-------------~----- ---- --- ----~-·-- --- ----- #346 P.

001/014
1- rom: IJl::it: 1 11-'V To;DOLJ 01/10/2019 16:39

•
•

MlNlSTERUL EDUCATlEI NATlONALE

I
cti, a Generala Ed
··~~~
4'~ ~ .d-' ~
.

Ji.L , •. W\imAot Prim•~z~~· Tim~"'''· ft 38 4 o:f /ot

, om"~"'
tc;, 2.a1.5
<)"'

F )JN~
.:.i,n, ·- .;;-::;;:;-.~ ------=-=-=---
t vRiu ...:.;:~ - _" ___ _ lI
ru~,--~~J~~~~odw
""',.."'''"'
4
APROB. ~;!4~.
°' '·
vP'/
v'.;'\
- \ /(--i'' ,.,
SECRETAR DE ST$ <:0" 0 ~~!.IJ~~ ".?;;:,\
/12.
An Jo ··-;;-~:£--·· \
1una -•"":..-~~::; ...... ) Ionel-Florian LI ·-- _JR.Wli~J<'-;-,\"'_.)
I
I

~
{ ~ ;/f.!0~\··t~~J~~,, ;: I:.)
~ , ·~ ·. ;'f~t(zf~:> ;..%;: .1!1
t... .......... ~ "
'-·•'-. ---·•""
'\,\~i'.~~v, {o/
.. <t-.'~ r
'--:..{:' c ~0 ~~ ~~'
""-~
<'·
'"----)
Clitre Inspectoratele ~colare Judetene/Inspectoratul ~colar al municipinlui Bucur~ti,
In atentia inspectorului ~colar general ~i a inspectorului ~co!ar de speciaHtate
pentru ]nva\i\mantul pre~colar/educatie timpurie -
I
I
!

Jn vederea implementarii unitare ~i coerente a Curriculumului pentru educa{ia timpurie (aprobat

prin OMEN ru-.4694/02.08.2019) se aproba Scrisoarea metodicii pentru anul ~colar 2019-2020,
prevazutii In anexii.

Vii rugiim sli distribuiti In toate unita\ile de invatiimant pre~co!ar acest document ~i. ulterior, sa
~
verificati modal 1n care sunt respectate recomandlirile fiicute.
I
C, f

DIRECTOR GENERAL,
l
I

II
Mihaela Tania Iriruia

o.r?;,- ,.

DIRECTOR,
Cecili~a
INSPECTOR GENERAL,
Viorica Preda I
'
cfh I !

I
I
I
f
 From:OGEITPV To:OOL.J 01/10/2019 16:39 #346 P.002/014

I
l
I
I
I
EDUCATIA TIMPURIE- 0 NECESITATE
Evolufii In plan sistemic ~i curricular
I
i

Cu cdt ne e mai teama sa facem un anumit

lucru, cu atiit. mai sigiiri putem fl. ca .ace[
II
I!
ceva este important pentru noi •i pentru
cre~terea sufletului nostru.
(Steven Pressfield)
l
In Romania, ca In majoritatea statelor lumii, educatia timpurie a copiilor (ETC) contribuie la
supravie\uirea, cre§terea, dezvoltarea §i instruirea/invatarea timpurie a copiilor, incluzand

c)
aspectele sanata\ii lor, ale alimenta\iei §i igienei, precum §i ale dezvoltarii cognitive, sociale,
fizice §i emo\ionale, incepand din momentul na§terii (§i chiar mai lnainte, din perioada
intrauterina de dezvoltare) §i terminiind cu intrarea in §Coala primarii, in cadrul inva\amiintului
I
I
obligatoriu.

In acest contei-.'t, piina la apari\ia Legii Educafiei Nafionale nr.112011, cu modificarile §i

Ij
completarile ulterioare, Ministerul Educa\iei Na\ionale (MEN) §i-a asumat dezvoltarea, cu
precadere, a componentei de invii\iimiint pre§colar (copii de 3-6 ani) §i, ulterior, consolidarea §i
extinderea acesteia cu componenta de educa\ie antepre§colara (copii de la na§tere la 3 ani), care
este, in prezent, in proces de restructurare.
I
l
Experien\ele acumulate, ca urmare a expunerii §i participarii speciali§tilor romiini la diferite
contexte intema\ionale, favorizate !ndeosebi de UNICEF, Banca Mondiala sau Comisia
Europeana, au facilitat construirea unui curriculum pentru educafie timpurie dinamic-evolutiv,
prin preluare, adaugare ~i adaptare la noile contexte.

I. Curriculumul pentru educa~ie timpurie - argumente, aspecte i·evizuite ~i elemente

0
de stabil~tate (ancore)

Dupii doi ani de analizii, concepere ~i pilotare, anul ~colar 20 J9-2020 incepe cu un curriculum
pentru educatie timpurie (aprobat prin OMEN nr.4694/02.08.2019) care W propune sa
Ii
realizeze o reactualizare ~i o restructurare a curriculumului national pentru educa\i.e timpurie,
aviind la baza mai multe argumente: I
>-
I
necesitatea corelarii cu prevederi ~i recomandiiri din documente promovate la nivel
European, cu impact §i cu implica\ii semnificative, cum ar fi: Comunicarea Comisiei I
Europene 9i Concluzitle Consiliului Uniunii Europene privind educafia ~i fngrijirea f
timpurie: Sa oferim copiilor no9tri eel mai bun start pentru lumea de miiine !
(201 l/C/175/03), A Quality Framework for Early Childhood Education and Care -
Raportul Grupului de Lucru pentru Educa\ie ~i Ingrijire Timpurie de la nivelul Comisiei
I
Europene (2014), Recomandare a Consiliului privind sisteme de fnalta calitate de t
educafie ,; fngrijire a copiilor pre,colari (22 mai 2019);

2
I
I
f
l
 From:DGEITPV To:DOL...I 01/10/2019 18:39 #346 P.003/014

I
[

> corelarea cu celelalte niveluri de invatamiint, pentru realizarea coerentei la nivelul

