iui eremia at 2-ea al Constantinopolei, Inceputul : «In ecle insemnate de noi inainles c. 1. Cod, 234 al mitocului, f. 883—91. Vezi ‘lepactdoy. t6heoh., vol. IV, p. 201 60. Celirea hrisovului dat mandslirii Sumela de imparatul ‘Trapezuntei Alexie si ctilmécirea acestui brisov in graiul comun de Sevastos din Trape- aunta Kiminitul», Cod. 19 al gcoalei din Trapezunta, f. s. urm, Cod. al nostra Hi, {. 2786, Codox al mitropoliei din Cos (Sp. Lambros, Néxg Seqvouvipey, vol, Ill, p, 483; vol. IV, p. 248244), O copie oficial pe o fild.a cetiri si talmAoiri, intérile de patriarhi si de arbierei, se afl in arhivele inan Sumela. Hristos ser-61, «Metoad’ pentru gisivea si justilicarea sirbitorilor anului intreg» cu iutrebiri gi réspunsuri, Codex 698 al manistirii athonice Sf. Pantelimon, £147 gi urm, Veui Lambros, Kazdd., vol. Ml, p. 417, 62, «Preolii si mu ImpArtisoased pe nici unul din pirtir. De Sevastos din Trapezunta Kiminitul la carta despro cole trei neintelegeri, f, 28>. Cod 291 al mandstirii Ivivilor, A.498—499 Vori Lambros, Kaa), vol. I, p. 75. 63. Discurs far titlu, cotit m fata studentilor gcoatei din Bucuresti Incoputul: «ot ce so migcd» 5, c. 1 Cod. 19 al gcoalei din ‘Trapozunta, 14 si urm. Cod. IT al nostru, f 236—250. Codex Myrides, f, 491—212. 64. Cuvantaré In Bu sunt bunul pastor (loan 10), Inceputal: «Cineva s’ar fi minunaty . ¢. 1. Cod. al scoalei din ‘Trapezunta 19, f. 38 si arm. Cod. Hal nosteu, f. 38-47. 65, Invataturd prescurtaté despre piverile lui Platon asupra prinei- piilor, Inceputul: «Desi s'ar pared ch ne apropiom de unele pir|i ale filo- zofiei peripatetic g. c. 1. Cod. 19 al seoalei din ‘Irapezunta, f 50 gt arm, 86. cDespre sfinta himin’ ce in fiecare an se aval in Sambiita mare la Sfantul Mormant». Cod. 19 al acoleiag gcoale, f 113 gi urm. 67. «Care ¢ adevarata pricin& ci papistagii nu primeso acum sfinta lumins, Cod. 19 al aceloiag seoale, f 114 gi arm, 68. ‘Talmécire autogralii a eticei Ini Avistotel, lucrare care s'a inceput a se serie in anul 1674. Cartea I s'a ispravit in 27 Tunie, Samb&tti; a Ta in 15 Julio, a Ta in 8 Septomvrie, a [V-a neispriviti. Cod. 19 al gcaalei din ‘Trapezunta, f, 135 si urm 69. Un act in care se oxpune pe larg asupra caterisirli lui Partenie Moghilalos, patriarhul Constantinopolei, redactat din porunea sinodului arhie- reilor de Sevastos gi intarit de acest sinod in anul 1671, Cod. 19 al scoalei din ‘Trapezunta, f. 125 si urm, Codex II al nostru, f 54—60. 70. Cuvintaro fark titlu la nagterea Nascatowrel de Dumnezeu, Ince: putul: «S& ne imbracim In vesminte stralucite astizl, o lubitorilor de serbavi» $c, l Cod. I al nostra, p. 1-26, 71. «La nagterea Nascdtoarei de Dummezeu. $'a rostit de dowd ori in manistirea Theoskepastos in 1688 si 1689», Inceputul: «Marta, Marla, porti grijar 4c. 1. Tot acolo, p. 27—69, 72. Cuvantare la Nasc&loarea de Dumnezou, seri: din porunca mitropolitului de acolo; fra titlu. Inceputul: mantuiloralui §. ¢. { Tot acolo, p. 69—89. 73. Cuvantare la Nagterea ta Aristoase Dumnezeul nostru, a adus in lume lumina stiinfei si urm., rostilé inaintea lui Constantin Voda Ba- sarab. Inceputul: «Se as¢amAna sarbitorilo» g. c. |. Cod. [al nostra, p. 94—109, si Il, f. 90—99, Copie dup& acceay cuvantare avei si Dapontes: Vexi C. Sathe, Mesauwy Bc6hto4., vol, TIL, p. 191 74. Cuvantare «la tiierea imprejur a lui Hristos ¢i la Vasile col Maron. Incoputul: «aioe improjar domneased sirbiitorim» g. 0. 1, Cod. [ al nostrn, p. 110—115, S'a inserat aici, p. 221-225 75. Cuvintarca «la tiierea imprejur con teupeasc’ a tui Hristos gi 4 in Trapenunta «O glas fericit alla Vasile cel Mare», Inceputul: «'Toatt fapla gi toata miycarean y, e. 1, Cod. 1 al nostra, 116—149. 76. Cuvanlaroa «la intimpinarea Dontnului nostra Isus Hristos», Tn- ceputul: «Cand yoiu auzi glas dumnezeese poruncind» ¢. ¢. 1, Ibidem, pag. 160—178, 77. Caro este cereotarea si judecata nepirtinitoare a minfii asupra dreptelor eredinfo gi adevaratelor intereso sufletesti, adec& despre judecata dreapta. Inceputul: -«Asoult de sfinta gi de Dumnozeu inspirata Scripturt» 3.6. L. Ibidem, p. 179—188. 78. «Despre luarea aminte gi starea in vremea rig: Inceputul: «Rugacinea este, cum se ziee, contactul minfii cu Dumnezeuy g, 6. 1, Ibidem, p. 189--228, 79, Cuvantare rostiti in Dumineca brénzei. Inceputul: «Ale tuluror color omenesti» ¢. c. 1. Ibidem, p. 229—287. : 80, Alta in Dumineca ortodoxiei, Inceputul: eAstivi sfinta.catoliceascan §.¢, I. Ibidem, p. 288—258. 81. Alta in Dumineca a treia a postului. Inceputul: «Toaté sirhi- toarea yi toatd adunarea sirbAtoreascé» 3. 0. |. Ibidem, 259—270, 82. Alta in Dumineca a patra a postului. Inceputul: «Ar putea s& se mire eineva inainte de celelattes y. ¢. |. Ibidem, p. 271—280 83, Alta in Dumineca a cineca a postului, Inceputul: «Foarte multi nu au ribdare» §. c. I. Ibidem, p. 281—292. 84. «La invierea de a patra zi a sfintului gi dreptului Lair», Ince- putul: cAstiai universalay 9. ¢, 1. Ibidem, p. 293312. 85. Alta in Dumineca stilparelor, Inceputul: «StrAlucitd este si in- vierea din randul trecut» ¢. 0. 1. Ibidem, p. 813—825. 86. Alta la inviorea lui Hristos. Inceputul: «Mérire intru cele de sus» 4. 6. L A fost scrisi In anul 1695 si es'a rostit de Constantin, fratele Ar- mayuluis. Cod. Tal nostru, p. 826—381, gi II, f. 106-110, Cod, 672 ip. 61—65) al mitocului Sf, Mormant din C-pole 87. Alta la invierea Ini Hristos. Inceputul: «lnvierea lui Hristos pri- vind» §. ¢, |. Codex I al nostru, p, 382—846. 88. «La naglerea lui Toan inainte mergitorul, Iunie 24». Inceputul : alards binevestire a buouriei», Ibidem, p. 347—866. 89, «La sfanta schimbaro la faté a lui Hristos». Inceputul: «Minunate si suprafirestin. Ibidem, p, 867—440. 90. aInléia cuvintare gi intéia laud’, cind Maria Sa a venit, din ex- pedifia sa, la Bucuresti, la tronul siu, inaintea sa». Inceputul: «Dintre toate virtufiile» 3, 6. 1 La slavgit: «1695 s'a rostit de Neofit, ieromonah si preot», Cod. TI al nostra, p, 441—444, gi H, £, 103-105, unde cuvantarea e find lit. A fost inserati acum aici, p, 194-196. 91. Cuvantare de mangéore (3 Aug. 1699). Inceputul: «Macar c& este innascuty 5. ©. 1. Codex al nostru I, p, 445456, 8'a publicat aici, p, 212—218, 92, «La t&ierea imprejur 51 la Vasile cel Mare. Inceputul: «Mare este In adovar invoirea» s. ¢, 1. Ibidem,¥p. 491—508, iuxxv 93, «Cavantare ta intampinarea mantuitoraluin, Ingoputul: «Chiar de sunt cali voesc» x. ¢. 1. Ibidem, p. 509-522. 94. Alta rostilé Ia pomenirea marelui mucenie Gheorghe. Inceputul : «Un parinte prea cuminte» ¥. ¢. |. Ibidem, p. 534—536. 