Anul V, N r.

10, Semestrul II, Octombrie 2010

ӰӰ Interviu cu Corina și Valentin Dedu

ӰӰ Pregătește succesul copiilor tăi
ӰӰ Curcubeul din nori - prilej de recunoștință
ӰӰ Comunicarea în familii
 w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o

C uprins

Nr. 10, Anul V

toamana / iarna 2010

ECHIPA DE REDACŢIE
15 10
Coordonator: Cusman Cionca

Editor: Valentin Dedu Interviu cu Corina și Valentin Dedu 2

Secretar de redacţie: Ramona Ardelean Matematica unei familii după voia lui Dumnezeu 5
Foto: Cristi Ignătoaie Slujire sau carieră? 7
Marius Ban
www.dreamstime.com Curcubeul din nori - prilej de recunoştinţă 8
www.shutterstock.com
www.sxc.hu Îmbunătăţirea tiparelor de comunicare în familie 16
Colaboratori: Lidia Balog Rolurile soţilor în legământul de căsătorie 18
Corina Barbu
Valer Brâncovan
Damaris Barbu
Elvira Lupăştean
Ligia Covașă Stafie S C O P
Design: Valentin Dedu
Revista „Voia lui Dumnezeu în familie” se
doreşte a fi un reper în lumea creştină
CENTRUL CREŞTIN METANOIA românească, un instrument care să
ghideze viaţa de familie prin promovarea
Adresa pentru corespondenţă:
principiilor Scripturii într-o manieră
C.P. 1113 O.P.8, Cod 300890,
Timişoara, România
relevantă şi specifică.

Adresa bisericii Metanoia şi

sediul Centrului Creștin Metanoia:
Calea Torontalului, Nr. 61,
Timişoara, România P arteneri
Telefon:
004 0356 007181 International Bible Society,
Resursecretine.ro, Kerigma.ro,
Comunicare web: Crestintotal.ro, Infocrestin.ro, Crestinulazi.ro, Stiricrestine.ro,
editura@metanoiaorg.ro Tanarcrestin.net, Crestintotal.ro, Bisericata.com,
contact@editurametanoia.ro Romaniaevanghelica.ro, Romaniantv.com
www.metanoiaorg.ro
www.viatadefamilie.ro
www.editurametanoia.ro În afara cazurilor menţionate, citatele biblice sunt luate din traducerea Cornilescu.
Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în această revistă revine autorilor articolelor.
Articolele nesemnate aparţin redacţiei sau sunt anonime.
REVISTA Copyright © Centrul Creștin Metanoia. Folosirea comercială a acestor materiale este strict
Voia lui Dumnezeu în familie interzisă. Este asigurată o licență limitată pentru folosirea lor publică sau privată doar pe
ISSN 1842 - 1385 baza menționării complete a sursei: Titlul reviste, numărul și anul, titlul articolului, autorul
și deținătorul drepturilor (Centrul Creștin Metanoia, Timișoara).
 w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o

Editorial
În momentele de criză ale vieţii, pe lângă confuzie şi dezamăgire, vine şi
un moment de evaluare, claritate şi discernământ. Sunt momente în care laşi
totul baltă şi nu mai ai chef de nimic. Îţi aduci aminte de zilele bune, de clipele
frumoase, de bucuriile trăite şi de succesele trecute, însă comparând lucrurile,
îţi spui că gloria de odinioară nu va mai fi atinsă, bucuria de altădată nu va mai
fi trăită şi succesul din trecut nu se va mai arăta. Prezentul nu te entuziasmează,
nu mai vezi nicio cale de ieşire, parcă totul s-a prăbuşit şi nu ţi-a mai rămas
nimic… nimic de făcut, nimic de spus, nimic de apărat, nimic de dat. Este un
timp al plângerii şi al tânguielii, un timp al durerii şi al pocăinţei, un timp al
meditării la ceea ce a fost, la ceea ce este şi la ceea ce nu va mai fi.

P S A L M U L 137
p a ra f razat
Nu renunța la ce
1. Pe malurile râurilor Babilonului, şedeam
jos şi plângeam, când ne aduceam aminte
este prețios
de Sion.
Chiar în aceste momente se vor trezi oameni care să îţi dea sfaturi, să îţi spună
2. În sălcile din ţinutul acela ne atârnaserăm
ce să faci şi cum să te simţi. Aceştia nu vor reuşi să aline durerea, ci doar să o
harfele. amplifice. Sugestia e clară; ei îţi vor oferi o alternativă să ieşi din impas şi să uiţi
3. Căci acolo, biruitorii noştri ne cereau de sursa necazului tău, dar alternativa propusă de ei presupune renunţarea la
valorile tale, la ceea ce te defineşte, la ceea ce eşti tu cu adevărat. Ei îţi oferă o
cântări, şi asupritorii noştri ne cereau
soluţie temporară, un narcotic social, un compromis nedemn.
bucurie, zicând: „Cântaţi-ne câteva din „Dacă voi renunţa la ceea ce este preţios, atunci îmi merit soarta, cuvintele
cântările Sionului!” – mele nu mai au greutate, viaţa mea nu îşi îndeplineşte scopul, acţiunile mele vor
fi fără finalitate, pentru că totul are sens atâta timp cât nu îmi pierd siguranţa
4. Cum să cântăm noi cântările Domnului dată de identitatea mea spirituală, atâta timp cât nu îmi pierd idealul.”
pe un pământ străin? Chiar dacă datele actuale ale problemei mă arată înfrânt, eu am o speranţă
5. Dacă te voi uita, Ierusalime, să-şi uite de care să mă agăţ, promisiunea lui Dumnezeu, dreptatea Lui şi judecata pe
care El o va face acelor persoane care s-au bucurat de căderea mea. Martorul
dreapta mea destoinicia ei! căderii mele va fi şi martorul ridicării mele în timpul căderii lui. Se va întoarce
6. Să mi se lipească limba de cerul gurii, roata. Instrumentul judecăţii va fi judecat cu o judecată care durează.
Iată de ce îmi amestec lacrimile cu nădejde, tristeţea cu rugăciune. Sunt atacat,
dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu
dar nu doborât, sunt prigonit, dar nu părăsit, sunt în grea cumpănă, dar nu
voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele! deznădăjduit, sunt lovit, dar nu înfrânt.
7. Adu-Ţi aminte, Doamne, de copiii Dumnezeu mai are de spus un cuvânt în viaţa mea!
Iertare… Izbăvire… Restaurare… Viitor… Nădejde… Vindecare…
Edomului, care, în ziua nenorocirii
Ierusalimului, ziceau: „Radeţi-l, radeţi-l din
temelii!”
V a l e n t i n D ed u
8. Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii,
ferice de cine-ţi va întoarce la fel răul pe care
ni l-ai făcut!
9. Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi şi-i
va zdrobi de stâncă!