I'
sistemului educational romiinesc ~i pentru conturru:ea, alaturi de educatia produsii la I
I
celelate niveluri de inva\amant, a competentelor necesare viitoru!ui adult intr-o societate
in continua schimbare;
> corelarea permanentli cu Jegislatia in vigoare, indeosebi cu prevederile care vizeaza
domeniul educa\iei timpurii din: Legea educafiei nafionale nr.112011, cu modificarile ~i
completiirile ulterioare; Legea nr.27212004 privind protecfia ifi promovarea drepturilor
copilului, cu mo.dificiirile ~i completiirile ulterioare, Legea nr.26312007 privind
fnjiinfarea, organizarea ifi funcfionarea cre9elor, cu modificarile ~i completarile
ulterioare; Hotiirdrea de Guvern nr.125212012 de aprobare a Metodologiei de I
>
organizare ~·i ji.mcfionare a creifelor 9i a a/tor servicii de educa{ie timpurie
antepre9co/arii;
atingerea tintelor ~i/sau implementarea unor masuri din strategiile europene ~i na\ionale
de referinta pentru domeniul educa\iei, respectiv: Strategia Europa 2020, Strategia
I
Ci
nafionalii privind reducerea piiriisirii timpurii a ifCOlii (HG nr.417/2015), Strategia
nafionalii privind incluziunea socialii ifi reducerea siiriiciei (HG nr.383/2015); Strategia
nafionalii pentru protec(ia !ff promovarea drepturilor copilului (HG nr.1113/2014);
I
I

II
Strategia Guvernului Romdniei de incluziune a cetiifenilor romdni apar/indnd minoritiifii
rome pentru perioada 2014-2020 (HG 18/14.01.2015); Strategia na/ionalii de fnviifare pe
lot parcursul viefii 2015 -2020 (HG nr.418/2015), Strategia nafionald pentru dezvoltare
durabilii- Orizonturi 2013 - 2020- 2030;
> necesitatea unei abordiiri sistemice a educa\iei timpurii, care inglobeaza, deopotriva,
educa\ia antepre~colara ~i educa\ia pre~colara, evitandu-se abordarea !or fragmentatii, a~a }
cums-a intamplat piina acum;
> accentuarea rolului jocului liber ~i al activitii\ilor integrate in procesul de lnvll\are; I
> trecerea de la un curriculum pe obiective spre un curriculum care are In vedere
competentele viitoare ale copilului, In cofltextul ln care la toate nive!urile de inviitiimant a
!
fast operata aceasta modificare.

Astfel, actualul curriculum pentm educa\ie timpurie a suportat o revizuire structuralii, care a
condus la o descongestionare a acestuia ~i la o corelare cu prevederi legislative ln vigoare prin:
II
c )> eliminarea piir\ii tabelare cu exemple de comportamente ~i con\inuturi pe fiecare tema
anuala de studiu;
>

>
eliminarea detaliilor privind con\inuturile lntalnirii de diminea\a, care vizau o serie de
elemente privind autocunoa~terea, dezvoltarea empatiei, luarea deciziilor etc., in
contextul ln care aceasta rutina a devenit o practicii a cadrelor clidactice; I
I
revizuirea planului de inviitiirniint prin adaugarea activitii\ilor specifice intervalelor de
viirstii aferente nivelului antepre~colar ~i prin eliminarea coloanei cu numar de activitii\i;
> revizuirea Fi~ei de apreciere a progresului copilului, a programului zilnic de activitate ~i
a machetei privind planificarea activitatilor;
)> reconfigurarea modalitii\ilor de desf"a~urare organizatorica ~i financiara a activitiitilor
op\ionale, care, fiind activita\i din planul de 1nva\amant aplicabil, la nivel national,
intregii popula\ii pre~colare, nu pot face parte decat din pachetul de activitati didactice I
gratuite;
II
3
!
~
~
I
I
l
 From;OGEITPV To;OOL..J 01/10/2019 1B;40 #346 P.0041014

l
i

I
1
l

> accentuarea rolului jocului liber i'n via\a copilului antepre~colar ~i pre~colar ~i alocarea
!

I
unei/unor perioade distincte in programul zilnic de activitate;
> reconfigurarea curriculumului pe domenii de dezvoltare, conform prevederilor art.67 (1)
din Legea educafiei nafionale nr.112011, cu modificarile ~i completiirile ulterioare;
>
I
eliminarea obiectivelor cadru ~i de referin\a Ji inlocuirea acestora cu dimensiuni ale
dezvoltarii ~i comportamente, pre!uate din RFIDTC, document oficial, aprobat de MEN
1n 2010 (prin se!ectarea ~i reformularea aspectelor ~i a reperelor, pe domenii de
dezvoltare). · · ··

Reconfigurarea a ti nut seama ~i de faptul cii este necesara men\inerea unor aspecte de stabilitate
(ancore), in vederea implementiirii cu u~urintii a actualului Curriculum pentru. educa{ie timpurie,
respectiv:

> Mentinerea aceluiasi sistem de referintii: !egisla\ia europeanii in vi goare, studiile 1n !l