95. «Cuvantare mic& la intiid Duminecd » postulu aZiua ortodoxiei» 5. ¢. 1. Ibidem, p, 534—536. 96, Cuvantare «la a doua Duminec& a postuluir, Inceputul; «Prea minunat sau mai bine zis» s. ¢. 1. Ibidem, p. 584 —536. 97. Alla «pentru a treia Dumineck a postuluis prea mare si covargitoare> 5. 0, |. Ihidem, p. 540—543. 98. Alta pentru ca patra Duminecd a postuluiv. Inceputul: «ln multe chipuri» 3. ¢. |, Ibidem, p. 547—561. 99. «Mit cuvantare pentru a cincea Duminecd a sfantului poste. In- ceputul: «Si general cuminton 5. ¢. |. Ibidem, p. 547551 100. Alta pentru «Dumineca stilparetors. Inceputul: «Care minte ome- neasetin 5. 6. I. Ibidem, p. 652—556. 101. Cuvaniare despre pistorie, fark tits, compusk do un arhieren hirotonit do Dionisie al 4-lea al Constantinopolet. Incoputul: «Mestosugul mogte- sugurilory 5. ¢. 1. God. IT al nostru, f. 50—56, 102, Mic& cuvantare ou prilejul iesirii de fie stantin Basarab, spre vizitarea Ungrovlahiei. Incaputul: «Precum prea stréi- lucituls 5. ¢. 1. Ibidem, f. 78; so afl in cod. 672 al mitooutui din Constan- tinopole. 103. «Cuvant de laudé citre prea stralueilul ... Constantin Voda Ba- sarab», Inceputul: «Dumnozeu atottiitoruls g. ¢. |. Ibidem, f. 79—83. S'a ine serat acum aici, p. 196—199, 104, Alt ologin c&tre acolag. Inceputul ; «Inceputul infelepeiunit». Cod, IIE al nostru, £ 58—71. Cod. 672 (£ 135—146) al milocului din Constanti- nopole. A fost inserat si acosta aici (p. 199-212) dup& al nostru codex, 105, Precuvantari si observajiuni ta discursurile lui Grigorie Teologul. Cod, Hal nostra, £, 129°—136", 140"—154*, 160-167. 106, Diferite epigrame cuprinse aici (p. 366—372), 107. Numeroase scrisori citre diferiti. In codex himandritul, pe care tl vétzui in anal 1884, la manistirea Sumela, in chilia lui, se cuprind urmatoarele sevieri (dela £ 218 gi arm. 1) Unui anonim, Inceputul: «Unul din oricarer §. ¢. 1. 2) Lui Dositeia al Ternsalimulai din Gonstantinopole 1680, Incepo: e§tiu pe de o parter § 6b 3) Lui Calinic al Prusei. Incepe: «Auziti acestear y. 6. 1. 4) Unui boier anonim, Incope: «Dintre cole cari dela Dumnezeu» ¢. 0.1. 5) Unui anonim filolog din Constantinopole. Incepe: «Dar c& a prie- tenului> §. 6. 1. 6). Lui Ioan (Cariofil) mare logofit. Incepe: « s, 6 1 12) Lui Grigorie dascilul. Incepe: g. ©. 1.) 15) Lui Hrisant (Notara) iorodiaconut (20 Fevr. 1684). Incep fiinfe se zice> 5. & 1. 16) Lui Efraim Decarhul jerodiaconul. Incep zico> §. ch 17) Lui Alexandru (Mavrocordal), Incepe: «Poarte drept> 5. ¢. L 18) Lui Petru notaral Marei Biserici, Incepe: «Cele sincere dintre corpuri> §. 6 1. 19) Marolui télmaciu (=Spandonis). Incepe: «Dar anul in adevare .¢. 1, 20} Unut anonim, Incepe: g. c. 1. 21) Mitropolitului Nisului Gherman, 1687. Incepe: . Ibid. (f. 201—202) si raspunsul Ini Cario 2) Unui anonim, 8 Aprilie Incepe: «Cu pliceve ascult de cel mai cu- minte» 3. 6. 1, 8) Umui anonim, 4 Noemvrie. Incepe: <'foaca prieteniei 4) Lui Spandonis daseal si 2 Noemvrie. Incep in mod extraordinar de cele copiliresti» 4. ¢. 1. Dintro «Pe Macedonean se 8) Avesta s'a editat dinte'un alt codex neholirit. Vezi A. Paleolojos, “pepehiqtoy sig “Ava ‘hy, Constantinopole 1885, an. I, 316817. E, Legrand, Kpistolaire grec, Paris 1888, p. 12. 4) Veri Catalogal meu in anexa arhcologich a Societal filol. grecesli din Constantinopole, V.XX—XXIL, p. 92, 94, 955) Lui Spandonis mare dragoman, Martie 18, Incepo: «Dar In adevar Synesios» g. ¢. | 6) Aceluias, 8 Aprilie, Incepo: «Ma pling de noros> ¥ 6. 1, 7) Aceluiag. Incope: 0. 1, 9) Lui Byghenie Elolul, Vevruarie 20. Incepe: prieten credincios: dn sshimb cv un : ede 10) Lui Alexandru Exaporitul, Incepe: «Cel ce eu adevirat e prea injelept> 5. 6. 1. Dintre aceste serisori cele de sub No. 1, 5 si 10 se alla gi In codex . Myrides. La cele enumérate mai sus adaogem si pe cele urmitoare 1) Lui Atanasie (Scr, Anastasie) Gordios. © copie a ei a vazul-o Pe ricle Triandaphyllides intr'un codex al $coalei de Teologie din Halki ¥), 2) Lat Alexandru Mavrocordat intr'un codex nehotivil. Incepe: «De orl a plic&tni se zices 9. 6. 3) Lai Hrisant Notara intr'un codex nehoti cope: «Dovadi doard si aceasta> g.c. L In al nostru codex I se afla 0 seri denlului Ioan, al cdvei inceput este: «lnceputul intelepciuniiy §. 0. |. Aceasta ¢ 4i intr’un codex al Societatii filologice grecesti din Constantinopote. Alta. 4) Citre patriarh, cum se pare, citro Dositeiu al Lerusalimului, despre serievile in versuri ale lui Grigorie Teologul, Incepe: «De necontrazis soco- do it (20 Martie 1698). In- oave Aa lui Sevastos, adresata slu- lese pe cel co atribate in teologiey 5. ¢. 1 In al nostra codex Ill, f. 84—85. 5) Alta c&tre Ioan Comnen, 1697, «A fost oare ca lipsa bunurilor tale» 9. ¢. 1. Intr'un caiet al nostru din sec. al 18-lea, Astfel au ajuns la cu- nogtinfa mea 42 sorisoti dela Sevastos. Alte cAtevA se gisese In codex 315 al mAndstirii Esphigmenos, dar nu se stie numarul lor si nici c&tre cine sunt adresate 4), Se pistreazA gi foarte multe réspunsuri la serisorile | codex Myrides urmatoarele: 1) Dela un anonim. Incepe: «tin alt prieten cur §. ¢. | 2) Dela Ioan Cariofil mare logofat 1688. Incepo: «Ain primit a ta» Sevastos. In $61 8) Dela Spandonis. Incepe: . c. 1. *). Dar amdndoud erau editate de mult, in coloctia scrisoritor hui Alexandru Mavrocordat %). Alta serisoare tot de acclag eitre Sevastos a publicat-o Mina Hamudopulos; ea incepe dela cuvintele: . Doua din serierile lui aflAtoare intr'un codex al Seminarului din Iasi °) poarté urmitoarele titlurl > @) «Manual pe scurt privitor la deosebirile ce arati oamenii intre dangii, gi e& patru sunt deosebirile intre ei: in eredin}a, in limba, in caracter si in vieafi d) =Cuvintare de laud care trateazti mai mult Istoriceste vieafa stré- Iucit& a prea indlfatului gi prea infeleptulu’ domn al Ungrovlahioi Intregi chir chir Toan Alexandru Voda> *). Acelag titla are gia troia lucrare a sa, cuvantare do laud& cAtre domnul Ungrovlahiei Nicolae Alexandru Mavrocordat (vezi p. 227—248), serisit pe timpul lunget sale domaii a dous (1719-1730). ‘Textul a fost im- prumautat dup’ singura — probabil — copie, care se gaseste in codex 9 al 4) Sp. Lambros, Néog Oiqyapv4nwy, vol. IV, p. 68. | In Huta, op. elt, An. L{18%6), p. 1814, Scrisoarea «O, libaties dup o eople mat exacts 8 fost eaitath si de Mina Hamudoputes, "Exsdeyaeacr. 