3

Interviu
cu Corina și Valentin DEDU
Valentin Dedu s-a născut la Buzău și
L-a cunoscut pe Hristos la vârsta de
cincisprezece ani. A simțit chemarea
lui Dumnezeu de tânăr și a început să
predice în bisericile evanghelice din
județul Buzău. La optsprezece ani a
plecat la București pentru a urma
cursurile Facultății de Teologie,
pregătindu-se astfel pentru o viață
dedicată slujirii creștine. Ca student
are posibilitatea să călătorească în
multe locuri din țară și astfel ajunge
și în Timișoara unde o întâlnește pe
Corina. În 2004, se mută în Timişoara
şi îşi începe slujirea în biserica
Metanoia. În acelaşi an, Corina și
Valentin se căsătoresc. În 2007, în
familia lor se naşte Elisa. După doi
ani, 2009, se naște Elias.
Valentin este pastor în biserica
Metanoia, a scris o carte, Îndrăznește
să visezi, și conduce revista Voia lui
Dumnezeu în familie. Corina este
licențiată în Psihologie, dar cea mai
mare realizare a vieții ei este familia
minunată pe care i-a dat-o Dumnezeu,
după cum mărturisește ea. Cei care
le privesc viaţa pot vedea îi ei nişte
luptători, o familie care trăieşte o
aventură cu Dumnezeu.
Ce credeţi că ar trebui să ştie
oamenii despre voi?
Prin ceea ce facem dorim să le transmitem
oamenilor ceea ce suntem; și anume, că
suntem nişte slujitori care ne punem la
dispoziţia oamenilor de dragul lui Hristos.
Vrem să fim percepuţi o familie dedicată lui
Dumnezeu, ca oameni care ne urmăm un vis,
ca niște luptători care ne depășim condiția
și creăm o cale astfel încât și alții, la rândul
lor, să se dezvolte. Ce percep oamenii, însă,
este diferit. Uneori, mesajul transmis este
receptat, alteori, din păcate, este interpretat.
Am învăţat că poți să cazi în capcană dacă
vrei să-i mulţumeşti pe toţi.
Cât de importanţi sunt oamenii
pentru voi?
Corina: Întotdeauna mi-am dorit să slujesc
oamenii. De multe ori vrei să faci bine, dar eşti
înţeles greşit. Eu sunt o persoană mai radicală.
Vreau să schimb răul din rădăcină. Spun ce am
de spus, spun pe nume, confrunt direct şi sunt
privită uneori ca un duşman. Acest lucru l-am
4
w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o
Viața...,
o aventură cu Dumnezeu!
întâmpinat în slujirea mea, însă nu m-a făcut
să renunţ de la a mai investi în oameni. Nu, am
continuat... Cine nu face nimic, nu greşeşte. Pe
mine aceste lucruri mă încurajează.
De ce consideraţi că
preocuparea voastră față de
oameni este importantă?
Corina: Ceea ce vreau să mi se facă,
trebuie să fac eu mai întâi. Nu aş putea trăi
altfel. Simt că aceasta este direcţia mea, este
scopul meu. Vreau să fiu sare, să fiu lumină
în vieţile oamenilor de lângă mine. Dar sarea
deranjează când este prea multă, trebuie pusă
puţin câte puţin. Te dor ochii dacă este prea
multă lumină sau este prea directă. Trebuie
păstrat un echilibru. Totuşi, nu aş putea trăi
fără relaţii. Sunt importante.
Valentin: Din copilărie am ştiut că Îl
iubesc şi Îl slujesc pe Dumnezeu. A sluji pe
Dumnezeu presupune, în mod direct, a iubi
şi a sluji oamenii. De multe ori, oamenii nu
merită acest lucru, aşa cum nici eu nu merit
uneori. Dar sunt iubit şi slujit de alţi oameni,
chiar şi atunci când nu o merit.
Corina: Când devii creştin, implicit, iubirea
de oameni ia ființă în ADN-ul tău.
Valentin: Toată slujirea creştină are de-a face
cu oamenii. Tot ce faci, faci pentru oameni,
chiar dacă aceștia te consumă, te rănesc
sau interpretează mesajul transmis de tine.
Trebuie să găseşti un echilibru, pentru a putea
ca, din când în când, să te retragi și să te rogi,
Corina BARBU
să scrii, să înveţi, să meditezi, ca mai apoi să
ai din nou ce să transmiţi.
Cum caracterizaţi viaţa
împreună cu Dumnezeu?
Corina: O aventură… O aventură din care
nu vreau să ies niciodată.
Valentin: Aş putea să scriu o întreagă carte
despre asta! Cea mai puternică influenţă a lui
Dumnezeu în viaţa unui om este inspiraţia.
Inspiraţia este diferită de revelație. Revelaţia
vine din afară. Este descoperirea de Sine a
lui Dumnezeu. Nu poţi să adaugi nimic. În
schimb, inspirația vine de la Dumnezeu în
interiorul nostru, ţine cont de personalitatea
noastră, de pasiunile noastre. Inspirația este
acel sentiment că Dumnezeu ţi-a vorbit, că ţi-a
dat un vis. Dumnezeu ne inspiră în diverse
moduri şi cu diverse lucruri. Când eşti inspirat
de Dumnezeu, poţi merge înainte indiferent
de provocări şi încercări. Pentru mine viaţa cu
Dumnezeu înseamnă să mergi inspirat de El.
Ce înseamnă pentru voi a sluji
lui Dumnezeu?
Ceea ce face Dumnezeu în viaţa ta este
mai important decât ceea ce faci tu pentru
El. A sluji lui Dumnezeu înseamnă a avea o
relaţie autentică cu El. Relaţia personală cu
Dumnezeu este mai importantă decât slujirea
ta publică. Cel mai mare concurent al relaţiei
tale cu Dumnezeu este slujirea pe care o faci
pentru El.