domeniu, Reperele Fundamentale in Dezvoltarea ~i invii\area Timpurie (RFIDTt i'
0 );> Corelarea cu legislatia nationalii 1n vigoare, indeosebi cu prevederile care vizeaza
domeniul educa\iei tirnpurii;
> Programul anual de studiu (con\inuturile educa\iei ~i lnviijarii) organizat 1n ju_ru! a
~ase teme de integrare curricularii Cine suntl suntem?, Ccmd, cum ~i de ce se
intiimplii?, Cum este, a Jost ~i va Ji aici pe piimant?, Cine ,<i cum
planificiilorganizeazii o activitate?, Cum exprimiim ceea ce simfim? ~i Ce $i cum
vreau sii flu?~
);> Domeniile de dezvoltare, ca repere pedagogice esen\iale pentru a realiza
individualizarea educa\iei ~i a invii\iirii;
);> Programul zilnic de activitate, cu repere privind organizarea Jui pe ore ~i pe tipuri de
activita\i de invii\are ;
> Tipurile de activitiiti de lnvatare (Jocuri ~·i Activitafi Liber Alese, Activitafi pentru
Dezvoltare Persona/ii, Activitiifi pe Doliienii Experienfiale) si cele cinci domeni i
experientiale (Domeniul Limbii ~i Comunicare, Domeniul $tiinfe, Domeniul Om ~·i
Societate, Domeniul Estetic si Creativ, Domeniu/ Psiho-Motric);
> Abordarea integrata a activita\ilor; I
> Lucrul pe proiecte tematice:
> Existen\a zilnicii, obligatorie, a eel putin unei activitiiti sau a unui moment de miscare, I!
0 in aer liber (recomandat) sau 1n incinta institutiei;
);> Jocul - ca activitate fundamentalii a copiilor in griidinija, acesta fiind, deopotrivii,
mijloc de realizare, metodii de invajiimant, formii de activitate dominantii;
> Durata activitiitilor, care a devenit variabilii, In funcpe de particularitiitile copiilor ~i, I
implicit, de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea, de con\inutul
activitatilor, dar ~i in func\ie de modalitatea de desr~urare;
> Activita\ile pe domenii experienjiale - ADE, tinandu-se cont de faptul ca trebuie
l
[

avute in vedere toate domeniile experientiale si ca este necesara asigurarea unui

l

•
echilibru In planificarea mijloacelor de realizare a activitatilor zilnice si saptamiinale;
> Planificarea anualii, care trebuie sii cuprinda: fie eel mult 7 proiecte tematice cu o
duratii maxima de 5 saptamani/proiect, fie un numar mai mare de proiecte variind
intre 1-3 sapti'tmani, siiptamani independente, proiecte de o zi (teme concurente) si
II
proiecte transsemestriale.

!I
 -----·-----·---
From:DC:iEITPV To:DOLJ 01/10/2019 18:40 #346 P.005/014

!
II
I
II. Categorii de probleme, ridicate de ciitre cadrele didactice in intfilnirile regionale
I'
I

1. EVALUARE I
I
l

I
Evaluarea trebuie sii urmiireascii progresul copilului In raport cu el insu~i ~i mai putin I
0
raportarea la norme de grup (relative). Jar progresul copilului trebuie monitorizat cu atentie,
inregistrat, comunicat ~i discutat cu piirintii (cu o anumita periodicitate). De asemenea, evaluarea
I
trebuie sii 1ndeplineascii trei functii: miisurare (ce a 1nvii\at copilul?), predic\ie (este nivelul de !!
dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urmiitor, ~i in special pentru intrarea In ~coala?) ~i i
diagnoza (descrierea starii de fapt ~i identificarea aspectelor care perturba dezvoltarea copilului). I
I
0 evaluare eficienta este bazatii pe observare sistematica In timpul diferitelor momente ale
programului zilnic, pe dialogul cu piirintii §i pe date confirmate de portofoliul copilului, fi§e etc.

Atunci cand vorbim de evaluare In educatia timpurie trebuie sii aducem In discutie ciiteva aspecte
importante, ~i anume:
~ La lnceputul fiecarui an scalar, primele doua-trei siiptlimiini (de regula, piinii lnjurul datei
de I octombrie) sunt rezervate culegerii de date despre copii (evaluarii ini\iale).
l
Educatoarele var observa copiii ln timpul diferitelor momente ale prograrriului zilnic ~i
vor dialoga atilt cu parin\ii, ciit ~i cu copiii, in vederea ob\inerii unei imagini cat mai
apropiate de realitate, cu privire la dezvoltarea psiho-fizicii ~i nivelul de cuno~tin\e ~i
deprinderi al copiilor din grupa la care lucreazii. Toate aceste informa\ii pot fi consemnate
in Caietul de observafii a copiiior sau in Fi:ra de apreciere a progresului ~i var sta la baza
I i
0
elaborarii Caracteriziirii grupei §i, ulterior, a planificiirii calendaristice anuale.
> In ceea ce prive~te evaluarea continua, educatoarele au o serie de oportunita\i In
programul zilnic pentru realizarea acesteia_ Totodatii, nu trebuie sii pierdem din vedere
procesul de evaluare, derulat ca parte a fiecarui proiect tematic sau a unei saptiimiini
II
tematice independente, des:la~urat cu copiii de-a lungul anului ~co!ar. I
> Sfii.r§itul semestrului I, sfiir~itul anului ~colar sau srar~itul de ciclu necesita o evaluare mai
atentii. Este vorba de evaluarea sumativii, care nu necesita delimitiiri fixe ca duratli 1n I
!
timp ~i care va avea In vedere: fie stabilirea pa~ilor urmiitori In parcurgerea f
curriculumului (ce urmeazli sii des:la~uriim cu copiii In semestrul al II-lea sau ill anul
~colar urmator), fie culegerea datelor pentru finalizarea completiirii fi~elor de apreciere a
progresului copilului lnainte de intrarea In etapa urmiitoare (trecerea de la antepre~colar la I
pre~colar, trecerea de la pre~colar la 1nva\amantul primar). Ca §i 111 cazul evaluiirii ini\iale,
se recomandii utilizarea unei palete largi de mijloace ~i instrumente de evaluare §i
evitarea excesului de fi~e de lucru, cu scopul de a conferi copilului siguran\ii ~i deta~are
in timpul acestui proces.
I
5
I
Ii

!
 I 0 ; L.IUl...J
---------u-1 ~;1-u-·1~u1-~~ --,-ts: 40 #346 P.006/014
r•urn.u,:u.:;I 1rv

lI
f

F~a de apreciere a progresului individual are ca obiectiv eva]uarea longitudinala a dezvoltarii

copilului ~i a nivelului de pregatire al acestuia pentru urmatoarea treapta de invii\amant. Ea
constituie un instrument de lucru care puncteaza competentele copilului ce ar trebui sii fie
I
!

