„Tendințe în dezvoltarea serviciilor în

România”

Realizat de: Ursu Cristian

 -Cuprins-

ARGUMENT

CAPITOLUL I – Prezentarea serviciilor din România

I.1. Servicii de avocatură

I.2. Servicii de consultanță

I.3. Servicii de publicitate

I.4. Servicii de publicitate online

I.5. Servicii de relații publice

I.6. Servicii medicale

I.7. Piața de servicii medicale private

I.8. Servicii de turism

I.9. Servicii de divertisment

I.10. Jocuri de noroc

I.11. Piața de francize

I.12. Servicii de curierat

I.13. Servicii de cercetare de piață

I.14. Servicii de recrutări online

I.15. Servicii de transport

I.16. Servicii de taxi

I.17. Servicii de pază și securitate

I.18. Servicii financiar-bancare

CAPITOLUL II – Dezvoltarea serviciilor în România

BIBLIOGRAFIE

-ARGUMENT-

Experienta acumulata de Romania in anii de tranzitie

furnizeaza suficiente argumente cu privire la rolul serviciilor in
dezvoltarea economica a tarii noastre, si anume: expansiunea
activitatilor de servicii poate contribui la redresarea
dezechilibrelor economice fundamentale si, respectiv, la
reducerea fluctuatiilor economice severe care afecteaza
economia pe parcursul procesului de ajustare.

Economia Romaniei, dupa o lunga perioada de regres a

inceput sa semnaleze, dupa anul 2000, o oarecare inviorare, in
conditiile revigorarii procesului investitional si a exportului.
Totusi, se mentin inca o serie de dezechilibre macroeconomice
reflectate in marirea deficitului bugetar si a balantei de plati
externe. Ca urmare a progreselor lente in directia formarii unor
structuri economice moderne, Romania se confrunta si in prezent
cu o serie de dificultati in satisfacerea cererii pentru o gama
larga de servicii de inalta calitate, reclamate de procesul
reconstructiei si consolidarii pietei. Aceasta situatie afecteaza in
mod negativ functionarea pietei, care este strans legata de
disponibilitatea de servicii moderne si performante,
corespunzatoare standardelor occidentale. Totodata, trebuie sa
mentionam ca sectorul industrial si agricol sunt private de
diversitatea input- urilor de servicii, atat de necesare in procesul
de adaptare la exigentele pietei externe. Gradul redus de
realizare a investitiilor straine directe in economie se datoreaza
si lipsei unor facilitati infrastructurale si de servicii moderne,
indispensabile desfasurarii activitatilor de afaceri si racordarii la
retelele de operare de anvergura globala.
 In urma analizei de ansamblu a sectorului de servicii, se
poate mentiona ca datorita starii de subdezvoltare relativa a
acestui sector in Romania, reconsiderarea locului serviciilor in
strategia dezvoltarii economice a tarii noastre, se impune cu
stringenta. Prin urmare, demersurile promovate in sfera
serviciilor trebuie sa se fundamenteze pe intelegerea rolului
strategic al fluxurilor de servicii in cadrul procesului relansarii si
dezvoltarii economice durabile a Romaniei, al modernizarii
economiei si al integrarii acesteia in structurile economice
europene si mondiale.

Se impune ca Romania sa isi valorifice principalele atuuri

de care dispune - si care se refera la: nivelul educational ridicat,
care constituie o oportunitate importanta pentru dezvoltarea
serviciilor intensive in cunoastere (servicii informatice,
cercetare, sanatate); costul redus al fortei de munca , care
reprezinta un element de atractie pentru investitorii straini, atat
in domeniul serviciilor, cat si in celelalte sectoare
economice; potentialul de resurse naturale, insuficient exploatat
la ora actuala si care poate reprezenta o importanta sursa a
cresterii economice (in special, turismul, industria
agroalimentara, agricultura, silvicultura) - si totodata, sa isi
solutioneze problemele cu care se confrunta inca - in
special, infrastructura (de transport, telecomunicatii, utilitati
publice) insuficient dezvoltata, care influenteaza negativ
atragerea de investitii straine directe in Romania.
 -CAPITOLUL I-