Sunteţi o familie creştină. Aveţi
standarde şi valori diferite
de cele ale lumii. Descrieţi în
câteva cuvinte viaţa voastră
de căsnicie.
Corina: Iubire, provocare şi învăţare.
Valentin: Pentru mine este „cazemata”,
locul în care am protecţie, este locul de
refugiu. Poate să fie toată lumea împotriva
mea, dar dacă soţia şi familia este de partea
mea pot face orice. Poate să mă aclame toată
lumea, dar dacă nu este şi familia acolo, nu
am câştigat nimic. Familia este locul în care
sunt protejat, vindecat, iubit.
Care credeţi că sunt paşii spre
o căsnicie de succes?
Valentin: Fiecare defineşte succesul în felul
lui. Cred că siguranţa în familie este foarte
importantă. Soţul are responsabilitatea de a
oferi siguranţă familiei. Acest lucru se face
prin a-şi asuma responsabilitatea pentru o
decizie. În acest domeniu sunt mari lupte.
Atunci când soţul îşi asumă responsabilitatea
în familie, aduce siguranţă; când nu face
acest lucru, apar certurile și nesiguranța.
Cred că siguranţa în familie nu vine de la
soţie, ci de la soţ. Un alt lucru important este
că ne avem unul pe celălalt, că ne susţinem!
Nu ne îndoim de dragostea noastră unul
pentru altul. Dumnezeu ne călăuzeşte
împreună. Corina mă susţine în planurile
şi visele mele. Avem aceeaşi direcţie şi putem
merge împreună. Îl slujim pe Dumnezeu ca
familie, ne-am dedicat împreună în lucrarea
creştină.
Corina: Este frumos cum Dumnezeu pune
oameni lângă tine, cum „ţese” împreună toate
lucrurile, cum ne binecuvântează. Acestea
aduc bucurie. Atitudinea cu care primeşti
lucrurile ţine căsnicia ta. Lucrurile mici aduc
fericire şi împlinire. Noi, ca familie, am fost
binecuvântaţi cât alţii într-o viaţă.
Ca orice familie, presupun că
aţi avut şi perioade mai dificile
în viaţa de căsnicie. Care au
fost cele mai dificile momente
în viaţa de căsnicie? Cum ați
depăşit aceste momente?
Valentin: Au fost momente de provocare.
A fost perioada după ce ne-am căsătorit,
până ne-am acomodat unul cu celălalt.
După aceea când a apărut Elisa, apoi Elias.
Au fost momente grele, dar au fost scurte.
Am învăţat în aceste perioade că, dacă nu
există probleme între mine şi Corina, putem
depăşi orice provocare. Mi-am dat seama că
nu contează ceea ce vine din exterior; dacă
între mine şi Corina totul este bine, putem
trece peste orice.
Corina: Atitudinea cu privire la viaţă te
ajută foarte mult! Indiferent cât de greu îţi
este, trebuie să vezi lucrurile cu alţi ochi, să
w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o
ai o inimă mulţumitoare pentru ceea ce ai şi
să nu te gândeşti prea mult la ce nu ai. Am
avut parte de minuni mici, mari, fantastice.
Greutăţile vieţii pregătesc terenul pentru
intervenţia lui Dumnezeu. Noi, ca familie,
avem multe experienţe cu Dumnezeu care
ne-au clădit credinţa noastră. Viaţa cu
Dumnezeu înseamnă a umbla prin credinţă.
Cum să umbli cu Dumnezeu fără credinţă,
fără să ai greutăţi?
Valentin, la 29 de ani ai scris o
carte, eşti pastor. Cum defineşti
succesul? Ce înseamnă pentru
tine a fi o persoană de succes? Te
consideri o persoană de succes?
Vreau să fac diferenţa dintre succes şi o
persoană de succes. Succesul nu te satură
niciodată, întotdeauna trebuie alimentat.
Cei din jurul tău „bifează” dacă ai succes
sau nu. De multe ori eşti pus într-o situaţie
ingrată, pentru că trebuie să fii plăcut, să
performezi, să te prezinţi bine, şi acest lucru
poate să fie extrem de dificil. Pe de altă parte,
când vine vorba de o persoană de succes
după standardul creştin, trebuie să iei în
considerare relaţia cu Dumnezeu, minunile
Lui în viaţa ta, caracterul, identitatea,
viziunea, experienţele, pasiunea. În Biblie,
spune să te prezinţi pe tine însuţi ca un
om de încredere, să nu-ţi fie ruşine de tine
înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor
Poţi să ai două tipuri de suferinţă: cea a eşecului şi cea a regretului.
Cea mai gravă este cea a regretului. Ceea ce pare eşec poate fi
un pas mare spre succes. Pot spune că am încercat, dar nu am
reuşit. Suferinţa regretului este acel sentiment care te urmăreşte
că puteai încerca, dar nu ai făcut acest lucru.
(2 Timotei 2:15). Uneori, persoana de succes
este ascunsă de ochii publicului. El trebuie
să ştie cine este şi că face voia lui Dumnezeu.
Ce folos să te aclame toată lumea, dacă
Dumnezeu tace?
În comparaţie cu oamenii din generaţia
mea, mă consider o persoană de succes.
Indiferent de condițiile vieţii, ştiu că
Dumnezeu m-a format şi mă conduce spre a
mă folosi pentru slava Lui. A fi o persoană de
succes înseamnă să ştii cine eşti, să ştii care
este identitatea ta, iar acest lucru este mai
important decât ceea ce faci sau ce apreciază
oamenii.
Se spune că în spatele oricărui
om de succes este o femeie
puternică. Eşti de acord cu
această afirmaţie?
Da, cred asta! Eu n-aş fi ceea ce sunt fără
Corina. Nu mă pot disocia de Corina. Din
momentul în care ne-am căsătorit, ne-am
văzut viaţa împreună şi am clădit succesul
amândoi. Nu este numai al meu, este al
nostru.
Care sunt persoanele care au
contribuit la succesul tău?
Mulţi au contribuit. Unii au dărâmat, alţii au
construit, dar mai importanţi sunt cei care au
zidit. Contextul din care vin nu m-a ajutat prea
mult. Nimeni nu poate să-şi imagineze de unde
vin şi unde sunt acum cu ajutorul lui Dumnezeu.
Părinţii mei nu au ştiut multe lucruri, provin
dintr-un mediu sărăcăcios. Condiţiile vieţii nu
mă prezentau cu nimic diferit de persoanele de
lângă mine. Însă, dacă mă uit acum în trecut,
la felul în care Dumnezeu a condus viaţa mea,
am văzut lucruri extraordinare. El chiar a făcut
diferenţa între viaţa mea şi a celor din jurul
meu, din familie și din şcoala mea.
Unii dintre ei nici nu-şi dau seama ce mult
au însemnat pentru mine. Unchiul meu,
Marian Tănase, a fost primul care m-a înţeles,
m-a acceptat şi m-a susţinut în credinţa mea
atunci când părinţii mei nu au făcut acest lucru.
Când toţi îmi spuneau să urmez Facultatea de
Agronomie sau Transporturi, el a fost cel care a
înţeles că vreau altceva şi m-a încurajat să urmez
Teologia. A fost cel care „m-a pus pe drum”.
După aceea am mers singur, dar îndrumarea
lui m-a ajutat enorm. Apoi, profesorii de limba
română din liceu, Basamac Ion şi Costaş Ioan,
m-au încurajat şi au văzut ceva în mine. Asta
a însemnat mult pentru mine.
În facultate am avut câţiva profesori
extraordinari care au clădit la viaţa mea.
Mi-aduc aminte de profesorul de istorie,
Coman Ioan, care nu era pocăit, însă venea
la biserică de fiecare dată când predicam.
Nu prea îmi dau seama cu ce puteam să-l
impresionez, însă el mă încuraja şi îmi
spunea „Cu tine e ceva special!” Ştiam că
am chemarea lui Dumnezeu, dar modul în
care aceşti profesori s-au raportat la mine
a avut o influenţă mare asupra vieţii mele.
Mai mult, în această perioadă am avut nişte
colegi speciali de la care am învăţat foarte
mult. Cu Edward Nkwelle, care acum este
în Anglia, cu Sunny, de la Vitamina C, şi
cu Ioan Hrezdac, care acum este pastor în
America, am stat împreună în aceeaşi cameră
doi ani de zile. Avem multe experienţe prin
care ne-am modelat unul pe celălalt. Au fost
persoane care au apărut în diverse perioade
cruciale ale vieţii: Dudley Brown, Răzvan
Mihăilescu, Diana și Emil Budulea.
Nu mi-am imaginat niciodată că
Dumnezeu mă poate duce aşa departe.
Primul meu vis mare şi extraordinar a fost
să ajung la Bucureşti la facultate, iar după
aceea să mă întorc în Buzău și să fiu pastor la
o biserică acolo, sau să plantez una chiar eu.
>>>
5
 w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o