J
dobandite pana la incheierea perioadei de antepre~colaritate/pre~colaritate.

Educatoarea urmiire~te pregatirea copilului pentru o integrare !ara disfunc\ii in urmatoarea etapii,
fornizand-datelrncesare-cuntimrifri"hl"Cjimlii instruct1v-eaucative.
f
In raport cu instrumentele de evaluare existente, fi§a propusa are urmatoarele avantaje:
ofera indicatori comportamentali preci~i, masurabili, care sunt repere ale stadiului de
dezvoltare la varsta antepre~colara (2-3 ani) ~i pre~colara (5-6 ani);
rezultatul evaluarii determina evitarea etichetiirii copilului;

0
constituie un instrument de evaluare care eviden\iaza progresul periodic al copilului;
permite educatoarei sii monitorizeze atingerea comportamentelor propuse de curriculumul
specific, pe diferitele domenii de dezvoltare, sa reproiecteze ~i sii prioritizeze
I
demersurile de invii\are;
reflecta activitatea de zi cu zi a copilului, descoperind Jacune, dificulta\i, riimanen m
I
I
urmii, astfei !neat, pe baza ior, sii se elaboreze un program de remediere adecvat;
reprezinta un instrument eficient prin care familia este cooptatii in procesul de cuno~tere
a copilului, oferindu-i posibilitatea de a-§i da seama de ceea ce §tie copilul, de ceea ce
I
este capabil.

Avand tn vedere faptul ca In educatia timpurie principala forma de tnva\are este jocul,
educatoarea nu trebuie sa se limiteze la un numiir restrans de tehnici de evaluare. Propunem,
pentru evaluarea activita\ii pre~colarilor urmatoarele metode: jocul Jiber, jocul dirijat, observatia
sistematica a copilului, conversa\ia; analiza produselor activita\ii, analiza procesului de integrare
sociala etc. Dintre acestea, un Joe aparte JI ocupa jocul, observatia ~i conversatia.

Modalita\ile alternative de evaluare care valorizeaza copilul §i eviden\iaza aspectele formative

ale jocului ~i 1n baza carora se apreciaza progresui 1nregistrat de copii sunt: discu\iile individuale
cu copiii, autoevaluarea, aprecierile verbale, aprecierea rezultatelor prin laude, lncurajari, prin I
ecusoane, medal ii, jocuri evaluative, jocuri de rol, lucrarile practice, ,,metoda consemnarii pe un
0 grafic a rezultatelor (cu simboluri) pe activitati §i preferin\e", afi§area lucrarilor, serbarile,
activita\ile tn aer lib er, vizitele, excursiile etc.
I
Progresul copilului trebuie in permanen\a monitorizat, comunicat §i discutat cu familia acestuia.
Implicarea parin\ilor, ca sursa de informa\ii §i evaluatori direc\i, se poate realiza prin activitati
comune (piirin\i - copii - educatoare), activita\i de consiliere, prin discu\ii informale, individuale,
II
pe1iodice sau zilnice, daca este necesar, prin analiza portofoliului individual al copilului, prin I
analiza agendei de cornunicare cu parintii, prin scrisori tematice etc.
I
Fi~a de apreciere a progresului individual nu con\ine concepte, reguli, legi, ci doar ,,rodul"
activita\ii COPILULUI §i va oferi o oglinda a progresului realizat de acesta in raport cu sine, In
intervalul cuprins tntre intrarea ~i ie§irea acestuia din educa\ia antepre§colara ~i, respectiv, din
I
inva\amantul pre~colar.

t
I
Il
 u111of20191B-;4·1··-
---- - -- -------
1o:uuL~ #346 P.007/014
e-rom:Ul.:>CI lt-'V

A~adar,
aceastii fi~ii va fi completatii la intrarea copilului In cre~a/gradini\li (se scrie pe prima
coloanii, cu culoarea ro~ie, data la care apreciez ~i lnregistrez nivelul de la care !mi !ncep
activitatea cu copilul respectiv, fu raport cu fiecare indicator comportamental fu parte) ~i,
ulterior, la finalizarea ciclului antepre~colar/pre~colar (se scrie pe ultima coloanii, cea de-a treia,
cu culoarea albastrii, data la care apreciez ~i lnregistrez nivelul pe care copilul I-a atins la
finalizarea ciclului antepre~colar/pre~colar, In raport cu fiecare indicator comportamental In
------,..·arre)~Pentrlli:nfimnafli1e mtermed1are, Cle progres, se completeazii cu o culoare la alegere, alta !
decat cele douii indicate pentru marcajele ini\iale ~i finale, data la care educatoarea apreciazii cii
s-a produs un salt In dezvoltarea copilului, la indicatorii comportamentali unde copilul avea,
initial, nivel NS sau D.
Exemplu:
II
Nurne ~i prenume: Vasile George
Data na~terii: 04.03.2016 I.
0
I
Educatoare: Dumitru Daniela
Data de la care frecventeaza grlidinip!: 09.09.2019
Data Ia care a finalizat grupa mare: 30.06.2022
Peri.~atla pentru apre~ier~ initialii: 09.09.2019-:-27.09.20i9 !
Perioada pentru apreciere finalii: 01.06.2022-15.06.2022

Nivelul indeplinirii indicatorului 1

Nr. Domeniul lndicatori comportamentali 1f Punctaj I ~-~ Punctaj 2 Punctaj 3
r-l·;. 1!
Crt de .f (apreciere initial.a) .• l
~ (apreciere pe !
(apreciere finala) ·~1
dezvoltare ~ ~~. parcurs) &
-
>;

~~ "''' ~-.~ .

