Patogenitate bacteriană

Dr. Carmen Costache

 Patogenitate bacteriană
Planul cursului

• Patogenitate – definitie, proprietati

• Virulenţa – DL 100%, DL 50%
• Relaţia microorganism – organismul uman
– Flora normală (microbiocenoza)
– Clasificarea patogenetica a microorganismelor
• Postulatele lui Koch/Postulate moleculare
• Microorganismele şi patogeneza
• Evitarea mecanismelor de apărare a gazdei
• Producerea infecţiei
– Exotoxine
– Endotoxine
 PATOGENITATE BACTERIANĂ

= capacitatea unui microorganism de a produce o boală

infecţioasă.
• Relatia: gen sau specie microbiană  specie animală
• o specie bacteriană → îmbolnăvire la o anumită specie
• Clasificare/nomenclatura
– infecţii la animale - zoonoze;
– infecţii umane - antroponoze
• ex. gonoree, sifilis, febra tifoidă
– infecţii la animale transmisibile la om - antropozoonoze
• ex. leptospiroze, bruceloză.
 PATOGENITATE BACTERIANĂ
Virulenţa
• apreciere cantitativă a patogenităţii
• determinată în condiţii de laborator
• efectul microorganismului sau a unui produs al acestuia
– în vivo, pe animale de laborator sau
– în vitro, pe culturi de celule.
• Se determină cantitatea cea mai mică de microorganism
sau produs, care produce îmbolnăvire sau moarte pe
sistemul de testare biologic.
• Doza letală (DL) 100% = cantitatea cea mai mică de
microorganisme, sau de produs bacterian, capabilă să
cauzeze moartea tuturor animalelor inoculate.
• în practică: DL 50% (diferenţe mari legate de nivelul
rezistenţei naturale a animalelor inoculate).
 PATOGENITATE BACTERIANĂ
Virulenţa
• Pasteur: posibilitatea de atenuare a
virulenţei
(Pasteurrella - bacilii holerei găinilor)
– ulterior atenuarea virulenţei
bacilului cărbunos => vaccinul anticărbunos.
În cadrul unei specii bacteriene există:
• tulpini cu virulenţa crescută: produc boli cu evoluţie
clinică gravă;
• tulpini cu virulenţa diminuată: produc forme uşoare
de boală;
• tulpini cu virulenţa atenuată: sunt utilizate în
prepararea de vaccinuri.
 PATOGENITATE BACTERIANĂ
Microorganismele patogene produc boală
când pătrund în organismul uman
(pathos = boală; gennan = a produce).

Prezenţa /creşterea microorganismelor NU

determină întotdeauna boală !!!!
 Relaţia microorganism – organismul uman

• Parazitism
– obligatoriu
• intracelular (ex. Chlamydia)
– facultativ
• in interiorul celulei, în afara celulei/ medii de
cultură
ex. Staphylococcus, Mycobacterium tuberculosis, Salmonella
• Comensalism: flora normală (microbiocenoza)
• Origine:
– mamă
– personal medical/mediu spitalicesc
– mediu înconjurător
 Flora normală (microbiocenoza)
• Microorganisme comensale =
microorganisme care fac parte din flora
normală
• microorganisme rezidente
• microorganisme tranzitorii

• Microbiocenoza = asociaţie bacterii/levuri

– echilibru
– Site-uri (habitate)
• cavitatea orală & tractul respirator superior
(Nazofaringe)
• intestin
• piele
• vagin
• uretra
 PATOGENITATE BACTERIANĂ

Speciile microbiene patogene pot fi:

1. bacterii cu patogenitate certă (patogeni primari):

– produc întotdeauna boală la pătrunderea în
organismul uman.
• Salmonella tiphy - febra tifoida;
• Yersinia pestis (pesta, ciuma);
• Shigella spp. (dizenteria bacilară)
• Treponema pallidum (sifilis);
 PATOGENITATE BACTERIANĂ

Speciile microbiene patogene pot fi:

• 2. Conditionat patogeni
– Produc imbolnaviri doar in anumite circumstanţe
– uneori membri ai florei normale
• Staphylococcus,
• Candida spp.
 PATOGENITATE BACTERIANĂ

Bacterii condiţionat patogene

– Conditionarea/Oportunitatea:
• bacterie,
• organismul uman,
• condiţiile de întâlnire dintre bacterie şi organismul uman.
– Bacterie: achiziţia de material genetic, care codifică factori de
patogenitate.
• E.coli - tulpini enterotoxigene (ETEC),
• tulpini enteroinvazive (EIEC);
– Gazdă:
• leziuni preexistente: ex. persoane cu leziuni valvulare, la care
Streptococi viridans pot ajunge în sânge (ex. după extracţii dentare) şi
pot produce endocardită.
– Circumstanţe de întâlnire bacterie- gazdă:
• cantitatea mare de bacterii,
• bacteriile comensale ajung în alt situs decât habitatul lor
natural, prin manopere medicale
 PATOGENITATE BACTERIANĂ