Cum vă vedeţi peste 10-15 ani? frică de sărăcie, de a nu face o şcoală, de a nu fi

Mai târziu a apărut în viaţa mea Corina,
Timişoara, biserica Metanoia. Indiferent
de ceea ce voi face în viaţă, anii petrecuţi în
Metanoia şi calitatea de pastor a lui Cusmănuț
(Cusman Cionca), care a fost un model
pentru mine, nu vor fi şterse. Faptul că Marcel
Lupăștean a investit în mine este o încurajare
şi o confirmare a ceea ce Dumnezeu a pregătit
pentru viaţa noastră. De multe ori am avut
sentimentul că nimănui nu-i pasă de mine;
că, dacă mor sau trăiesc, nu prea contează.
În biserica Metanoia, prin persoanele care
Dumnezeu le-a adus în viaţa mea, am simţit
că există, totuși, cineva căruia îi pasă de mine
şi existența mea contează pentru cei din jur.
Noi ne facem planuri din 10 în 10 ani.
Acesta a fost modul lui Dumnezeu de a
lucra cu mine. Sunt aproape 10 ani de când
am plecat din Buzău. După ce s-a născut
Elias, ne-am dat seama că tot ce am visat s-a
împlinit, Dumnezeu ne-a dat. Ne-am întrebat:
ce vrea Dumnezeu în continuare? Care este
metoda şi locul Lui pentru a continua să ne
binecuvânteze? Anul acesta Dumnezeu ne-a
vorbit şi ne-a inspirat idealul. Mi-ar plăcea să
fac un doctorat la o universitate de renume,
să ştiu bine limba engleză: să vorbesc, să scriu,
să predic şi să predau în limba engleză. Mi-aş
dori să dezvolt relaţii cu oameni de influenţă.
Doresc să mi se clădească măsura încrederii
pentru alte contexte, pentru provocări mai
mari şi mai înalte. Pentru următorii ani avem
mare nevoie de bani. Îmi dau seama că sunt
dependent de Dumnezeu pentru fiecare pas.
Însă trebuie să fac primul pas, iar Dumnezeu
se ocupă de tot ce avem nevoie. Mişcă oameni,
deschide uşi, pregăteşte resurse. Ne-am lăsat
provocaţi chiar dacă nu am avut resurse, dar
de fiecare dată au venit şi ele. După următorii
10 ani cred că vom fi pregătiţi pentru un alt pas
împreună cu Dumnezeu. Nu ştim care va fi
acela, dar ştim ce trebuie să facem până atunci.
Valentin, ce te-a motivat în
trecut?
Înainte nu aveam niciun vis, nicio direcţie.
În primii 10 ani de provocări, ceea ce m-a
motivat să merg înainte a fost frica. Mi-a fost
integrat. Dacă vreau să transmit ceva copiilor
mei, este că mi-am dus lupta cu sârguinţă.
Am mers înainte. Nu vreau să vadă în mine
laşitate. Acum, ceea ce mă motivează este un
vis. Poţi să ai două tipuri de suferinţă: cea a
eşecului şi cea a regretului. Cea mai gravă
este cea a regretului. Ceea ce pare eşec poate
fi un pas mare spre succes. Pot spune că am
încercat, dar nu am reuşit. Suferinţa regretului
este acel sentiment care te urmăreşte că
puteai încerca, dar nu ai făcut acest lucru.
Mergem înainte pe mâna lui Dumnezeu şi
acceptăm provocările fără să regretăm că nu
am încercat.
Ce gând bun le puteţi spune
familiilor?
Noi, ca familie, avem un timp în care
povestim şi ne ascultăm unul pe celălalt.
Puneţi-vă deoparte o oră, sau mai multe,
în care vă luaţi de mână şi vă plimbaţi. Nu
staţi acasă, pentru că sună telefonul, aveţi de
făcut curat, plâng copiii, toate intervin. Acest
lucru nu trebuie făcut sub stres, trebuie făcut
cât mai natural. Investiţi timp de calitate în
familia voastră. După relaţia personală cu
Dumnezeu, cea mai importantă este relaţia
dintre soţ şi soţie, care se bazează pe iubire,
susţinere, unitate. O relaţie autentică.
Indiferent cât de grea ar fi viaţa, atitudinea
cu care priveşti lucrurile este ceea ce contează
cel mai mult. Viaţa este frumoasă. Merită
trăită împreună cu Dumnezeu.