L Dezvoltare Urmeaza indica~ile adulplor I

socio- in ceea ce prive~te I
emotionala comportamentul adecvat in
anumite situapi
Interacfioneaza, din proprie l
!
injpativa, cu copiii apropiati
ca varsta, in diferite contexte

Cl ,i adapteaza co1nportamentul '

i'n functie de regulile
diferitelor situatii (de ex.:
vorbe~te in ~oapta cftnd intra la
'
I
I
biblioteca, cfind merge la
n1uzeu etc.)
I~i spune corect numele,
I i
prenumele, varsta, tuna, ziua,
or~ul ~i tara in care s-a l
nascut ,.,,.,,..,,
I
1 A- comportmnent atins. D- comportament in dezvoltare. NS - comportament care necesita sprijin

7 I
I!
--- ·-------··------
1- ro m: LJb t:. I It' V :r-.;:-oo-cJ- 01/10/2019 18~41 #346 P.006/014

'
i·

Jmpana~e~te celorlalti (copii,

adul\i din anturajul prop1iu)
trairile/emotiile sale ~i
reactioneaza adaptativ la
contexte sociale variate
. rr·
~ ,(. ~
!i,,,.., , . . . .,.,~'.., ""''" liL..,.c~">"I

2. PROGRAMUL ZILNIC DE ACTIVITATE AL EDUCATOAREI ~i PROGRAMUL

ZILNIC DE ACTIVITATE AL COPilLOR I
J

C;
I
I

Conform prevederilor art. 262. din Legea educafiei 11a{ionale nr.112011, cu modificii.rile ~i completiirile
!
ulterioare, activitatea personalului didactic de predare se realizeazii intr-un interval de limp zilnic de 8
ore, respectiv 40 de ore pe siiptiimiinii, $i cuprinde: a) activitiifi didactice de predare-fnviifare-evaluare $i
de instruire practicii $i examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de fnvii/iimtint; b)
activitiifi de pregiitire metodico-§tiinfificii; c) activitiifi de educaJie, complementare procesului de
invii/iimtint: mentorat, $Coalii dupii $Coalii, invii/are pe tot parcursul vie/ii.

Programul zilnic de activitate efectivii cu copilul la grupii este de 5 ore pe zi, respectiv de 25 de ore pe
siiptiimiinii.
Activitatea personalului didactic de predare este completata zilnic cu 3 ore de activitate de pregitire
Ii
metodico-~tiinpfica, ln care se realizeazii: proiectarea cmTicularii, proiectarea ~i pregatirea activita\ii t!
zi!nice, studiul individual, confec\ionarea materialului didactic, consemnarea observatiilor asupra copiilor !
0 in Caietul de observafii/Obsen•ator ~i a progresului individual al copiilor in Fi§ele de apreciere a
II
progresului individual al copilului inainte de intrarea in clasa pregiititoare (Anexele 3 ~i 4) sau in alte
instrumente de monitorizare/lnregistrare avizate de MEN, proiectarea activitiitilor extra~colare sau a unor
activitii\i din cadrul proiectelor educa!ionale derulate, amenajarea sau reorganizarea ambientului I
educa\ional, organizarea de expozitii cu produse ale activita\ii copiilor, conceperea unor fi~e de Jucru
pentru copii, participiiri la cursuri de formare, la activitii\i ale comisiei metodice, la lntiilniri metodice, la
schimburi de experien!il., la activitil.!i in parteneriat cu familia sau cu al\i parteneri educa\ionali etc.
Activitatea zilnica, de pregiitire metodico-~tiin\ifica, se poate desra~ura ~i In afara spa!iului gradini\ei:
biblioteca, altii unitate pre~colaril./~colarii, centre de pregiitire ln educatie etc., ln scopul schimbului de
I!
bune practici.
intr-o zi din saptamana (stabilitii la nivel de jude\/sector al municipiului Bucure~ti), cele 3 ore de
!
I
activitate de pregiitire metodico-~tiintificii vor fi desra~urate in institu\ia de lnva\iimant. Acest lucm

8
li
!
I
I
I
 --------- --------------- ----To ~-oo-LJ ____________ - --------------- 01 11o1201 9 1e:41
#~46 P.009/014
t- rom: IJl.:il: 1 1 1-'V

I
lucru se va concretiza plin derularea unor intillniri ale cadre!or didactice din aceeaii institu)ie iifsau din
l
I,.
acee~i comisie metodica cu scopul de a incuraja procesul de reflectie ii autoreflectie cu privire la I
demersul didactic desraiurat cu copiii: exemple de bune practici, vulnerabilitati, gasirea unor solutii la
problemele existente, diseminarea unor aspecte relevante insuiite In cadrul cursurilor de formare,
cla1ificarea unor aspecte legate de aplicarea strategiilor didactice, de integrare a unor con)inuturi, de
evaluare a demersului didactic ii de adaptare la nevoile ii interesele individuale ale copiilor etc.
I
I
I
Activitii\ii metodice siiptamiinale desf!$urate la nivelul unitiitii de lnvii\iimilnt trehui1u.a_Lse_acorde_o_ !
deosebitii importantii, 1ntruciit conduce la crearea unei atmosfere efervescente, lucrative, la formarea unei !
viziuni unitare intre membrii aceluiaii colectiv didactic pe probleme educa\ionale, ii, ln cele din urmii, la
construirea etosului institufiei de invatamant. I
'
Cadrele didactice consulta Programul zilnic (cu reperele orare) stabilit de Ministerul Educa\iei
Na\ionale (Anexa 2; Cun-iculumul pentru edut:afia timpurie) in proceslil de defiiiitivaie- ~i
aprobare a Programului zilnic din cadrul Regulamentului de ordine interioarii. Aiadar, reperele
orare din Programul zilnic sunt orientative ~i pot fi adaptate, cu acordul CA, la programul
I
I
0 fiecarei comunita\i educative.