'Adiiers 1881, p- 40—L1 pole 1804, p. 158 si 191. Alezandew Max 1) "Bundysurceeah “Adie, 1881, p. 141, “Exeshdpeoy bx Qagepur Zpanalis, pe 218, 4) A. D. Xenopot gi C. Kibiceann, Serbarea scolar& dela lagi, p. 398, 894. Cfr, Revista Teo- logics, vol. I, p. 384. «) Se intelege Alexandru Alexandru Mavrocordat {1717-1789}bibliotecii Societ&{ii filolog. din Constantinopole, intre £. 6—7 gi 48°, 52" », Din acelag codex (f. 193—200) au fost uate si inserate acim intiia dati aici gi «Stihuri jeluitoare Ja moartoa» aceluiag domn Nicolae Mavrocorilat, stihuri al caror autor este Iosif, fost al Bulgariei {vezi p. 245—251) ele au fost compuse in anul 1 fu hirotonit oa preot in Ianina, s'a dus ta Constantinopole (1709), unde s'a, ‘ont preot al bisericii Maicei Domnului numita Cafatiani, «oind tot odata fu numit gi ca predicator patriarhal al tuturor bisericitor din Constantino- pole». In 1714 a fost inaintat la rangul de arhiereu i ales ca mitropolit al "Carnovei gi exarh al Bulgariei. Dup& o pistoric de aproapo noua ani in ‘Tar nova s’a dus la Bucuresti (1722), unde © primit de domnul de atunci Nicolae Mavrocordat; apoi piraseste seaunul Bulgariei si igi cauta adapost la Sfantul Munte, unde ca monah a trait mai mulfi ani si a murit in Lavra cea prea maro intre ani 1754-1755, lésind foarte numeroase lucrévi needitate, inure cari predici rostite in Constantinopole gi in Bulgaria, scrisori, cAntat, epigrame, parafrazt in versuri a psaltirel g. ¢. 1. 9 Stihuri in numar de vreo 1650 mai giseste cetitoral acestei publi- cali gi intre pag. 253292. Scriitorul acestora este prea cunoscutul stihuitor al veac. al 18-Jea Chesarie Dapontes, care le-a aleatuit in anul 1768 3). In cele 1825 de versuri vedem o lucrare propric, lista bisericilor si manisti- rilor (inchinate Nisedtoarei de Dumnezeu) din ‘Turcia, din Moldoviahia, din Prusia side aiurea. Aceast{ iucrare sub raportul toponimic © fard indocalé de cea mai mare insomnatate, Restul de 922 versuri aleituesc aga zicand istoria gcoalei dela Vatopedi din Atos, in care timp de gase ani a servit ea profesor cu cel mai mare suecos Evghenio Vulgaris *). Dup& Dapontes, aceast& scoali fu inflinjati din inifiativa lui Meletie, egumenul gi supraveghetorul manastivii Vatopedi, dar cu permisiune sinodali gi cu ajutorul patriarhului do atunel Chiril al 5-lea (1750) %). Dar dup& o inflorire de sase sau gapte ani, intimplindu-se dezordini si scandaluri din partea gcolarilor gi ameste- ctindu-se la acestea patriarhul Chiril (care in veemea asta petreced ca exilat tn muntele Atos) in paguba directorulni Vulgaris, care fusese numit do ol, 30, in luna Inlie, Acest Iosif, care s'a niiseut, a studiat noane dle 1) Acest codex Lain descris cu deamfruntul tp Apend. arheologie din yol. XX.-XXI al So- etitl filol. gree. din Constantinopole, 1892, p, 80-82, Inaintea mea fusoso deseris nedeplin de So focle Oiconomu ia Wéyoe Neewavig a lui Alex. Mavrocordat, edilat de el, Venetia 1876, p. 6-80. Despre osif, fost mitropolit al Hulgariei, veel pe larg tn asticolul Tui Afexandrie Lavréo- fee despre «fosif al Tarnoveis ('Bexiene. “ARjfst2, perioada a U-a, 1887, vol. 1V, p. 207-215) Cf. Dax ‘pontes in Catalogul istorio, C, Satha, Bibl, med., vol II, p. 108104. €. Zrbiceanu, Gronicarit greci, p. 14-120. Nic. Mavrocordat Weqes Newewrys ed. de 8, Oiconom, p. 19. +) Vesi vers, 983—940 la pag. 278. Despre Dapontes po larg, vezi Zegrand In al IIl-loa vol. al «Bfemeridelor dacee a lol Dapontes. "} Activitatea sa de gate ani o marturiseste Insug Vulgacis. Vex! Vulgaris, Birwy cor ypepucewy edit, de G. Ainian, Atena 1838, vol. 1 p. 69. 4} Despre acest ajutor din parten patviarhului Chirilla infinfarea geoslel masturiseste un act al lui (6. Delicans, Wapoypag. watdioyog ev iy cole uibiSe cob napngy. dypetogodeation outonivay Em ejay andra, tpromgan wegl tov #7 "Aly pod, Constantinopole 1902, p. 11. *Rusdys, ’AKife, 1900, vol. XX, p, 95808). Veal gi Serghfe Afacraion apad Sathas, Bibl. med. vol Il, p. 218-219. Seoala In dreptul vorbind fa infintati gi totretinulk de Frateraltatea din Vatoped!, Veul acticalal despre aceasta de Nieandros Vatopedinos (‘Scoala din Atos) in foaia din Constantinopole Neolé;2s, 1886, No. 6246, Alte stiri despre ea veal apnd M. Ghedeon In "Buxiys, "ALibex (1883) pag. 686 —689, 696701. Emory doeXXX xoonla inceteazi gi se inchide, iar Vulgaris o pardsoste dela sine neputind-o pine fa ealo ). Mai tiraiu s'a mai facut o incercare spre reintemeierea ei din partea lui Gavril Vatopedinos, caro, cum spune acum Dapontes, a colindat pentru aceasta diferite loouri, precum Venetia, Triest, Serbia, Germania si aiurea spro a colecla ajutoare binesti dela bogitasli Greci negustori gi dela je lor de acolo, si, adunand sume insenmate, se intoarce la muntele Alos. Dar voind sé infiinjozo si o lipografie In seoald se duce a doua oari Venetia, ti procur’ malerialul necesar, giseste un tipograt si face lova- rigie cu el, dar lipograful alrage cu dibicie la Bucuresti pe Gavril, instr neazi materialul cumpiirat de el gi, cu vole domneasca, tntemeiazt acolo Gavril se intoaree istovit la Sf, Munto, dar avand convingesea c& poate duce la bun capt reinvierea gcoalel, so hotirdgte si eutroiere iarig ferile stdine spro a face colecti de bani. Deci el se aprovizionoaz’ eu.scrisori de recomandalie dela fostii pa- triarhi ai Constantinopolei gi Alexandriei, cari tia ca monahi la S-tul Munie, si iea cu sine la plecare gi poezia Ini Dapontes, publicaté aici, poezie care Wwateazt despre gcoald gi servegte ca o recomandatie pentru sinceritatea in- lipogeatia in folosul sé propriu *). Asl{el nedrepta tentiilor Ini Gavril precum si ca un fel de celebrare a ei. Aceasti poozie a compus-o Dapontes in anul 1768, pe la sfirgilul lui Noemvrie, dup& cum roiese din versurile 263264 (vezi p. 290), in cari se pomeneste sosirea do curand la Sf, Munte a patriarhului Samuil, care atunci fusese detronat gi exilat acolo *) Amandoua lucrarile in stihuri ale lui Dapontes au fost transcrise dupa © seriere autograft necditata a Ini <“Avin veqri, gisiti de mine in anul 1885 in Galipoli, in biblioteca local a gcoalei grecesti +); ele cuprind p. 251—308 din acoasté scriere. Dup& versurile Ini Dapontes am inserat aici (p. 298—313) unele texte micl L. Trei cuvantiri pe ales alo lui Lambru Foliades §) c&tre Alexandru Constantin Morusi si Alexandru Ipsilanti, Domnii Ungrovlahioi (p. 293—299), transcrise dup un codex al nostra seris in ‘fara-Romaneasca pe Ja inceputul sec. al 19-lea de Vasile Chiriac din fara Adissa, devenit célugar gi ca atare nu- mit Varnava. Acest codex, care a fost in posesiunea lui Teremia, mitropolitul Myreon, cuprinde o lucrare a acestui Vasile: «Logica pe scurt a ilustrului +) Despre aceasta povestoste cu revolts Vulyaris Intr'o scrisoaro eltce Chill, editati de A nian, op. cit, p. 546, 4} Se vece cd e vorba despro tipograful Gheorghe Stolanoviei a clirui tipografie se alla tn incinta Milropoliei din Bucuresti, O singuri carte greceasci se stie ca tipArild la dinsa: J. Biama gi 1. Hodos, Bibliografia romanease’ veche, vol. Il, p. 47. 