Şcoala are rostul să te ridice
undeva de unde să-ţi fie
ruşine să mai cobori.
- Paul Louis Lampert
Părinții… au întemeiat
închisori numite școli,
înzestrate cu o tortură
numită educație. Școala este
un loc la care te duci atunci
când părinții nu te pot lua
cu ei, iar industria nu are
încă nevoie de tine.
- John Updike
Cu prostul neșcolarizat
Te lupți puțin și ai scăpat,
Dar duci o luptă colosală
Cu prostul care are școală.
Unii școlari beau din
fântâna cunoașterii. Alți
fac doar gargară.
- E.C. McKenzie
citate despre
școală
Întregul scop al educației Școala face omul om, și
este să transforme oglinzile altoiul pomul pom.
în ferestre. - Proverb românesc
- Sydney J. Harris
Știința se face cu fapte,
după cum se face o casă
Cultura generală este cu pietre, dar o acumulare
ceea ce rămâne după ce de fapte (de informații, de
ai uitat tot ce ai învățat în cunoștințe) nu este știință,
școală. după cum o acumulare de
- Albert Einstein pietre nu este o casă.
Educația țintește să te Nu e carte să înveţi
ridice pe scara cunoașterii. Ca viaţa s-aibă preţ,
Prea adesea ea îți face însă Ci trăieşte, chinuieşte
vânătăi din cauza treptelor. Şi de toate pătimeşte,
- Martin H. Fischer Ş-ai s-auzi cum iarba creşte.
- Mihai Eminescu,
Sunt întotdeauna gata În zădar în colbul şcolii
să învăț, deși nu sunt
mereu dornic să primesc
lecţii.
- Winston Churchill

6
 w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o

Adunaţi binecuvântările lui Dumnezeu.

Binecuvântează, suflete, pe Domnul, şi nu
uita niciuna din binefacerile Lui!
(Psalmul 103:2)

Îngrijorarea să scadă în familia voastră.

Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci, în orice
lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa
lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu
mulţumiri. (Filipeni 4:6)

Înmulţiţi faptele voastre bune.

Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii,
faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta este
cuprinsă Legea şi Proorocii. (Matei 7:12)

Împărţiţi binecuvântări celor din jurul

vostru.
Aruncă-ţi pâinea pe ape, şi după multă
vreme o vei găsi iarăşi! (Eclesiastul 11:1)
BU
ris BAR Tot ceea ce aveţi este egal cu ceea ce aţi
D ama primit de la Dumnezeu.
Orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit este
de sus, pogorându-se de la Tatăl luminilor,
în care nu este nici schimbare, nici umbră de
mutare. (Iacov 1:17)

Factorul comun în familia voastră

să fie relaţia cu Domnul şi relaţia cu cei din
jurul vostru.
Isus i-a răspuns: „Să iubeşti pe Domnul,
Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot
sufletul tău, şi cu tot cugetul tău. Aceasta
este cea dintâi, şi cea mai mare poruncă.
Iar a doua, asemenea ei, este: Să iubeşti pe
aproapele tău ca pe tine însuţi.”
(Matei 22:37-39)

Slujitorul să fie cel mai mare între voi.

Ci cel mai mare dintre voi, să fie ca cel mai
mic; şi cel ce cârmuieşte, ca cel ce slujeşte.
(Luca 22:26)

Fiţi radicali în trăirea voastră.

Voi însă, iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi
bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi
ceva în schimb. Şi răsplata voastră va fi mare,
şi veţi fi fiii Celui Prea Înalt; căci El este bun şi
cu cei nemulţumitori şi cu cei răi. (Luca 6:35)

video .ro
viatadefamilie
Poţi urmări materiale video, conferinţe şi
predici, precum și alte resurse disponibile pe
www.viatadefamilie.ro

© S.I.W.