Numiirul de ore pentru activititi zilnice, precum ~i numarul de activit8..ti dintr~c sapta..911fin8.
desra~urate cu copiii variazii in func\ie de tipul de program ales de parinti (program normal - 5
I
I
ti
ore sau program prelungit/saptamiinal - 10 ore) ~i in functie de intervalul de varsta al copiilor.

in medie, pentru toate cele patru intervale de viirsta, o activitate cu copiii dureaza intre 5 ~i 30
de minute (de regula, 5-10 minute la nivel antepreicolar ii pana la 35 minute la grupa mare,
nivel pre~colar). fn functie de nivelul grupei, de particularita\ile individuale ale copiilor din
grupa ii de specificul situa\iilor educative, cadrul didactic va decide care este timpul efectiv
necesar pentru desra~urarea fiecarei activitliti.
I
Activita\ile integrate, derulate cu copiii pre~colari, pot avea o duratii care depa~eite intervalul
recomandat, in contextul In care cadrul didactic planifica cu aten!ie, pe parcursul acestora,
momentele de tranzi\ie ~i rutina. In cazul In care, In func\ie de particularitatile de varstli ~i de
dezvoltare ale copiilor din grupa, se opteaza pentru o durata n1ai inica a act!vitf!tilor pe domenil
II

0
experientiale (< 1 h, < I Y, h) diferenja de timp poate fi alocatii celorlalte tipuri de activitiiji de
invii\are.
I
Conform prevederilor in vigoare, activitli\ile de invli\are pe domenii experien\iale alterneazli
cu pauze de 10-15 minute pentru copii (pauzele pot fi alocate jocului liber, jocurilor de I
rni~care, exerci\iilor fizice, unei tranzi\ii, unei rutine).

A~adar, nu putem vorbi de un program educational obligatoriu pentru copii, indiferent de

I
programul de functionare ales de parinti, ci de un program educational pe care unitatea de
invatamant 11 pune la dispozitia copiilor, pentru parcurgerea unitara ~i adecvatii a unor activitap i !

II
specifice varstei acestora, din perspectiva unui cuniculum national care ofera ~anse egale de
dezvoltare ii integrare tuturor copiilor.

9
I!
f

I
 -·------- 01/l0/20l9
------·-----
16:41
--
#346 P.010/014
r I Vlll; U<.:::>C I I .-v 1o:uuL.J

3. PLANIFICAREA TEMATICA ANUALA, PLANIFICAREA CALENDARISTICA

I
I
'
; ----i
Planificarea tematica anuala se face, in continuare, in colectiv, pe grupe de varsta (In perioada
evaluiirilor initiate), a~a cum s-a recomandat ~i in anii precedenti.
I
Astfel, fiecarei teme anuale de studiu (in cazul copiilor de 5-6 ani) sau, dupa caz, temelor anuale I
G
de studiu selectate de ciitre cadrul didactic/cadrele didactice (in cazul copiilor de 3-5 ani) Ii se
vor asocia proiecte tematice ~i saptiimani independente, in a~a fel incat, pe durata unui an ~colar, I
sii fie acoperitii toatii tematica din descriptivul acestora.
l
Mai mult, plasarea temporala a proiectelor tematice anuale ~i a siiptiimanilor independente se va
face pnand c_ont ~i _de .o _serie de evenimente intemationale, na\ionale, locale care ar putea fi
I
l
relevante pentru procesul de invatare (activitati educative in care se inva\a) derulat cu cop iii.
f
Astfel, intr-un an §Colar, la nivelul pre~colar, se pot derula cu copiii maximum 7 proiecte
tematice cu o durata maxima de 5 saptiimani/proiect sau un numar mai mare de proiecte de mai
!!
mica amploare (ceea ce este recomandat), variind Jntre 1-3 saptiimani, in func\ie de
complexitatea temei abordate §i de interesul 'copiilor pentru tema respectivii. De asemenea, pot
l!
exista §i siiptamiini Jn care copiii nu sunt implica\i in niciun proie-ct, dar ih care sunt sfabilite
teme saptamanale independente, de interes pentru ceea ce copiii vor sa studieze. Totodata, pot !
'
exista §i proiecte de o zi (teme concurente) §i/sau proiecte transsemestriale. Pentru nivelul
antepre§colar se recomanda abordarea tematicii saptamanaJa.

Planificarea calendaristica a activitii\ilor se face siiptiimanal, de ciitre fiecare cadru didactic sau
II
0
grup de cadre didactice de la o grupa.
I
In planificarea activita\ilor, educatoarea va avea in vedere corelarea acestora cu nivelul de varsta
al copiilor, cu tema proiectului tematic/a saptamil.nii independente, cu subtema proiectului
tematic ~i, evident, va lua in calcul resursele pe care le are la dispozitie (materiale ~i umane) ~i
faptul ca i~i asumii responsabilitatea unui parcurs didactic prin care copiii trebuie sii ia contact cu
toate tipurile de activitati de inviitare, toate domeniile experien\iale ~i, implicit, cu toate
I !

mijloacele de realizare a activitiitilor. t

Mijloacele de realizare sunt jocul, cu toate valen\ele §i sub toate formele sale (liber, dirijat, ini\iat I
de copii, sau initiat de cadrul didactic, jocul didactic, logic, de perspicacitate, de creativitate,
muzical, de mi§care etc.), povestirea, exerci\iile cu material individual, experimentele,
construc\iile, lectura dupii imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii,
,_
I!
I
10 l
"
I
f
r
.,_..,!
I
 ----u111 o/201_9_ ,-e-;4·2 #346_P_. 011-;o-1~-----
---- ··---···
10:1.JUL.J
--- ;:--~-v.1,-:--.,-..:;1::--. -,- ..- v

memorizarile, precum ~i a[te mijloace, specifice didacticii, 111 functie de nevoi!e educationale ale
copiilor pre~colari.