4) Veri A. Jpsilanti, Ta pert shy "Alaov, p. 419, Despre intampliile lub Samuil povesteste Insug Samull Inte'o scriere Tung apologetic’ needitata dela eare se cunoasle numai un recumat V. Stefanides ‘Nt axohoyia 70) zaepelzzan Sxpoohh cos Xevatepn, Triest 1908, 8, pag. 2b 4) Vezi raportul mou atupra cercetarilor paleogralige si filologice in ‘ravia gi Macedonia (Apond. axheolog. din vol. XVIL al Societ, filo. gree. din Constantinopole, 1886) p. 11-12. %} Despre ef veri A. Gudas, «VieVle paraleles, vol. I. p. 288-252, unde s'au publicat toate mArturile mai vechi despre Potiates, oft. N. G. Dossios, Stadii greco-romine, [agi 1901—1902, p. 26— 28 Keuba lui Buripide edit. de acelag in Galati, 1884, p. XX1I, unm._ xxx Evghenie Vulgatis, 0 seriere fir titlu si anonim’ In contra lui Mahomed gi a Latinilov, Impiir}iti in 90 do capitole, 60 introducere la retorick» anonima, © poezie de Gheorghe Toannides adresaté lui Constantin Voda Ipsilanti, care poarté titlul , 0 alti poezie de Emanull Furea cAtre Alexandru Constantin Voda Moruzi, a doua citre acelas anonims gi far& title, si in sfargit gapte cuvdntiri mici de ale lui Lambru Fotiades, rostite in zile de sdrbitori itre numifii domni; dintro ole s’au socotit ca wrednice de dat la iveali si polrivite cu scopul acestet publicatii numai trei, cci privesc tntampliri importante din Romania. AgA cea dintai a fost fimuts Bucuresti la anul 1792, cu prilejul agezdrii acolo a lui Alexandru Moruzi in seaunul Ungrovlahiei, iar a doua ne di vorbirea pe care Fotiades ca director a rostit-o edtre Alexandra Ipsilanti la inaugurarea cursurilor scoa- lei domnesti, intemeiaté din nou de dansul in anul 1776 4); a treia a fost rostiti c&tre acelag Ipsilanti in anui 1796, cénd eu a dowa a lui intronare in tara, IL. «Siral de succesiune a Sultanilor, vizirilor si domnilor Moldovlahiei pana la anul 1781 (p. 301—307). Acest text s’a luat dintr’un alt codex care s’a seris in deceniul intaitr al sec, al 19-lea si cuprinde o foarte bogata colectie de poeaii neogrecesii cu deosebire din a doua jumitate a sec. al 18-lea, mai toate alcdtuite in Constantinopole Ia Fanar si pe la curtile fanariote de Jang& Bosfor, de cAtre compozitori gi poefi nu tocmai de rand. Acest impor- tant codex, care inainte era proprietatea colegului meu Gavriil Destunis, a ajuns, dup’ moartea acestuia, cu alfi codices, pe calea cumpardril, In posesiunea mea; el numiré 456 pagine si 20 de foi nepaginate, dintre cari cele opt urma Je cuprinde amintitul «Sir de succesiune> g. ¢. 1. I]. «Genealogia familiilor fanariote> {p. 812—318), Mavrocordat, Ipsi- lanl, Moruzi, Sufu, Mavrogheni gi Hangeri, datat& din mijlocul sec. al 18-lea. Acest tablou genealogic ord si cuprind’ si filiajiunea altor familii, cum se vede din respectivul codex, unde autorul lisase noscrise destule file pontra eonti- nuarea tabloului pentru alt& vreme. Acest codex se afli sub No. 14 in bi- blioteca Societitii filologice grecesti din Constantinopole *). Dar gi asd redus cum e, acest tablou © considerabil; agi, bundoard, filiatiunea Mavrocordatestilor, desi incomplot%, are gtirea c Dimitrie, fiul lul Constantin Nicolae Mavrocor- dat, avea doi fii, pe Constantin gi pe Alexandru, iar Gheorghe Nicolae Mavro- cordat nit un fiu numit Ggigorie, ci gi pe un al doilea Grigorie. Aceste stiri sunt cu totul nou’, Intracdt sunt necunoscute in Legrand, Généalogie des Mavrocordato *). Doua capitote ale acestei publicafii (a XITl-a gi a XVItl-a) conjin 32 de serisori ale Ini Meletie Pigas, patriarh al Alexandriei, scriso ea din partea 4) Ou privire la tntemeierea soolii povesteste Atanasie Zpsifanti, in «Dupit luarea Constan- p. 561, 584891. 4) Despre acest codex veri al men catalog in pend. arheol ta vol XX—XXII al Socict, filo. gree, 1892, p. 112—118, 3). Zaprand, Géaéalogie des Mavrocordato de, C-pole-Paris 1886, #. Legrand, Généal. des Mavrocordato de C-pote rédigée daprés des documents inédit, Paris 1900 Hnopoleis, Hoymnuzsld, Docomente, XLV. vxxXIv patriarhioi ecumenice de pe vremea cind el reprezenti tronul oi vacant *) Gelo dintdi doudsprezeco (p. 316—822) stau tn legiturd mai ales cu ferile de peste Dunire. Intaia s‘a trimis in luna lanuarie 1597 Ini Nichifor, pro- tosinghelul si exarhul Marei Biseriei ), care pe atunei (dupa indeplinires mi- siunii sale exarhale in Moldova), petreced in Polonia pentra reorganizarea trebilor bisericesti_ ale Rugilor de acolo si intarivea ortodoxiei celor dintro dangii, cari vitejegte au respins unirea lor eu catolicii, pe care in mod vio- lent le-o impuned guvernul Poloniei atajat de Vatican si de lesuitit si 9) Despro cumplitele suferinfe indurate dup& aceea de Nichilor, care fu supus la interegatorin gi era definut ca un prizonier in Varsovia, se vorbeste pe urma Intr’o scrisoare edtre Teremia Movil, domnul Moldovei (p. 821), in care scrisoare Meletie il indeamna pe acesta ca si mijloceased pe ling’ re- gele Poloniei in favorul ortodoxilor cei tiranizali acolo sia lui Nichifor care suferia pentru ei‘), Din restul de unsprezece scrisori ale lui Meletio tei sunt advesate lui Mihail P&tragcu, Domnall Munleniei (N-rele 8, 5, 8), gi tot trei lui Ieremia Movilé, Domnul Moldovei (4, 10, 12); ele arat intelegerea dint Terile-Roman i patriarhia din Gonstantinopole 5). Acest Incra il martorisese serisorile (N-vele 6, 9, 11) c&tve mitropolifit Euthymie al Un grovlahiei si Gheorghe al Moldovlahiei, fratelo tui Ieremia Voda *), Serisoares do sub No. 7 catre Nectarie, arhiepiscopul Ohridei, care so afla in Transtl- vania, este insemnata intracit acum intiia dati avem int’insa annul hotdelt al pistoriei lui 7). Colelalte douzeci de serisori din celilalt capitol al lui Me- ')Vexi despre aceasta pe larg Je, Mesmwewni, Mescrit Unsaey m oro yuurie oy abwoxt Pye- ‘oxoit Meson. Chiev 1872, 2 vol.; 4g, Ninolaki, Molotlo Pigas Cretanul, patriarh al Alexandriel gl oc- iitor al scaunulul pelriarhal, Hanoa 1908. Un catalog comnplot al scrisorilor lui Pigas, voat la W. Re- ‘ge, Analocta byzantino-russica, Petropoli 1891, p. OX -CLIX. Aiei sunt inrogistrate serisorle editate ‘pans Is anu} 1690, Dupa accea s'au publicat de’ mine 26 acrisori (Ijamoeaasmah Harooruncxi Osopmscy) fase, 85 (p. 