7

Retrospectivă
Ediția a XXVI-a a conferinței
În perioada 14-16 mai 2010, Biserica
Metanoia a organizat o nouă ediție
a conferinței Voia lui Dumnezeu în
familie. Şi de data aceasta familiile s-au
organizat şi au venit la conferinţă cu
un entuziasm aparte.Au fost grupuri de
Cluj, Timişoara,
familii participante din
Arad, Buziaş, Gătaia, dar şi alte
localităţi au fost reprezentate de câte o
familie s-au două. Ceea ce ne surprinde
este faptul că la fiecare conferinţă mai
mult de jumătate dintre familii care
participă pentru prima dată. Cele 110
familii au creat o atmosferă caldă şi
deschisă care a contrabalansat vremea
rece de afară.
Promo DVD/CD: Reforma familiei
Conferinţa VOIA LUI DUMNEZEU ÎN FAMILIE
Conferențiar: Pastor Valer Brâncovan
Felix, 29-31 mai 2009
Băile Felix, Bihor
9-11 octombrie 2009
Biserica Metanoia, Timişoara
25 octombrie 2009 (sesiunea VII)
VIDEO (2 DVD-uri) Preţ: 25 lei
AUDIO (1 CD Mp3) Preţ: 10 lei
Comandă acum:
la adresa de e-mail
contact@editurametanoia.ro
sau direct de pe
www.editurametanoia.ro
8
w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o
Conferențiari
▶▶Cusman Cionca
▶▶Petru Mihenț
▶▶Cristi Borz
▶▶Valer Brâncovan
În această ediţie s-a aplicat un format
nou pentru conferinţă. Pe lângă sesiunile
publice de vineri seară, sâmbătă şi duminică
dimineaţa, au fost incluse sesiuni practice
specifice pentru familii cu copii cu vârsta
până la paisprezece ani, familii cu adolescenţi
sau cu copiii plecaţi de acasă şi familii care
nu au copii încă.
La această conferinţă au conferenţiat:
▶▶ Pastorul Petru Mihenţ cu sesiunile
publice Impulsul vieţii şi obstacolele
modelatoare, Schemele de gândire și
modelarea personalității, Anxietatea și
modele familiale, iar pentru sesiunea de
workshop Sexualitatea în viața de familie.
▶▶ Pastorul Valer Brâncovan a continuat
temele începute la conferinţa din toamna
trecută şi a atras atenţia asupra capcanelor
pe care le presupune noul context social,
dominat de confuzie şi relativism.
Provocările postmodernismului presupun
din partea creştinilor abordări clare şi
relevante, care se ţin strâns de modelul
biblic al vieții de familie. Astfel, Valer
Brâncovan în ediţia trecută (a XXV-a) a
conferinţei Voia lui Dumnezeu în familie
a reiterat bazele teologice ale distincţiei
dintre sexe, complementaritatea rolurilor
soţilor şi conducerea masculină. Aplicaţiile
practice ale abordării teologice se regăsesc
în asumarea corectă a rolurilor pe care
Dumnezeu le-a dat în mod specific atât
bărbatului, cât și femeii. În data de 25
octombrie 2008, pastorul Valer Brâncovan
a abordat această temă într-o sesiune ținută
la biserica Metanoia din Timişoara despre
Funcţiile bărbatului: Preot, Profet, Rege.
Desigur, cea mai aşteptată sesiune a acestei
conferinţe a fost dezvoltarea temei cu privire
la Roluri femeii în legământul de căsătorie.
Pe lângă „datoria” de a finaliza tema Rolurile
soţilor în legământul de căsătorie, Valer
Brâncovan a mai abordat şi alte două subiecte
de mare importanţă: Femei emancipate
prin viața și învățătura lui Isus (care de
asemenea a fost doar introdusă și își așteaptă
finalizarea altădată) și Comportamentul
unei soții creștine atunci când soțul ei
nu este creștin, o analiză atentă și justă a
pasajului din 1 Petru 3:1-7.
▶▶ Pastorul Cusman Cionca s-a adresat
familiilor cu adolescenți într-o sesiune
practică, iar Cristi Borz familiilor cu
copii mici sau școlărei. Temele abordate
de Cristi au fost: Copiii: întâmplare sau
binecuvântare şi Plan de creștere spirituală
a familiei la care s-au adăugat câte o sesiune
foarte utilă de întrebări şi răspunsuri.
Înregistrarea video a conferinţei vă stă la
dispoziţie şi o puteţi comanda pentru a avea
parte de acest tezaur de învăţătură creştină.
Pentru o bună legătură înţelegere a temelor
abordate de Pastorul Valer Brâncovan vă
recomandăm şi înregistrarea video a ediţiei
a XXV-a conferinţei.
Considerăm că este important să vă însuşiţi
aceste resurse ca să e puteţi viziona atunci
când aveţi nevoie sau să le împărtăşiţi cu
alţi prieteni de familie pe care doriţi să-i
binecuvântaţi.
 w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o
Încerc să dau un răspuns atât pentru slujire şi pentru carieră.*
Făcând carieră slujeşti. Faci carieră de jurnalist, slujeşti Domnului.
Faci carieră de medic, slujeşti Domnului. Faci carieră de avocat,
slujeşti Domnului. Faci carieră de arhitect, slujeşti Domnului.
Faci carieră de contabil, slujeşti Domnului. Toţi trebuie să slujim
Domnului. Biserica a ajuns aşa cum a ajuns pentru că am trăit cu
o mentalitate precum: „Avem popa’ nostru pe care îl plătim, şi nu
spun cu cât îl plătim, mai sunt doi trei angajaţi pe care îi plătim şi
n-au decât să facă ei. Eu dau bani la biserică. Mi-ajunge.” Nu cred
că este corect aşa!
Matei 28:19 spune aşa: „Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate
neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului
Duh.“
Într-o altă traducere este accentuată acţiunea continuă: „Mergând,
faceţi ucenici...” De aceea, eu cred că niciodată nu voi putea atinge
medicii stomatologi, aşa cum o poate face un medic stomatolog
creştin, niciodată nu voi putea să ating viaţa unui jurnalist aşa cum
îl atinge un jurnalist creştin. Niciodată nu voi atinge un arhitect
aşa cum o face cel din breasla lui, din mediul lui, în calitatea lui de
creştin. Mergând, faceţi ucenici. Mergând, slujiţi.
Faceţi carieră, slujind Domnului. De ce suntem noi împreună ca
biserică? Ca să schimbăm lumea şi să urmărim scopurile Lui. Eu nu
mai sunt al meu, ci umblu după scopurile lui Dumnezeu. Aşadar,
nu este altceva ce pun înaintea acestui lucru. Dacă profesia sau orice
altceva este pus înaintea slujirii este idolatrie. Îmi pare rău să zic,
de fapt, nu-mi pare: „Unii pocăiţi sunt foarte idolatri pentru că ei
se închină la ceva, în afară de Dumnezeu.”
Mai vreau să spun câte ceva despre cei care slujesc full-time pentru
Domnul. Aceştia au renunţat la a face carieră laică, şi s-au dedicat
slujirii creştine. Părerea mea este că persoanele care sunt angajate
Slujire
sau
carieră?
Cusman CIONCA
cu normă întreagă trebuie să fie printre oamenii care slujesc. Orice
organizaţie care merge bine are oameni dedicaţi, profesionişti. Nu
putem fi în biserica lui Hristos numai amatori care ne facem timp
din când în când pentru lucruri atât de importante. Eu cred că
persoanele angajate cu normă întreagă sunt soluţia pentru bisericile
care doresc să aibă impact în lumea contemporană. În acelaşi timp,
cred că toţi carieriştii trebuie să îşi aducă şi ei contribuţia la slujire,
dar full-time-iştii sunt cei care dau viziune, care trag mai mult,
sunt cei care fac ca o biserică să crească. Închei spunând că eu cred
în profesionişti în biserică, cred în oameni cu viziune în biserică,
cred în chemarea lui Dumnezeu, cred în dedicare totală, cred în
oameni care făcând carieră slujesc şi nu cred că este o contradicţie
între slujire şi carieră.
Dacă cineva spune: „Eu trebuie să muncesc cinci ani de zile să fac
carieră şi nu mai pot să vin la biserică, atunci e o problemă. Slujim
în timp ce ne facem cariera, în timp ce ajungem în top în diverse
domenii.
*Acest text face parte din proiectul TOP 10
- Cele mai spinoase întrebări ale creştinului
contemporan, care a avut loc în vara anului
2008, în biserica Metanoia din Timişoara.
slideshow
metanoiaorg .ro
Află mai multe despre conferință, precum și
impresii despre ediții precedente prin galeriile
foto disponibile pe www.metanoiaorg.ro
9