Astfel, m contextul noului cuJTiculum educatoarea nu isi va indrepta atentia ciitre un numar de
activitati dat de planul de invatiimant, ca in precedentul, pentru ca nu mai exista o astfel de
limitare numerica. In schimb, aceasta va avea m vedere asigurarea unui echilibru in planificarea
tuturor tipurilor de activitati ~i a mijloacelor de realizare a acesJora,_atalzilnic,cilfii-saptamanat - - - - -
-------De-aeeea,-recomarrda1neducafoare1 ca, la anumite intervale de timp (intre 3 ~i 5 saptamani), sa
revada planificarea ~i sa echilibreze balanta activitii\ilor, in perioada imediat urmii.toare, dacii
mijloacele de realizare sau domeniile experien\iale pe care le-a parcurs impreunii cu copiii au
favorizat un domeniu/mijloc sau altul (ex.: au fost planificate mai multe activitii.ti de memorizare,
pentni ca se apropia Craciunul; au fost planificate mai multe activita\i matematice,- pentru ca
matezialul didactic pe care 11 avearn era: foarte oierlaiifdin perspectiva temei proiectului tematic,
copiii s-au ariitat dornici sa progreseze 1n activita\ile de grupare dupii mai multe criterii ~i in
activitatea de numarat etc.).

0 Refezitor la documentele de evidentii a activitii.tii educatoarelor/profesorilor pentru lnviitiimant

prescolar. In anul ~colar 2019-2020, acestea au libertatea de a opta pentrn:

VARIANTA I I
Completarea, in Planificarea ca/endaristica, activita\ilor pe care dore~te sa le desra~oare cu
copiii ~i completarea acelora$i activita(i In Condica de activitiifi (una singurii la nivel de unitate),
unde se ~i semneazii, pentru fiecare activitate ~i interval orar.

VARIANTA2
II
I
•i
Completarea Condicii de prezenfa evidenfii a activitii{ii educatoarei (cunoscutii sub denumirea
de Caietul educatoarei/Portofoliul educatoarei etc.).
i
I
VARIANTA3 I
0 Preluarea machetei pentru Condica de eviden(ii a activitii(ii didactice din educa{ia timpurie
I
(modelul recomandat fn Materialul suport pentru explicitarea !fi in{elegerea unor concepte f[i
instrumente cu care opereaza curriculumul pentru educa{ie timpurie, transrnis pe e-mail tuturor If
inspectorilor pentru lnvii(amant pre$CO[ar/educa(ie timpurie $i recomandat pentru postare pe site-
uzile ISJ/ISMB) $i utilizarea ei intr-un document pe care educatoarea $i-l poate construi singurii, i'
cu un numiir corespunziitor de pagini pentru saptamani!e din anul $CO Jar respectiv printarea
acestuia, asamblarea Jui profesionalii $i avizarea de ciitre director.
lI

I
Un exemplu de completare a Condicii de eviden\ii a activitii\ii didactice din educa\ia timpurie
este dat in Materialul suport pentru explicitarea !fi infelegerea unor concepte !fi instrumente cu
care opereazii curriculumul pentru educafie timpurie.
'

11
I
f

!
'1I
,r
 o-1-T1--o-,-2o1 s-1e -: 4 2··--- · ·#3-4·5---p-:-01-2-Ta, 4
I 0 ; UUL.J
r-rom;1.n.,,t:1 rrv

4. ACTIVITATILE OPTIONALE ~i ACTIVITATILE EXTRACURRICULARE/

EXTRA!;lCOLARE

Activitatea opfionala intra in norma cadrului didactic (eaucatoarea este normatii pe post ~i
desfii~oarii o activitate de 5 ore/turii cu copiii) ~i i se acordii o p!ajii orarii de 0-1
activitate/siiptamanii. In acest context, educatoarea poate sii opteze, indiferent de grupa de varstii

u cu care lucreazii, pentru a derula sau nu un opjional cu copiii grupei.

Activitiitile op\ionale intra ln categoria activitii\ilor de lnvii(are, respectiv a celor pentru

dezvoltare personaia §i se includ in programul zilnic al copilului ln gractinitii. Programa unei
activita\i optionale poate fl elaboratii de educatoare §i,ln acest caz, va ii avizatiide inspectorul de
II
specialitate sau -poate fl aleasii din o(erta de programe opjionale avizate de MEN sau de !SJ.
Activitii\ile op\ionale se desra§oarii ln conformitate cu prevederile legale ln vigoare.

Pentru incurajarea studiului limbilor striiine, ln aceasta perioada de dezvoltare a copilului,

educatoarele pot face ape! la abilitiijile dobandite ~i atestate/certificate in perioada formiirii
ini(iale/continue ~i pot utiliza metoda CLIL (Content and Language Integrated Leaming) sau
curriculumul dezvoltat de o echipii de cadre. dic:lactiGe din Romania pa1iicipante la proiectul
Erasrtnis+Bilingual Eaucation: a step ahead (2015).
In baza prevedetilor art.192 ~i 193 (I) din O.M. nr.5079/2016 privind aprobarea
Regulamentului-cadl'U de organizare # fzmcfionare a Ullitiifilor de lnviijiimont preuni1,ersitar,
cu modificiirile ~i completariie ulterioare, unitiifile de fnviifiimiint, fn confonnitate cu legislafia in
vigoare $1 prevederile prezentului Regulament, pot inifia, in parteneriat cu autoritiifile
/")
administrafiei publice locale $i cu organiza(iile de piirinfi, in baza hoti'irarii collsiliului de
\_; administrafie, activitafi educative, recreative, de limp fiber, pentru consolidarea competenfelor
dobiindite sau de accelerare a invi'ifarii. Totodatii, acesta prevede faptul ca parteneriatul cu
autoritafile administrafiei publice locale are ca scop derularea unor activitafilprograme
educafionale in vederea atingerii obiectivelor educafionale stabilite de unitatea de invafiimiint.