19—165]. Byzantinische Zoitschrifi, 1901, vol. al X-lea, p. 195-190. Néa Susy, 1905, p. 8428417, Bossarione, Anno X, serie Ml, vol. IX, 1905, p. 208-204), una Intinsd do arhim. Hrysosto- ‘mos Papadopndos (Néa Sin, Jerusalim 1904, p. 262-272) 1 65 de Ay. Nivolaki, Corespondenta lui Melotie Pigas eltre Cretani, Hanca 1908. ‘ot co privesto exarhia lui Nichifor e povestit cu deamruntul do 2 Marnuwesif, Meacrin Hract, vol. J, p, 412416. §tirt mai noud despre ea la W. Zorya, Nichifor Dasciilul, exarh patriarhal i logaturite lui cu ferilo noastre, Bucuresti 1905. Serisoarea sinodali datata din lag! (1896) esto edi- lath de A.C. Zempyneours, Atri cerioemices xk veropia Ianoamianusin Pyen, Joan, #868, p. 127—128, Alta enciclic& citre ortodoxit din Polonia datat& din oragul Brest (11 Oct. 1506) se cuprinde in cartea Air eruwesnion kt neropit sounwon Poeid, Petersburg 1884, vol. 4, p. 151—152. Orlginalul in Leon- topol, in muzeul din institutul stavropighie de acolo (vert IL. C. Ciinguodt, Onn Myzen Ceanponnre fiekaro Muernrfra, Minow 1008, p. 108, No, 244). Facsimile dupi iseilitura oficial a lui Nichifor au publicat editoril publicatiei Diplomata statutarla a patriarchis ovlentalibus, Confrat. Stavrop. Leope- Tons! a, 1586—1592 data. Loopoll 1895, vol. Il, p- 126. +) Despre acoasts unire din punct de vedere greco-catclic, veal Bd. Zikomski, Die ruthenisch- romische Kirchenvereinigung genannt Union zu Brest. Aws dom’ polnischen Ubertragen von P. Jee ddzink, Froiburg im Br. 1004. : 4) Of. serisoarea regelui polon Sigismund gi expunerea Interogatoriulut hui Nichifor in Axa onuce. ru neropin 8. Poecis, vol IV, p. 156, 169—165, 217-220. 5) Cole de sub No, 8 gid s'au editat duplo alti eopic de 3, Parawica, Accsta a editat si allo dou eatro Mihail yi Petra Vod& Petricefou (Societ, lol. grec. din O-polo, 1879, vol. 12, p.169— 155), Tradueore ruseasci m scrisorii de sub No, 4, veal la Munmevsit, Meerit Uucwt, vol 1, pag. 607608, 44 Praduoore ruseased a sorisoril de sub No, 9 eBtve Gheorghe al Moldovlahles a publieat-o rumen, Meri Muses vol. 1, p. 609. 1) Despre anul nehotirit al ef de pant acum of. #, Gelzer, Dor Patsiarchat von Achrida, Leipalgs 1908, p. 20, No. 46.xxxv letie (p. 375-398) so refer’ ex Polonia spre intavirea ortodoxilor rusi rimagi acolo in eredinta parintilor lor #). In sfargit editarea tuturor celor 32 sorisori ale lui Meletie s'a facut dupa codexul original al corespondentei lui, care sub No. 524 so afl in colectia patriarhala de manuscrise @ bibliotecii contrale a patriarhiei din Pa- lestina *) si ocupa urmitoarele pagine; 77—80, 83, 106—131, 271--276— 34, 342—348, 885 98, 414—416 Tnir‘un alt capitol (p. 321—837) am concentrat optsprezece se Ja diferits invaafi si dela diferite comunitati 1. Patru dela Gherman, mitropolitul Nisului zis din Locrida sau Eto- lia, luate din codex 10 al Societitii filologice grecesti din Constantinopole (L. 266—269), Gherman, dup’ ce a studial Mlozofla pe Lang’ Corydaleus, ar- hiereul din: Atena, gi a ascultat prelegerite lui Evghenic fannuli, a dovenit pe urm& un barbat de cea mai mare importanti *). Pe eand petreced In Con- stantinopole, fe chemat in anul 1660 la Alexandria ca ajutor al lui Paisie, patriarhul de acolo 4. Dar neprimind agest post de onoare, a ramas ca dasedl la Conslantinopole, unde ne intimpiné in anul 1666 divijind geoala inflinjata si intrefinut& de Manolache din Castoria *), Har intamplindu-se neorandueli iv la neobositele Iui griji si incerci jori de- in aceasté gcoali, Gherman o pirdsi si, Indnd cu sine pe unti dintre yeolarii mas invatindu-i in particular in chiar mitocul S-tului Mormant, seoalei fu insreinat un oarecare Catlonas. Cele doud dint sii iubiti, a iar eu direct serisori ale lui Gherman tre ievomonahul Chiril se invartese in jurul acelor neorandueli ale scoalei, iar celelalte dou edtre un doctor numit Ioan gi cdtre Evghenie Tannuli ne arati pe Gherman petrecind in Tara-Romanease’, Di- mitrie Procopiu pomeneste 0c scopul ci nu se gtie nimic. 2. Din acelag codex (f, 272—273, 274" 275%) s‘au luat gi serisorile 5—8 (p. 327—828), dintro cari trei se alli tot acolo anonim torul celei de a gasea, care-i de asemenea anonima, § dat de Valentin Greisghe, se recunose ca serisori ale Tui Hrisant Notara, gi itor alui Gherman in Europa 9, dar despro 3 dar prin aja- 1 raspunsului co i s'a chiar scrise din vremea cAnd el, studiind in Apus, se cabori in ferile duni- rene, fie din porunca patriarhului Dositeiu, fie pentra odihna *), 8. Scrisoare a unui oarecare Avacim cu dati nehota i cdtre un dascal Maxim, Intr'insa @ amintit un alt Avacum care preda lectii de matematici in 4) Dintre aceste sorisori patru (14, 15, 16, 20) erau cunoseute pini acum numai dupS tra ducerea ruseases a lui Meswuovcit, Mexesilt Hamer, vol, 1, p. 646-617, Vol. I, p. 46—17, 76, 77, +) Despre acost codex ves! Bibliot. din Jovusalin, vol. I, p. 465~48, ) Anaslasie Gordios in viea{a tol fannuli {Satha Bibl. med, vol. Ul, p. 4 Nios Hrqonviqes, 1907, vol. IV, pag. 63). “) Chemarea #4 facut prin leromonahul Sinait Nectarie Gretanul; sorisoarea de chemnare Ia Oh, do By, de Mathaei, Torsha Wand, Mosquae 1811, p. 258-272. 4) M, Paraniza tn Societ. fol, greo. din Constantinopole, 1895, vol. XXV, pag. 62 9) C. Satha, bibl. med, vol. IIf, p. 485. Do notat e oh Sp, Lambros in Nios Bhoyyrpvigwr, vol. IV, p. 208-209, numiri cinel serisori autografe ale lul Cherman din ‘Tara-Romancasci (1682-3) 1) Despre Heisant pe larg trateasi Chirit Athanasiades in "Eaxkys. “Aha, vol LV, p.2—L1, 21-28, 68-55, 99-72, BL—BE, 161-169, 178—181. Ole. 2 Kewwyers, Coowenio Teppeauwesies warpic sprouse Pyeaaon Mpamitenscrao (Iysvoea, Metere. Coptic, fase. 88}, Constantinopole 1898, pay 347-411. 8. Lambros,XXXVI Moldova. AceaslA scrisoare se giisesla in pomenitnl codex 10 al Soci filol. gree. (f. 289—240) intre serisorile lui Eyghonie Tannuli gi scolarii sil, de unde se vede ek Avacum triid in soe, al 17-lea. 4. Trei scrigori de ale Ini Evghenie Tannuli »), Cea dintai (p.829—881) citre Radu Voda s'a pablicat dup’ copia aflatoare in al 10-loa codex al So- ciotifii filol, (f. 248—249). Dar o copio a scrisorilor Ini Tannuli i a altora ce se afl 1a mine ne-o red& mai deplind prin urmatorul pasaj: « . . . in- tr'adeviir. Aga dar noi, prea mirile stiptine, de vreme ce am pierdut pe adevaratul nostru mostenitor, toiagul gi mangacrea slabiciunii bitrinetei noastro, voim ev ajutorul lai Dumnezeu si ramAnem intr’un loc pagnic, ca s& petrecom rimasita vielii noastre in linigte si lipsiti de ispite s1 griji, edt vreme no va crafi voia cea inalti gi provederoa lui Dumnezen>. Din acolag manuscris mai nou s'au lnat gi celelalte sorisori ale lui Tannuli, cea cétre Gheorghe Cantacuzino gi cea ciitre invafatul Fotie, gcolar al lui Tannuli. 