Prezentarea serviciilor din România

I.1. Servicii de avocatură

În prezent avocații români pot oferi consultanță sau pot

pleda în instanțele din toate celelalte state din  Uniunea
Europeană, excepție făcând Grecia și Luxemburg. De la 1
ianuarie 2007, când România și Bulgaria au aderat la UE,
statele membre erau obligate să transpună în legislația
proprie directiva care obligă statele Uniunii Europene să
recunoască reciproc profesia de avocat. Atunci atât românii,
cât și bulgarii ar fi trebuit să primească dreptul de a profesa
liber avocatura oriunde în Uniune. La finele anului 2007 însă,
22 dintre cele 27 de state membre UE nu aveau legi na ționale
prin care să le recunoască apărătorilor români și bulgari
dreptul de a profesa liber. Ca atare, Comisia Europeană le-a
chemat în fața Curții Europene de Justiție. Ca urmare a
acestei presiuni, majoritatea statelor s-au conformat.

I.2. Servicii de consultanță

Piața de consultanță se situează la circa 460 milioane euro
în anul 2008. Ponderea cea mai mare o au segmentele de audit și
consultanță financiară (segment estimat la 140-150 milioane
euro) și de consultanță juridică (circa 130-140 milioane euro).
Ritmul de creștere cel mai puternic se regăsește pe segmentul
de piață corporate finance și investment banking.
Piața autohtonă de consultanță fiscală și audit a fost
estimată în 2007 la valoarea de aproximativ 300 milioane
de Euro, fiind dominată de firmele din grupul Big
Four(PricewaterhouseCoopers, KPMG, Ernst & Young și Deloitte
Touche Tohmatsu), alături de firme considerate din eșalonul doi,
cele de după Big Four, respectiv BDO Romania, Mazars, Baker
Tilly, Scot&Company Consulting sau Moore Stephens Riff.

I.3. Servicii de publicitate

 În anul 2009, piața de publicitate din România a fost de 339

milioane euro. Din punctul de vedere al mediului de
comunicare, cheltuielile au fost: televiziune - 222 milioane
euro, print - 37 milioane, online - 13 milioane
 Pentru anul 2008, cheltuielile nete de publicitate în
România sunt estimate la 625 milioane de Euro. Valoarea este
cu 32% mai mare decât cea din 2007. Din anul 2000, compania
Alfa Cont Media Watch monitorizează consumul de publicitate
pe televiziune, presă și radio.
 În anul 2005, încasările din publicitate au fost: televiziunea
- 144,2 milioane dolari, presa scrisa - 87,5 milioane dolari,
publicitatea outdoor - 19,05 milioane dolari, radio - 17,2
milioane dolari și internet - 3 milioane dolari.
 Valoarea brută a pieței de publicitate în  2007 s-a ridicat la
5,17 miliarde de euro. În realitate, bugetele nete de publicitate
sunt mult mai mici.
 Potrivit mai multor analiști de pe piață, în 2007, pe TV au
fost aplicate discounturi medii situate în jurul a 92-95%, iar pe
radio, in jurul a 40%. Pentru presa scrisă, discounturile au fost
de 40-50%. Canalul de promovare preferat de companii în 2007
a fost TV-ul, care a adunat 92% dintre bugetele brute, adică
4,75 miliarde euro. Ziarele au atras 3,41% din bugetele de
publicitate, revistele — 3,09%, iar posturile de radio — 1,76%.
 Piața de publicitate pe telefonul mobil este estimată pentru
anul 2009 la valoarea de 4,5 milioane de Euro.

I.4. Servicii de publicitate online

În anul 2008 valoarea pieței de publicitate online din
România a fost de 19,6 milioane de euro, față de 2007 când
valoarea pieței a fost estimată la 10 milioane de euro. În
anul 2005 piața de publicitate on-line din România a fost
estimată la 3 milioane euro În primul trimestru al anului 2008,
primele trei regii de publicitate online aveau o cotă de pia ța
cumulată de 66%. Boom Advertising se afla pe primul loc în topul
regiilor de publicitate, cu o cotă de piață de 32%, calculată în
funcție de suma vizitatorilor unici ai site-urilor din portofoliu. Pe
locurile următoare se aflau ArboInteractive cu 21% și Media Pro
Interactive cu 13%.
Valoarea pieței de publicitate online din Romania a atins, în
anul 2010, cifra de 86 milioane lei (20,4 miloane euro), fa ță de 65
milioane lei în 2009 și 72,4 milioane lei în 2008. 