A~adar, ln contextul ln care spa\iul destinat deruliirii activita(ilor de lnvii\are cu copiii este Jn I
administrarea autorita(ilor publice locale, acestea pot derula proiecte educa1ionale ln pa1teneriat !
cu organiza\iile de parin\i, prin
extracurriculare/extra!jcolare.
care sii sprijine des:fli~urarea activitii\ilor I
Activitatile extracurriculare/extra~colare sunt complementai·e educa\iei formale ~i prezintii
avantajul ca, uneori, satisfac mai bine interesele particulare ale copiilor/elevilor, desra~ur:l.ndu-se
!ntr-un cadru mu!t mai relaxat ~i, !n unele cazuri, ln a!te medii decat eel ~colar.
II
12
!
!
I
f
I
i
f,
!
 u1/1-u1~u19--l"ti:42 __ .,#340 p.0131014
t~..J
,- I l)-ll~,,;c:_·-;-;-;::--V------

Aceste activitati contribuie Ia lmbogatirea bagajului de cuno§tin\e al copiilor/elevilor, la

dezvoltarea priceperilor §i deprinderilor acestora, a unor triisiituri de vointii §i de caracter, Ia
stimularea lnclina\iilor §i aptitudinilor individuale, venind In completarea §i ameliorarea
achizi\iilor realizate In cadrul activita(ilor din clasa.

in acest context, valorificarea poten(ialului informativ-formativ al acestora este esen(iala, atilt din
punctul de vedere al dezvoltiirii copilului, cat §i din punctul de ve_dere_aU:ie1woltaFii-sistemuluhle-------
_ _ _ _ ___,'nvatiimant-Jn-arrsamblu.

Activita\ile realizate m afara programului de studiu §i/sau In afara institutiei de lnva!iimant pot
oferi un ajutor lnsemnat in formarea copiilor/elevilor sub urmatoarele aspecte:
./ lndrumarea §i dezvoltarea intereselor §i 1nclina\iilor copiilor/elevilor, a aptitudinilor §i
talentelor individuale In diferite dolTlenii ale §tiin\ei, culturii, artei, tehnicii, sportului;
v' imbogii\irea orizontului de cul tura genera!a §i antreprenorialli;
v' atragerea §i stimularea copiilor/elevilor In activita\i sociale, cu caracter educativ;

0 v' aprofundarea reprezentarilor §i no\iunilor morale, elaborarea unei conduite morale,

dezvoltarea trasaturilor de caracter;
./ completarea ~i dezvoltarea, cu precadere, a acejor aspecte ale educatiei, pe care
activitatea din clasa nu le poate consolida suficient.

In catego~i~ a-ctivita\il~r - extracurriculare/extra§colare putem lista: excursiile/vizitele Ia

diferite obiective culturale, activita\i educative §i creative In cadrul unor cercuri tematice pentru
copii sau 1n cadrul unor organiza\ii de copii §i tineret, taberele §Coiare, vizionarea unor
spectacole §i expozitii, manifestarile cultural-artistice §i sportive, precum ~i
I
I
proiectele/programele educationale cu activitati de lecturii eyi/sau de lnvii!are a unei limbi
moderne, activitiiti practice/artistice creative, activitati de educatierutierii, de educa\ie ecologicii,
de educa\ie pentru siinatate; educa(ie teligiciasa; educa(ie financiarii, educa(ie pentru valori,
II
privind drepturile copiJului, activita(i sportive ~i de mi~care etc. I
Proiectele §i programele educationale (locale,jude!ene, nalionale, intemationa!e), la care a aderat I
unitatea de lnva\amiini sau cadrul didactic, contin seturi de ac\iuni planificate pe o durata
determinata de timp, care sa conducii la formarea unor competen(e.
I
() Activita(ile extracurriculare/extra~colare se planificii §i se desra§oara lunar sau, fn cazul
proiectelor educationale, in funqie de calendarul proiectului (siiptamanal, bilunar, trimestrial
etc.), cu participarea piirin\ilor ~i/sau a partenerilor educaponali din comunitate.

Intrucat activita\ile extracurriculare/extra§colare, ca ~i activitii\ile curriculare, derulate Jn mod

sistematic Ia clasa, trebuie realizate intr-o secventa Iogica, pentru a forma competen\ele
prestabilite, planificarea acestora va tine cont de corelarea cu celelate activita\i desfli§urate cu
copiii §i de evitarea supralnciirciirii.

i
[

II
13

I
~
 ... - - - - - - - - -
----- --------- #346 P.014/014
., _ _ _ _ _ _ _ _
1 o-:-u-uL:J- 0111012019 18:43
----··-----
rrom:vut::l ll""V
•
n

III. Temele recomandate pentru pentru activitlitile metodice

Temele abordate 1n anii anteriori pentru activitii(ile metodice vor rlimane in atentia cadreJor
didactice ~i in aces! an ~colar ~i vor constitui puncte de discutie ~i de reflectie in cadrul
activita(ilor metodice siiptlimanale sau 1n cadrul cercurilor pedagogice, !n func\ie de nevoile
identificate Ja nivelul fiecarui judet ~i. respectiv, al fiecarei unitati de_1ny-8j:amant.--latii-cat~~a-----­
________ -dintr-e-a<;es!e-ter~n~e~:- -

> Educafia outdoor- istoric ,/'i forme de manifestare;

> Visible learning- pa,/'i spre o invii{are autenticii;
> Educafia incluzivii - de la cunoQ./'terea conceptului ./'i a principiilor de bazii panii la
Fmpiirtii~·irea bunelorpractici
> Educafia pentru schimbare ei valenfele ei in societatea cunoaelerii,-
> Dezvoltarea socio-emo{ionalii a copiilor pre,<colari,-
0 > fnviifarea colaborativa,-
> Metodele interactive de grup;
> Activitiifile integrate;
> Metoda proiectelor in fnvii{iimantul preecolar;
> ]ntegrare_a seryiciilor de educafie ~i fngrijire in unitiifile de eaucafie timpurie 1
antepre~co/arii;
> Diversitatea culturalii in activita{ile cu pre./'colarii;
> Contexte .ri instrumente pentru dezvo!tarea g6ndirii laterale la copilul pre./'colar;
> fnvii/area ca act situat fntre ca'ltig ./'i risipire_.,

Temenoi:
>- Educafia timpurie in Romania, factor de facilitare a accesu/ui la educafie pentru tofi
cop iii;
>- Unitatea de fnviifamant pentru educa{ie timpurie ~·i rolul ei in construirea comuniti'ifilor
de fnvG.,tare de la nivelul con1unitlifii.
lI
0
I
Ii
!
!

14

I
I