5. Serisoarea unui mitropolit anonim al Ungrovlahiel (p. 881-382) s'a luat asomenea din acelas manuscris, unde este far’ titlu gi fard dati. Dar imtrucat tn ea se vorbeste anonim despre Nicolae Vod& Mavrocordat ca cvrednic de pirinteasca virtute, mivire si desivargire», ca fiu al lui Alexandru Exaporital, eu nu mi indoesc c& prin Paisio se infelege al doilea patriarh anonim al Constantinopolei; de unde recult& ci autor al serisorii se poate socoti Ghoorgho, mitropotitul do atune! al Ungrovlahi 6. Troi serisori (p. 382—834, N-ral 14—16) luato dintr’un epistolar manuseris al nostra din seo. al 18-lea (f. 37°—89*, 50°51"); dintro ele coa dintti © a lui Macario din Patmos, iar restul de doud alo Ini Gherasim Vizantie, mostenitorul Ini Macarie in directla scoale din Patmos %). Serisoarca lui Macarie c&tre Mihaiu Voda Racovif& poate avea In vedere numai intaia sa domnie in Muntonia (1780), 7. Cerere nedatali a Fraternitéjii monahilor din Sumela c&tre Mihaiu Racovifa (p. 384885) pontru a ajuta banogte mAndstirea din Sumela *), S'a editat dup’ epistolaral nostra manuseris (f. 82°—8: 8. Scrisvare din partea gefilor comunitifii din Galipoll citre Grigorie, patriarhul Constantinopolei (p. 385-337), Luat& dintr’o copie fcut& nemijlocit dup& originalul trimis la Constantinopole, copie gasit& de mine in anu! 1885 la d-l Tavullarides din Constantinopole, caro o gi pastreazi pana astizi 4) Alte scrisori ale lui le-a oditat G, Ainian (Tuva, 1846 p. 80! ‘Aisees, vol, Il, p. 424) gi V. Gheorghiades {"Ewriye. ‘Aiea, 1885, p. 6 4) Despre ele pe larg vest, a. Aaumplowsit, Mlarscoxie orepes ahrow 1 1804, Be Malanedvake, Up 203 psyco «vd Te 194, jo nea, 1004, vol. 24 p- 134199, 135-156, 171172, 177181, 197—20K, 217-221, Xenophanes, revists periodic’, tena, 1905-1906, vol. I p. 89-48, 86—91, Despre Gherasim vezi do acolag in “Basioye. "Ades, 1905, vol. 2, p. 580-889, 637639, 549-850. Xenophanes, 1906-1907, vol TY, p 80-88, 4 Ge. dospro ea Kp. 2h. Kyriakides, Istor. sfintet impiritegtii mantstisi patriarhalo stavro- pighiace a Si Niseitoarei de Dumnezou din Sumota, Atena 1898. Jn aceastA carte se cuprind trax ducori oficile grecesti de hrisoave daruitoare de ale lui Searlat Grigorie Ghica, Domn al Moldovla- biel, ate lui $tefan Mibait Racovifa gi Alexandra Ipsilanti, Domni ai Ungrovlahici {p. 141—L47}. Heisoval lui Stefan se alls gi In "Axodoobia cuviosilor Varnava sl Sofronio din Atena gi a Sului Hristofor, fogti lugar! in Sf. Munto, Lipsca 1775, p. 63—S4. Dospro maniistirea din Sumola, vezi C. N, Papamiha- Iopudos, Tipsicraeas 33g civ Usveor, Alena 1905, p. 44—86, ), M. Ghedoon (Hx 7). Mas. nota ua erp 96 Bidaonineo Mangina rod Kae-XXXVI Acoasta scrisoare ne infajigazi un rispuns la o enciclied sinodalé a rkposa- tului patriarh, prin care acesta, In urma presiunii din partea inallei Porfi, afurisegte pe incepatorii revolutiei grecesti Mibaiu Sut si Afoxandru Ipsilanti 9). «Diferite acto» ocupi pag. 839—849. 1. Contract intre doamna Ruxandra a Moldovtahi Vod% Lapugneanu, numit Pahomie ca eslugir) si manistiren Caracal, incheiat Intre ani 1568—1569. A fost copiat din al 622-lea codex (foi 486°) al bi bliotecii mitocului S-tulul Mormént din Constantinopole *) 2. Scrisoare prin care so inl&resle inchinarea mandstirii Maicii Dom- nului din Ramnic mandstirii din Sinai; cea dintai a fost inflintaté de Con- stantin Basarab si Mihail Cantacuzino. Acoasté scrisoare, datati din anul 1696, s’a editat dupa copia unui codex al nostru (codex B, f. 24° —25%); ol ai esto anonim, dar textul mérturisesto lamurit, e& autorul ini este Toanichie, arhiepiscopul din Sinai, care intro anii 1695—1696 petreced in adevir tn ‘Tara-RomAneasct §), 3, Un ordin al Sultanului (10 Iunie 1797) in traducere dup al 138-lea codex ({. 18) din arhivele mitropoliei din Mititena. 4, Din acelag codex (f, 26°) serisoare a dragomanului flotei turcesti Mihail Hangeri cfitve locuitorii insulelor din Marea Bgee (14 Oct, 1806). 5. Din acelag codex (f. 26°) poruned a Ini capudan-paga Salih Paga, ire insulele de marinarl Spotza, Psara gi Idea. 6, Din acelag codex (f, 28°) poruncé a lui capudan-paga Segdali Paga cAtre locuitorti insulelor gi ai unor porturi din Marea Egee (1 Martie 1807). 7. Din acelag codex (f. 72) lista oficiala de Grecii cari in urma re- volujiei din Mitilena fura ucisi acolo la 27 Main 1821, 8. Testamentul negustorului grec din Filipopole loan Hagi-G locuitor in agi (Iunie 1837). Se publick dupi o copie aflatoare intr’un caict al nostra de mare format out opt file, dintre cari cea dinti si cea din urma © nescrisa, 4 (sofia lui Alexanden Paginele 361—863 au cuprins gapte serisori de ale patriarhilor din Constantinopole: 1. O insemnare sinodalé a patriarhului Rafail (lanuarie 1605) despre calorisirea mitropolitului din Varna ‘Theolept *); ea este Iuati din codex 10 al Soviet. filot, groc. din Constantinopole (f, 32°) 4) joi, datals din Martie 1821, fu edilata de 4, P. Angetopatos, jo Aysives cbr maeguiggny Roxas Tpgyipter es fa et amplis 4} O copie dup accastit enci (Torna civ dnidyuey spuecathngchy s08 legos wav“ By, Atena 1865—1865, p. 238-241). De alei a foeditace L. Petit (Sscrorum eoneil, Ni Colleotio, Parislis 1908, vol. 40, pp. «) +) Acest codex purti Inainte No, 605, Do alot « editat contractal in chestie Legrand nw cu totul exact: Recueil des documents grocs. Paris 1895, 1908, p. 1 4 P. Neocles, Expuncro sinoptick a actelor patriarhale gi sinodalo eu privire la arhiopiacopia, din Stea, Constantinopole 1867, p. 11-12 ') Suesesoral lui a fost Matelu: ©. Safle, Bibl, mod, vol. Ml, p. 653, 4 Ge. apenil, arhoolog. vol. XX—XXU al Societal, p. 98XXXVI sla alegel 2. Actul sinodal ¢ ea ieromonahului Melotie ca mitropolit al Proitavului si Ismailului (Main 1689). Din acelay codex, f. 68° '). 8. Un sigiliu al lui Tacov I, patriarhul Constantinopoles, pentru mantis. tivea Cotroceni (ovr. 1681). Dup& o copie cuprins’ th al nostra codex B, £ 8°—6, Dup& alle copii din cixtile: C. Delicani, Nazpapprady Erypdegoy ys tpices, Constantinopolo 1905, p. 845858; B. Legrand, Recueil des documents grees, p. 19-27. 