I.5. Servicii de relații publice

Piața de relații publice a crescut în anul 2008 cu 25%, la 30
milioane euro, față de anul 2007.

I.6. Servicii medicale

În august 2010, în România existau 425 de spitale . În
prezent (mai 2010) doar 4,1 milioane de români plătesc
contribuția la sănătate, în timp ce 11,6 milioane sunt scuti ți, din
diferite motive, de la această plată. În total există 16,7 milioane
de oameni care beneficiază de servicii de sănătate. Contribuția la
sănătate a angajatorului și a angajatului este în prezent de
10,7%.

I.7. Servicii medicale private

Piața de servicii medicale private este estimată la 400 de
milioane de Euro în anul 2009. Pentru anul 2010 este estimată o
creștere de 25% până la 500 milioane euro.
Principalii jucători
sunt: Medlife, Medicover, Synevo, Centrul Medical Unirea, Gral
Medical, Centrul Medical
Sanador, Medsana, Euromedic, Medcenter, Polisano, Centrul
Medical Romar și Hiperdia.
În prezent, cele mai mari spitale private sunt Arcadia
Hospital din Iași și Memorial Hospital din București. În anul 2010
se preconizează construcția altor 4 spitale private, de către
firmele Sanador, MedLife, Centru Medical Unirea și Medicana
Hospital din Turcia.

I.8. Servicii de turism

Piața de turism din România a înregistrat încasări de un
miliard de euro în 2006. Pe litoral se estimează, pentru vara
anului 2008, o creștere de 15% a numărului de turiști față de anul
precedent, la circa două milioane; pe segmentul de incoming
sunt asteptați circa 120.000 de turiști, cei mai mulți provenind
din țări precum Germania, Franța și Austria; pe segmentul de
outgoing, cele mai importante destinații pentru sezonul estival
vor fi Grecia unde sunt asteptați peste 300.000 de turiști
români, Bulgaria, unde vor merge circa 250.000 de români
și Turcia cu 156.000.
În anul 2009, România a fost vizitată de 1,27 milioane de
turiști străini, care au cheltuit 1,2 miliarde de dolari. Prin
comparație, Bulgaria a fost vizitată de 5,7 milioane de turiști
străini, Ungaria - 9 milioane, Cehia - 6 milioane, Croația - 9,3
milioane, Polonia - 11,8 milioane, Cipru - 2,1 milioane, Austria - 21
milioane, Grecia - 15 milioane iar Turcia - 25 milioane.
România deține cele mai multe săli de jocuri și aparate
electronice din Uniunea Europeană. Numai în Bucure ști există
700 de săli cu jocuri electronice de noroc și 12 cazinouri.
Comparând, în toată Ungaria sunt doar 3 cazinouri, iar în Grecia
9. Peste 60% din clienți sunt străini.
Proiectul de promovare a potențialului turistic al României
este finanțat din fonduri europene și are alocat 75 milioane de
euro până la finalul anului 2013.
În anul 2008, Bucureștiul avea o capacitate de cazare de
16.882 de locuri și a primit 952.000 de turiști, ceea ce înseamnă
o utilizare a capacității de cazare de aproape 35%. Prin
comparație, în anul 2009, în Paris au fost 14,8 milioane de turiști,
în Londra 14,1 milioane de turiști iar în Budapesta 6-7 milioane de
turiști. În prezent (iulie 2010) Bucureștiul nu beneficiază nici
măcar de un site turistic official.

I.9. Servicii de divertisment

În anul 2009, încasările totale ale cinematografelor (gross

box office) au fost de circa 87 milioane lei. La acestea se adaugă
circa 8 milioane lei - suma investită de companii în publicitatea
la cinema.

I.10. Jocuri de noroc

În anul 2008, piața cazinourilor live ajunsese la un miliard

de euro dar a scăzunt până la 200 de milioane de euro în 2011. În
anul 2009, existau 14 cazinouri în București și 12 în provincie.
Până în august 2011 au mai rămas doar 11, șase în Bucure ști și
cinci în provincie.

I.11. Piața de francize

Piața francizei a depășit 730 milioane euro în anul 2004 .
Prima franciză clasică recunoscută intrată pe teritoriul românesc
a fost McDonald's în anul 1995.