Speciile microbiene patogene pot fi:

3. Microorganisme oportuniste:
– la persoanele imunocompetente => infecţii
asimptomatice sau cu evoluţie clinică uşoară
– la imunodeprimaţi => infecţii grave, uneori letale.
 PATOGENITATE BACTERIANĂ

Bacterii saprofite
• trăiesc în natură
• ciclul natural al substanţelor
• Descompunerea organismelor moarte
– componente organice => substanţe chimice anorganice
PATOGENITATE BACTERIANĂ
Postulatele luiKoch
• Un microorganism = agent etiologic dacă
respectă postulatele lui Koch.
1. Agentul etiologic al unei boli infecţioase
trebuie să fie prezent în toate cazurile de
boală.
2. Agentul etiologic trebuie să poată fi izolat pe
medii de cultură
3. Agentul etiologic izolat şi menţinut în
laborator în cultură pură trebuie să reproducă
infecţia prin inocularea la animale de
experienţă, de la care trebuie să fie reizolat pe
mediu de cultură.
4. Trecerea printr-o infecţie trebuie să conducă în
organismul bolnav la instalarea unei imunităţi
specifice faţă de agentul etiologic respectiv.
 Postulate moleculare
• Descriu factorii de virulenţă

1. Genele de virulenţă sau produşii

acestora trebuie să fie prezenţi
2. Prezenţa genelor de virulenţă
transformă un non-patogen într-un
patogen
3. Genele de virulenţă trebuie să fie
exprimate în timpul infecţiei
4. Anticorpii împotriva produşilor
genelor de virulenţă sunt
protectori.
 Stagiile unei boli infecţioase

• Transmiterea:
• Doza infectantă 10-106 organisme
• Perioada de incubaţie :
variabilă
• Perioada de stare
• Convalescenţa:
– vindecare
– latenţă
Microorganismele şi patogeneza
 Microorganismele şi patogeneza
1. Modalitatea de transmitere:
– fecal-orală (holera)
– interumană (tuberculoza)
– de la animale (rabia)
– cu ajutorul unor vectori
• Insecte artropode (pureci
capuse)
– ciuma,
– boala Lyme
 Microorganismele şi patogeneza
Clinic= Perioada de incubatie

2. Aderenţa
– Previne îndepărtarea rapidă
– Frecvent aderă cu ajutorul pililor
– Specificitate
• Receptor prezent => infecţie
• NU receptor => NU infecţie
 Microorganismele şi patogeneza
Clinic = Perioada de incubatie
3. Colonizarea: multiplicarea şi
continuarea infecţiei
– Competiţia cu flora normală
– Factori de rezistenţă împotriva
colonizării:
• bila
• pH-ul acid din stomac
• peristaltismul intestinal
• cilii tractului respirator
• IgA (anticorpi de la nivelul mucoaselor)
 Microorganismele şi patogeneza
Clinic: Perioada de stare

4. Afectarea gazdei
• Invazivitate
• Toxicitate
Interacţiunea bacteriilor cu mucoasele.
(a) Asociere.
(b) Adeziune.
(c) Invazia.
 Invazia = ruperea barierelor anatomice

1. Piele:
 răni
 insecte, vectori
2. Traversând mucoasele
(ex. epiteliul celular intestinal)
 Evitarea mecanismelor de apărare a gazdei

• 1. Ascunderea în celulele gazdei

– intracelular: evitarea expunerii la anticorpi

• 2. Evitarea distrugerii de către complement

3.Evitare fagocitozei
 Evitarea anticorpilor

• 1.Variaţia antigenică
• noi pili
• 2.IgA proteaze
• Neisseria gonorrheae
• 3. Asemanatoare cu Ag proprii
• capsula Streptococcus pyogenes = acid hialuronic,
secretat şi de ţesuturile gazdei
 Afectarea gazdei (producerea infecţiei)

• 1. Exotoxine
– necesită colonizare anterioară (holera)
– toxiinfecţii alimentare chiar şi în absenţa
bacteriilor
• Botulism
• toxina Staphylococcus aureus
– Sunt ţinte pentru anticorpii neutralizanţi
• Vaccin
 Afectarea gazdei (producerea infecţiei)

• 2. Toxine care afectează membranele

Hemolizine
• Determină liză celulară: Streptolizina O

Fosfolipaze
• clivează lipidele membranare: Clostridium perfringens –
gangrena gazoasă