4, Serisoare sinodala de iertare # lui Calinic al Constantinopolet pentra adormitul Domn al Ungroviahioi, Constantin Serban Voda. Din codex 1 al Soviet. filol. grec, (f. 106*—108") 9), in care © nolat c& diferilele insemméri ardlate sub textul serisorii s'au luat dela o copie allfitoare In «Codex Cri- tins dasediluls 5, Permisiunea sinadala a tui Calinie al Constantin spolet pentra mi- tropolitul Neofit, spre a se duce in patria sa (1700) 9. Din al nostru codex B, f 45%—46" 6. Hotirire sinodalé a lui Calinie al 4-lea at Constantinopolei ca, pentru cuvinte economice, si se fae’ cfsittoria lui Alexandra, fiul lui Searlat € Ghica, Doma al Moldovlahiei, si Mavioara, fiiew tui Tacov Rizos 4), dlest aceasta este vara primara eu mama ginerelui (Marti 1767). Din codex 11(@ 49° —514) al Soviet.-filol. grec. din Constantinopole 5. igarie 7, Serafim al 2-lea al Constantinopolei: SI atut aledtuit in luna Noem vrie 1757 in Constantinopole, Ja patriarhia de acolo, de corpul elerical gi lai sub numele comun, pentru administratia economic’ a Marei Biserici. Fu transeris dup& codex 11 al Syllogului din Constantinopole (fol, 134*—139}, undo © precedat de urmatoarea notif a Jui Caragoa: «Copiat dup’ original; iar adaosurile marginalo au fost scriso mai tarziu, scoase find din codex-ul profesorului Critias dup& un alt act editat inainte de pe timpul locotenontei lui Chivil; dintre cari cole co wmeazi dup’ stelul vezi la adaosurile dela sfargitul caietului», Acost statut predat epitropilor comunititii, purta la Ineepat wrmatorul tilly: «Privitor la reprezentanfa arhiereilor gi rufelurilors. , Codex 84 dela manéstires din Terusalim. Codex 499 din Lavra S-tulul Sava, Tot acolo gi codes 50 din Iasi 9). 2, «A prea fericitului Teofilact, arhiepiscop al Bulgariei, tilmiicire ta cele patra evanghelii, tradusé din elineste In limba comuni din porunca prea eucernicului, prea stralucitulul, prea maritului Doma gi stipan al Ungrovla- hiei chi chir Toan Constantin Voda Basarab Brancoveanul gi inchinaté Mariet Sale de citre doctoral Joan Comnen in Bucuresti, la anul 1702, luna Fo- vruaries, Codex in Viena, Suppl. gr. No. If, Tot aici gi dedicafia lui Comnen citre Brancoveanu, publicali defi cu traducere romaneascd do profesorul N, Torga 9. 8. . De Atanasie Patellara, care a fost de dows ori patriarh al Constan- tinopolei si de doua ori a potrecut vremo deatuld in Muntenta si in Moldova, am publicat intre p. 393407, stihnri eroico-elegiace, in vari se laud Vasile Vow’ al Moldovei %). Aceste versuri au fost aledluite in anul 1648, cin Atanasie s'a dus intdia data la lagi; pand acum nu sunt cunoscute decit dupi un singur codex, care, flind eu gust gi Inxos oarecum soris, sunt de p&rere 4 infijigeazd manuserisul oferit de autor lui Vasile Voda insus. Acest codex se afl din anul 1878. in bibliotzca publicA imporialé din Petersburg sub No. 198 1), La inceput consti din trei ca 21 de fei de hirtie, ¢ de 0. inainte neserisi jele sau 24 foi, iar aslied numir’ lung 1 0,15 lat; cele dintai dows f foslit posesori ai acestui codex au sovis mai (a numele lor. Aga in foaia cea dintai se celeste numele: Gheorghe Alexopulos protonotarul. In foaia a 2-a «a lui Cosma, smeritul mitropotit dela Kyliae- on (1678)» ®). Insemnfri din sec. al 18-lea ne inlampind In foile J Astfel inf, 20” so mai aflé adaogat si intonat (roparal biruiloarea fa, asemenea gi numele profopopul Havalambie. In f. 2” se allé, cum a Lost editata (p. 439), cpigrama Ini Gavrill Vlasios 4, si tiparal negra al unei mari peceti (diam. 0, loc are icoana S-tului foan Vladimir, iar im prejur, in core inscriptia: Sfdatal. A sfantuni dmparat marlir Vladimir de ldngd Eibasan. Wo aici veiese, c& acest code inaint propriclatea manistirii sfantului despre care-i vorba "). Dela foaia 3 si urma- toarelo so atla textul prop rat mai riu in ele a urmi, ), care lar 1 ais, poozia lui Patellara. Titlul dedicatiei, care © soris cu litere de aur, s0 afi in foaia a 8.a sub 0 podoaba in for do 4) Despre Atanasie Patellaew po larg. tratee pace t coh dv Maspoondhes Meoztion Drofala ciel icles Seégope EHayvowd i A. E. e05 agian Nicolas Likhatchetl, Petersburg, 1907, p. XU XXII, Adaog alc} e& in 1626 Patellaros se alli tn Muntenia en profosor, cind a gi parafrazat Psalt rea In Tinba neogreack, Veei codex 027 al ministili Lvtilor la Sp. amros, Kustinyg xv by catg BeFieal, ead “Ayion "Opons Dy.xudinuy, vol, Uy p. 156. 28) Oren Huwep. Mpa, Tationwen i IST r. Pelorsburg 1875, p. 12, 4%) Acost Cosnia ca fost mitropolit dela Kytiacon eri supraveghetor manAstiri s-tului loan ‘Vladimir din apropiote de Bibasan: Vest prefata la Zoan Papas in cartea edilat do dinsul: ‘Axo lis 105 Spieo Io Biadupsor, Venchia 1774. In anal 16> gi 1690 er’ epitrop al arhiepiscopalui din Ohrida; far din oil 1691-1698 ne iobimpind ca loetitor al episcopiel Ohrided, bin anal 1 teopolit al Dorafului, Ves! Hf Getzer, Der Palviarhat von Achrida, Leiprig, 1902, p. 43,50, 68, 67, 68, 69, 112, Clr. Anthimas Atezudis, Ysrcoyas Laropen weptyeaeh ‘plus, Vorla 1868, p. 148. 0 sovisoare alui Cosma e semnalata de Sathas, Bibl. med, vol. Up. 620 4) DesprefVlasios vexi Dosileim, Istria patriarh. din forus. (Bucuresti 1715}, p- 1180. @. Nia ‘Pade, p. 245, Salli, Neoshins, gihohoyia, p. 207-208, Serafin Vysantios, 2 reptkiyjoug “Apeag vat Matitys, Alena 1884, p. 1OL—105, 1) Despre aceasta iniiistive vexi LG, 0. Hahn, \banesis BShulien, Jena 1854, p. 82-84xniy band’ multicolor& si aurilt, si are deasupra 0 coroand eu © eruco In ores- total ci. Do aici incepe gi toxtul scrisorit de inchinare a lui Vasile Vods, la care litera inijia M de o formé foarte mare ¢ de asemenea Iueraté in multe colori gi impodobit® eu aur, Scrise In totul cu litere de aur sunt numelo fiilor 1ui Vasile, anul gi cuvintele canul mantuirii». Versurile incep dela foais 4? 