I.12. Servicii de curierat

 Piața de curierat a avut o valoare de 250 milioane  Euro în

anul 2008. Pentru 2009, se estimează o scădere la 200
milioane euro.
 Valoarea pieței a fost de 100 milioane euro în 2005.
 Cei mai importanți jucători sunt Fan
Courier, DHL, UPS, TNT, Pegasus, TCE Curiero.

I.13. Servicii de cercetare de piață

 Piața locală de market research a ajuns în 2008 la
aproximativ 33 milioane euro.

I.14. Servicii de recrutări online

Piața de recrutări online a fost estimată în anul 2008 la 5

milioane de euro.

I.15. Servicii de transport

Rețeaua de transport din România este destul de variată,
această țară situându-se din acest punct de vedere la un nivel
acceptabil față de celelalte țări. Transporturile sunt urbane în
interiorul localităților dar și interurbane.
În momentul de față în România nu există statistici oficiale
cu privire la numărul persoanelor care folosesc autovehiculele
proprietate personală, ci doar cele referitoare la traficul
interurban și internațional. Astfel în anul  2008 s-au înregistrat un
număr total de 384.515.000 călători, din aceștia 296.954.000
(77%) au călătorit pe cale rutieră, iar 78.252.000 (20%) au ales
trenul ca mijloc de transport. Avionul a fost preferat de circa
9.077.000 persoane în 2008 și 20 milioane în 2018,  restul
pasagerilor (232.000) preferând căile fluviale și maritime.
În următorii ani se preconizează investiții majore în
infrastructura de transport prin modernizarea unor drumuri
naționale și de interes local, dar și în construcția de autostrăzi.
De asemenea se urmărește modernizarea căilor ferate și
creșterea vitezei medii de circulație, care în prezent se află la un
nivel scăzut față de alte țări europene, dar și construirea unor noi
căi ferate, cum ar fi Vâlcele-Râmnicu Vâlcea aflată pe coridorul
IV de transport european. Alte măsuri care urmează a fi luate
pentru modernizarea infrastructurii românești o reprezintă
construcția de noi aeroporturi (Ghimbav-Brașov, Galați-
Brăila etc.) și mărirea capacităților celor existente. În domeniul
transporturilor navale se va urmări creșterea traficului
pe Dunăre.

I.16. Servicii de taxi

 Piața serviciilor de taximetrie din București este estimată
la aproape 100 de milioane de euro pe an (februarie 2012). Tariful
mediu la care au aderat majoritatea companiilor de taxi este de
1,4 lei/km, iar limita legală maximă le permite taximetriștilor să
ajungă la 3,5 lei/km.

I.17. Servicii de pază și securitate

Piața serviciilor de pază și securitate s-a ridicat în anul

2008 la 543 milioane euro. În România există circa 1.100 de firme
de securitate, cu un număr de peste 100.000 de angaja ți la nivel
național. Principalii jucători din piața locală sunt  G4S Security
Services (Danemarca), BGS (Romania), Securitas Security
Services (Suedia) sau Rosegur (Spania).

I.18. Servicii financiar-bancare

În martie 2009, pe piața din România se aflau 43 de bănci,
cu un număr de sucursale și agenții de 6.500, și cu active de 79
miliarde euro. Activele cumulate ale băncilor erau de 50,9
miliarde euro în anul 2006 și 34,83 miliarde euro în anul 2005.
Profiturile acestui sector au fost de 1,27 miliarde euro în 2008,
față de 825 milioane euro în 2007  și 547,7 milioane euro în 2005.
Numărul de sucursale și agenții au crescut în 2007 și 2008 cu
câte peste 1.000 de unități. Numărul salariaților din industria
bancară era de 65.655 în decembrie 2007, a atins, în noiembrie
2008, un maxim de peste 71.900, și a scăzut la 69.219 în iunie
2009. În iulie 2010, în România existau 44 de bănci. În iunie 2009,
rețeaua teritorială a sectorului bancar era de 6.446 de unită ți,
față de 5.481 în decembrie 2007.
În decembrie 2007, bancherii erau în topul celor mai bine
plătiți angajați din economie, cu o medie de 1.076 de euro pe
lună - salariu triplu față de decembrie 2004. În iunie 2010,
câștigul salarial mediu net al angajaților din bănci s-a ridicat la
3.442 de lei, față de 4.116 de lei în aprilie 2009.
În decembrie 2005, în România existau șapte milioane de
carduri de plată active, care puteau fi utilizate la aproximativ
20.000 de POS-uri în magazine și aproape 4.000 de ATM-uri.
România a atins o rată de 336 carduri la la 1.000 de locuitori în
2005 față de media de 663 în Polonia, Cehia și Ungaria. Numărul
de POS-uri instalate a crescut de la peste 11.000 în 2003 la
25.000 în martie 2006.
În februarie 2008, creditul de retail per capita era de circa
500 de euro în România, comparativ cu 1.700 de euro în Ungaria
și 1.300 de euro în Polonia. În plus, aproximativ zece milioane de
români, cu vârste de peste 15 ani, nu erau clien ți ai niciunei
bănci, în timp ce populația bancarizată număra doar 8,4 milioane
de persoane.