Psalmul 116:12 ne provoacă: „Cum voi
răsplăti Domnului toate binefacerile Lui faţă
de mine?”, şi explicaţia din Biblie spune că
recunoştinţa izvorăşte din inimile tuturor
acelora care au experimentat mântuirea
Domnului. Ai experimentat tu mântuirea
Domnului? Atunci îţi va fi foarte uşor să
fii recunoscător. Philip Yancey spune:
„Bucurându-mă de creaţie, am căutat
Creatorul, plin de recunoştinţă aveam
nevoie de Cineva căruia să-I mulţumesc.“
Dumnezeu este prezent tot timpul în creaţie,
însă aşteptă să fie descoperit. Asemenea
curcubeului din nori, El alege uneori să se
ascundă, alteori să se retragă, câteodată să
tacă şi, de multe ori, să fie de neînţeles…
Dar El este acolo! Norii îndoielilor mele Îl
pot ascunde.
Însă dacă eu am siguranţa mântuirii mele,
recunoştinţa mea este pentru Împăratul! Mai
întâi de toate El o merită, pentru că acel HAR
din viaţa mea nu poate fi calculat. Dragostea
lui Dumnezeu nu se bazează pe valoarea
noastră. Ea vine prin Har, un dar nepreţuit,
însă care dă valoare şi celui mai nedemn
lucru. Unele lucruri sunt iubite deoarece au
valoare, iar altele au valoare deoarece sunt
iubite. Noi intrăm în cea de-a doua categorie.
„Iubind nedemnul, Tu mă faci demn!”, spune
Sfântul Augustin.
A fi recunoscător este o atitudine, o alegere
pe care o facem zilnic. Se pare că femeilor
„Bucurându-mă de
creaţie, am căutat
Creatorul, plin de
recunoștință
nevoie de Cineva căruia să-I
mulţumesc.
- Philip Yancey
10
w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o
Curcubeul din nori
- prilej de recunoştinţă
Elvira Lupăştean
Toamna e mai greu să vezi un curcubeu, dar el există într-o altă parte
a Pământului şi, în toată splendoarea lui, el se arată acelora care sunt
în preajma lui. De altfel, el este un cerc, de pe Lună el se vede ca o
cingătoare în jurul Pământului. Dacă noi nu-l vedem totdeauna, nu
înseamnă că el nu există, aşa că atunci când apare după o ploaie ne
înghesuim să-i facem poze, insistăm să-l vadă ceilalţi, ne dorim să-l
admirăm cât mai mult; însă el alege să se-ascundă. Ce legătură are
aceasta cu recunoştinţa?
le vine uşor să fie recunoscătoare. Vedem Tu ai măsura ta de situaţii potrivnice şi eu
mereu motive pentru a ne arăta recunoştinţa, o am pe a mea. Este exact măsura potrivită
pentru a aduce aprecieri cuiva care a făcut pentru a împlini schimbările veşnice pe
ceva pentru noi. De fapt, de aici a şi plecat care Dumnezeu le doreşte în viaţa noastră.
ideea de a scrie ceva despre recunoştinţă. Măsura adversităţii tale nu se aseamănă cu
Punctul de plecare este acela că, în urma a nimănui. Aceasta este acea latură a vieţii
experimentării mântuirii, inima mea devine despre care poţi spune: „Nimeni nu cunoaşte
recunoscătoare mai întâi lui Dumnezeu, apoi necazul cu care m-am confruntat.”
umblarea mea zilnică în viaţă mă obligă la Pentru unii, adversitatea se manifestă
aceasta. Însă curcubeul uneori nu se mai în domeniul sănătăţii. Alţii au o carieră
arată. Poate ne-am format un tipar de dificilă sau nu au un loc stabil de muncă.
gândire de-a lungul timpului, care ne face să Pentru alţii, adversitatea ia forma unei
vedem totul prin ochelarii negativismului. Pe tragedii în familie. Unii poate au făcut
mine m-a ajutat o carte Doamne, schimbă-mi o alegere neinspirată cândva, şi căsnicia
atitudinea, de James MacDonald. Acest autor lor se destramă, iar acum se luptă cu
spune că: „Dumnezeu a îngăduit pentru consecinţele acelor alegeri. ORICARE ar fi
fiecare om o anumită măsură de adversitate.” măsura adversităţii cu care te confrunţi, ea
aveam
“
„Iubind nedemnul, Tu mă faci demn!”
- Sfântul Augustin.
 w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o