9i au in fata lor (f. 5°) paralel talmacirea acestor versuri in limba greack populara; astfet ajung pan ta foaia 21* si textul si traducerea au in capul lor cto un ornament in forma de banda; titlul versurilor e tol aurit, iar al traducerii scris cu rosu. Intiia liter a acestuia, II, © foarto mare, in- Morita, colorati si aurité. In textul vorsurilor numele Vasile © totdeauna scris cu litere aurli, iar in traducore rogii, Agi cum este acest codex, nu poate fi, dup& mine, decAl cel immanat lui Vasile. Fara indocalé nu este autograful lui Patellaru +), ci copia unui caligraf comandaté de insus autorul; do aceoa se gi gisese inte'insa numeroase greseli de scriero si unele ristilmécirt 1a celire, cari s'au indreplat, po cat s'a putut, in accast edifie, gi s'a crezul de prisos a mai fi notat sub textul versurilor, In interesul exactitafii s’au republicat aici (p. 407—418), dogi acum sunt cunoscute *), patru scrisori ale lui Dositeiu, patriarhul Ierusalimului, compuse de ol in Muntonia si in Moldova la anii 1677, 1698 gi 1704. Le transcrisesem in 1882, cu mult inainte de editia lui Legrand, dintr'un codex caro atunei purta No, 605, iar acum No. 623, din mitocul Prea Sfantului Mor- mnt din Constantinopole, f, 82°—87* si 105°—166" 5. Sfaturile lui Nicolae Voda Mavrocordat catre fiul su Constantin (p. 415-416), mostenitoral glorios al tronului domnese din Muntenia, au fost serlse cu palru sau cinci ani inainte de intronarea sa; ele mirturisese in- destul Infolopciunea lui colae gi grija co purta ol, ca poporul roman si fe cdrmuit fara turburiri bucurandw-se de dreplate gi fericire, PAna acum cunosc numai trei cdpii ale sfaturilor lui, doud in manuscrisele grecesti (cod, 144 gi 145) din biblioteca Academiei Romane ‘), si altul dup& copia lui Che~ sarie Daponte dintr’o colectie a sa autografi, intitulaté «Cornul Amaltieis si acum afliitoare sub No. 32 in mica hibliotecd a gimnaziului grecesc din Pera- Constantinopolo, gimnaziu numit Zographeion, Editia mea s'4 facut dupa acest din urm& manuscris, care In colectia lui Daponte cuprinde pag. 249—264. Sfaturi si pareri din punct de vedere general potrivite unui barbat menit a conduce teri si popoare contine gi cealalté lucrare intinsd a lui Ni colae Mavrocordat, care poarté titlul «Manual in eare se cuprind pareri gi cugelari cu privire la moravurt gi purtaris gi intdia dat& publicaté aici intre ") Caracterul sersului su este dj cunosout dupé sorisoarea lui editats de mine tn foto- tipio, Vert dtagopa fds. redqes, p. 8. “iegvand, Recueil de documents grocs, p. 118, 383, 47H, +} Aoest important codox a fost desoris ou deaminuntul In al Sea gi eol din urmé votom Al eivfi mete care apare acum: ‘epozehopenny Fetiohiney, p. 10-182. 4) ©. Litsiea, Manuserisle: groocyl, op. eit, p. 94,xn pag. 417-457, In totul numara 869 pareri gi sfaturi; ele sunt scvise in stil antic, unitar si pretutindenea clar *). Pat copie dupa acest manual, si ea provine din biuroul caligr din. biblio- teca lui Nicolae Caragea *}: © codex 9 al bibliotecii Syllogului filol, grecese. 1 cunose de din Constantinopote, in care se cuprind numeroase Iucriri mai marunte, cole mai multe needitate, de ale Iui Nicolae Mavrocordat *), Textul manua- lului ocupa in el foile 123-193 9, Tntre pag. 459-464 am inserat dowd texte inrudite intre ele: L. Cu vantare a lui Grigoragen Chica, ul lui Alexandru Ghiea 5), mare dragoman al sublimei Porfi, ouvantare cetitt Ia curlea talalui sia, In Panar, ott pr jui cununioi fiieoi acestuia gi surorii autorului Heaterina eu Dimitrie Gheor- le ghiadi, fati find patriarhii, mitropolifii, ambasadoru! de atunci al Suediei, reprozentantii Iwi Constantin Vodd Mavrocordat si Grigorie Vodit Chica si alli notabili din Bizan}. Al ILlea: Rispansul profesorului Nicolo Critias §) dat la 4) Folosul publicarit tor La stedvaaut Intaiw mal de mult eapesatul Sophoolas Oizonontes. Veal prefata lui Ia cartea lui N, Marrocordat, Wijo wxaxarhs in Xpooathis (Venelia 1876, p. 14~10). 2) Utr, despre el lucrarea mea: Ais wibeues 1g febkestipens Newshdon Kapacte. Atena 1904, esenple Mxpn3500, 1904, vol. VIll, p. 5—B1\. Afori de codex 9 gi 10 Syllogul fol, gree, de codex Karatheodorl, de cod. 147 din Biblioteca Natlonald din Atena yi de unele cari se giseso in bibllo- tect europene, Sp. Lambros vede un codex Caragea si in eel de sub N-rul 11 din bibliot, parlainen= tulai din Atena, 4} Din nefericiro ne lipseste ined © serlere special despre activitaton politck si literark a lui Nicolae Mavrocordat, eici tot cp se spune despre el in Sathas gi alfii nu @ astizi deajuns spre a no face sh prleepem mrisimen acestul birbat. Legrand (Généalogie des Mavrocordato, Paris 1886, 1p. 83—T1) a editat dows Inseminate lucriti vechi latinosti despre Nicolae, datorite Iut A. Epis gi I ‘Th. Hoclb. 4) Veri deserierea acostui codex ficutA de mine In Apend. arhol, vol. XX—XXIL, Spllogul Aol. gree. din C-polo, p. 89-82. Din acest codex S. Oiconomns a oditat Wéyoe Nuwraris, serisoarea, ccitre mitropolitel Mitrofan Grigoras si orindueala funebra edtre Wrancesi. Despre aceasta luerare a lai Oiconomos, veri indreptirile mele in Atkcloy xhe Farep. wal Bvohoy, “Bxaspsing, vol. Hy p. M7451, tunde dia muinitul codex am editat gi o mich pousie a lui Nicolae Mavrocotdat. Ibidem (p. 451—458 ‘i La Legrand (Bibi, greeque vulgairo, vol. II], p. 224) ae alla o epigrama enigaiaties iambick eitre Aunerica gi Hris- tofor Columb de Nicolae. Numeroase serisori ale lui Nicolae ln Legrand (Epistolaire gree gl Recueil de documents grees). In "Banhys "AQA)na, vol. Up. 799, se allt un hrisor al Iui Nicolae (1714) pen- tru Diseriea sfintei Duminect din Hio, Despre Mégeyya «bushing alo acelulag, vexi artle, special de 1, Taicopulos in giaral TrysBpéyng (C-pole) 3908, N-rul 2028, 4) Cin. H. Slamatiades, Vinxyayie tiv ior Besgurvdior web “Oho, Kees. Atena 1868, A. Ipsilant, shy "Aiwau, p, 823, 836, 345, 350, 447, ) Niel despre Citas, Insomnat seriftor din see. al 18-loa, nu oxisti un tratat special; Jnfor- tmatilla co avem despre ol sunt imprigtiate uncori in elefi gi siare inaccesibile. Cetitorul are la ine demana sa anele stirl in; A. Ipsilant, Ta psi chy Zhasor, p. 916, 25, 861, 967; Salhas, BIbl. med, vol. 1H, p. 190, 229. C. Brbiewanu, Croniearii gresi, p, 202; M. Ghedeow Xpoonk xs Uacpeupy. Axa Bulag, Crpole 1883, p. 157-161; A. PB Kerameus, 'Avdionce lepocoivn, sewqoohoyins, vol. I, p. 3695 vol IV, p. 628, 581; A. 2. Kerameus, Pe-dayus & Dypdpys ual'e wexphy abeud Xpowsdy {In aiaral «Patrise, Bucuresti 1900, n-role 2838, 2889, 2890, 2891). In apend, arhool. vol. XX XXIL Syll. Ml, am publicat (p. 107108} o parte dintr'o serisoare palriarhald, prin eare Critias este Imaintat Ia rangul de mare eclesiash al Marei Hiseviei, Crit, find secretar patriarhal in C-pole, a seris tp eurs de geciml de ani numeronse sericori patriarhale gl sinodale, dela casi pistré copit In ccodiee proprii conservate gi astiai in arhivele pateiarbiol din C-pole. Mai avem glo mare colecjie de serisori autografe de ale invatatilor din seo. al 17ea gi al 28-lea, pe eari le-a unit formind un sin- gue codex deosebit, pastrat pind in vremea noastra la + loan D. Ralles, deputat in Atena; agest sodlex e descris in amanuntime de Sp. Lambros In Neos Edyopriuwy, 1907, vol. IV, p. 206-224 DowA serisori ale lui Gritias (una edtre Nicolae Carages, cealalta cfitre Alexandru Giiea) au fost ceitate de 22. Phitites (Pandora 1859, vol. IX, p. 43445}, 8} a oditat I, Sakkelion un dialog de acclag: «Kare ems preyniag Blygsn §. 6.