-CAPITOLUL II-

Dezvoltarea serviciilor în România

Reconsiderarea serviciilor in strategia dezvoltarii viitoare a

Romaniei - si, implicit, amplificarea pozitiei si rolului serviciilor in
cadrul economiei nationale - presupune doua directii de actiune,
si anume:

1. Adancirea relatiilor de interconexiune si integrare dintre

sectorul serviciilor si restul economiei in general, si dintre
servicii si industrie in special,printr-o politica activa de
dezvoltare a capacitatilor nationale generatoare de servicii
(fundamentata in principal pe dezvoltarea serviciilor de
productie, a celor din domeniul IT s.a.); totodata, printr-o
integrare mai ampla a functiilor de servicii in sectoarele
productiei materiale (agricultura, industrie, constructii),
aceste sectoare vor reusi sa aduca un plus de valoare
produselor lor, devenind mai competitive si cu o capacitate
mai mare de satisfacere a exigentelor consumatorilor;
2. Extinderea sferei tranzactiilor internationale cu
servicii, prin sporirea competitivitatii serviciilor romanesti
pe pietele internationale, pentru a putea beneficia in mod
real de integrarea sa in reteaua globala de servicii; printr-o
 amplificare a participarii Romaniei la tranzactiile
internationale cu servicii si, in particular, printr-o sporire
adecvata a incasarilor din turismul international deficitul
balantei de plati externe ar putea fi redus si, de asemenea
ar putea fi atrase resursele financiare necesare dezvoltarii
infrastructurii, modernizarii tehnologiilor, precum si
ameliorarii nivelului de trai al populatiei.

Prin urmare, domeniile tertiarului care trebuie incluse

prioritar in obiectivele si strategiile de dezvoltare viitoare sunt
cele al caror potential a fost insuficient valorificat pana in
prezent. In acest sens, amintim ca resursele naturale si
antropice valoroase de care dispunem, resursele umane de o
calitate superioara si costurile salariale reduse, toate acestea
reprezinta de fapt un fundament solid pentru dezvoltarea de
servicii competitive pe plan national.

Concret, domeniile de importanta vitala pentru relansarea

sectorului tertiar in tara noastra si pentru dezvoltarea serviciilor
nationale sunt:

1. serviciile bazate pe cunoastere (industria de software);

2. transporturile;
3. serviciile pentru populatie (de consum);
4. serviciile pentru productie;
5. serviciile care contribuie la dezvoltarea resurselor umane;
6. serviciile de protectie a mediului;
7. serviciile de administratie publica.

Toate considerentele mentionate cu privire la aceste

domenii ale serviciilor de importanta vitala, ne permit sa facem
aprecierea ca, strategia dezvoltarii durabile a sectorului tertiar in
tara noastra este, de fapt, sinonima cu transformarea economiei
romanesti intr-o economie a serviciilor - care defineste astazi,
fara exceptie, toate tarile dezvoltate.
 -BIBLIOGRAFIE-
Wikipedia 2010 - https://ro.wikipedia.org/wiki/Serviciile_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
[Accesat pe 07 Aprilie 2019]
Wikipedia 2010 - https://ro.wikipedia.org/wiki/Transporturile_%C3%AEn_Rom
%C3%A2nia [Accesat pe 07 Aprilie 2019]
Rasfoiesc.com 2019 - http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/Orientari-
strategice-privind-d88.php [Accesat pe 07 Aprilie 2019]