• 3. Superantigene
 Superantigene
• Hiperstimulează sistemul imun
– Se leagă direct de antigenele de clasă II MHC
– Activează limfocitele T
 Superantigene
• Eliberează cantităţi importante de interleukine (1,2)

– Determină şoc => Simptome de şoc toxic

• febră, greaţă, diaree, vărsături
• Insuficienţă de organe, colaps circulator
– Cauză de sindrom şoc toxic (TSST)
• Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes
 Afectarea gazdei (producerea infecţiei)

• 4. Endotoxine
• parte structurala a celulei bacteriane - LPS
– doar la bacteriile Gram negative
 ENDOTOXINE EXOTOXINE
• În peretele celular al G(-) • Secretate de unele G(+) şi G(-)
• LPZ – Lipid A • Polipeptide
• Cromozom • Plasmide/bacteriofagi
• Toxicitate scazută (MLD~100 μ) • Toxicitate înaltă (MLD~ 1 μg)
• febră, şoc • Efecte variate
• NU vaccin • Anticorpi = antitoxine
• Stabile la 100°C pentru 1 h • anatoxine => vaccin
• Sepsis • Distruse la 60°C (excepţie enterotoxina
stafilococică)
• Tetanos, botulism, difteria, etc.
 ENDOTOXINE

• Mecanismul de acţiune - nespecific

– acţionează identic
• activare a diverselor celule (monocitelor,
macrofagelor, limfocitelor, plachetelor sanguine şi
celulelor endoteliale)
• stimulează producerea citokinelor proinflamatorii
– febră, prin acţiunea pirogenului endogen ( IL1)
– modificări vasculare: vasodilataţie, creştera
permeabilităţii vasculare
– în doze mari, endotoxina determină şoc toxic,
coagulare intravasculară diseminată, semne de suferinţă
organică
• Potential: în orice infecţie cu bacterii Gram negative
ENDOTOXINE
 PATOGENITATE BACTERIANĂ
A. Toxine bacteriene
• 1. Toxine bacteriene codificate de bacteriofagii temperaţi:
– toxina difterică codificată de bacteriofagul  tox, la bacilul difteric
– eritrotoxina - toxina scarlatinoasă, la streptococul  hemolitic
– fibrinolizina stafilococică
– enterotoxina stafilococică
– toxine, la bacterii din genul Clostridium
– toxina Shiga-like, la bacilul coli (asemănătoare toxinei b. dizenteric Shiga)

• 2. Toxine bacteriene codificate de plasmide:

– toxina exfoliativă a stafilococilor
– toxina bacilului cărbunos
– toxina bacilului tetanic
– hemolizina bacilului coli
– enterotoxina tulpinilor enterotoxigene de E. coli
 Exotoxine
• Toxin difterică <= Corynebacterium diphteriae
• bacteriofag temperat
• subunităţi A-B
» B – legare
» A - enzimă

• Acţiune: inhibă sinteza proteinelor

• ADP- ribozilarea factorului de elongare
• EF-2 bacteria≠ EF-2 uman
(diphthamide)
Acţiune: Pseudomonas, E.coli,
Vibrio cholerae, Bordetella pertussis
 Exotoxine
• Toxina tetanică <= Clostridium tetani
• Neurotoxină (tetanospasmina)
• Codată plasmidic
• Acţiune: previne eliberarea
neurotransmiţătorului inhibitor glicina
=> spasm
• răspândire: axon / sânge
• Măduva spinării
 Exotoxine
• toxina botulinică <= Clostridium botulinum
• Neurotoxină
• Bacteriofag
• Acţiune: blocheză eliberarea acetilcolinei la nivelul
sinapselor => paralizie
• Cel mai toxic compus cunoscut
• 2 subunităţi: legare – acţiune
Clostridium botulinum
 Exotoxine

Bacillus anthracis => 3 exotoxine

• factorul edem = adenilat ciclază (AC)
• factorul letal ????
• antigen protector
Streptococcus pyogenes
• toxina eritrogenică
• Responsibilă de erupţia din scarlatină
• Bacteriofag
 Exotoxine
E.coli enterotoxina termo-labilă
• Codată plasmidic
• activitate de adenilat-ciclază => creşte cAMP =>
– inhibarea absorbţiei Na
– Pierderea de electroliţi (Cl)
– Diaree apoasă
• Aceeaşi acţiune a toxinelor V. cholerae, B. cerreus
 Exotoxine
Bordetella pertussis
• Toxina pertusis inactiveaza inhibitorul
adenilat-ciclazei => creste AC
• Cresterea cAMP
=> celulele devin foarte sensibile la stimuli
=> Tuse convulsiva