a fost măsurată de Însuşi Dumnezeu şi Vedem mereu motive pentru a

El nu vrea să audă plângeri. În loc să ne
bucurăm de toate lucrurile bune pe care ne arăta recunoştinţa, pentru
le-a făcut Dumnezeu în viaţa noastră, noi
ne plângem de acel unic lucru - oricare ar a aduce aprecieri cuiva care a
fi el – care ne necăjeşte. Şi atunci mă rog:
„Îţi mulţumesc pentru Duhul Sfânt care făcut ceva pentru noi
mă caută cu credincioşie şi, prin adevărul
Tău, îmi arată cum este comportamentul
meu. Tu meriţi recunoştinţa mea sinceră!”
Şi cred că ar trebui să-I fiu recunoscătoare
Domnului că El ştie de ce adversităţile din
viaţa mea lucrează pentru binele meu.
Dar, vei spune, este greu. Desigur, dar A fi recunoscător
citeşte mai departe. Simţi că ai dreptul la
o viaţă perfectă fără adversităţi? Ascultă!
Tocmai această adversitate de care te este o atitudine,
plângi - atunci când nu vezi curcubeul
- este modalitatea prin care Dumnezeu
vrea să-ţi păstreze inima legată de inima o alegere pe care
Lui. Prin harul Său, îţi îngăduie adversităţi
pentru a te apropia de El.
Deci, nu mai murmura, este o descoperire o facem zilnic.
extraordinară! Alege să fii recunoscător!
Atitudinea leprosului din Luca 7:16 arată
umilinţa lui: „S-a aruncat cu faţa la pământ
la picioarele lui Isus şi I-a mulţumit.” El s-a
întors plin de recunoştinţă, a fost salvat,
restaurat, vindecat şi acum putea umbla
printre oameni!
Adu-ţi aminte de binecuvântările din
viaţa ta. Ce a restaurat El în interiorul tău?
Ce bucurii mărunte ai pentru care să fii Personal, am ales o metodă diferită de a copiii. Dar pentru el însemna atât de mult!
recunoscător cuiva? Recunoştinţa este o aprecia. De ziua mea, am scris părinţilor mei Recunoştinţa lui era astfel personalizată.
adevărată sursă de sănătate şi bunăstare. o scrisoare în care îmi exprimam în cuvinte „Cum voi răsplăti Domnului toate
Cuvântul recunoştinţă este definit de simple gânduri, amintiri frumoase, precum binefacerile Lui faţă de mine?” Nu ştiu, dar
Dicţionarul Oxford astfel: „A arăta că şi cuvinte încurajatoare pentru ei, acum când îmi doresc înţelepciunea de a recunoaşte
o dovadă de bunătate primită a fost ei se îndreaptă spre o altă etapă din viaţă. Am că fiecare piedică din calea mea ascunde
apreciată. Recunoştinţa autentică implică fost motivată de un singur gând. Necrologul, în ea un prilej de a creşte, şi o voi depăşi
depăşirea unei obligaţii, demonstrând că oricât de elaborat, nu mai aduce bucurie în cu ajutorul Lui! - asemeni curcubeului
apreciem foarte mult ceea ce am primit.” inima celui plecat în veşnicie, astfel că de ce care iese de după nori…
Poţi găsi în fiecare zi motive de mulţumire: să nu aduci o recunoştinţă părinţilor tăi cât Îţi doresc să ai timp ca, în tot zbuciumul
caută să observi laturile pozitive în orice încă trăiesc, cât încă mai pot păstra aceasta vieţii, să găseşti măcar o clipă de răgaz să
circumstanţă dificilă. Dumnezeu ne-a creat aproape de sufletele lor acum. fii recunoscătoare.
cu capacitatea de a ne exprima recunoştinţa. Am de la o prietenă un frumos tablou
Poţi alege să fii recunoscător, după cum poţi din lemn, pictat manual cu mesajul:
să-ţi alegi dieta sau îmbrăcămintea, spunea „Leagă-ţi binecuvântările cu mulţumire, Recunoştinţa autentică
James MacDonald. ca să nu se împrăştie…” Am pierdut multe
binecuvântări fără să fi mulţumit pentru implică depăşirea unei
ele…
Personalizează-ţi mulţumirile. Spre obligaţii, demonstrând
exemplu, o mână desenată pe o foaie de
caiet. Pentru un copil, mâna învăţătoarei că apreciem foarte mult
este un motiv de recunoştinţă. Când era
pauză, ea îl lua de mână pe acest băieţel ceea ce am primit.
mic şi stingher. Deseori făcea acest lucru cu

„Leagă-ţi binecuvântările cu mulţumire,

ca să nu se împrăştie…”

11
 w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o

Am citit undeva că cele

mai semnificative lucruri din
copilăria unei persoane sunt
timpul de calitate
petrecut cu părinții și
afecțiunea care se
manifestă între ei. Copiii nu vor
ține minte câte jucării au avut,
ce jocuri au jucat, însă își vor
aminti cu plăcere aventurile
din weekendurile cu tata. De
asemenea, nu va ține minte
multe detalii din evenimentele
familiale, dar va fi profund
afectat de atmosfera de
dragoste din familie,
sau de lipsa acesteia.

12
 w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o

În calitate de părinte, poți avea succes sau eșec.

Dar ce determină succesul sau eșecul calității
de părinte? Te poți mulțumi cu realizările zilnice
ale copiilor, cu performanțele lor școlare, cu
atitudinea etică în diverse situații, însă sunt
acestea suficiente ca să spui că ți-ai făcut bine
slujba? Pe de altă parte, sunt părinţi care nu se
pot mândri cu prea multe realizări directe ale
copiilor lor, dar creează un cadru în care ei pot
performa mai târziu în viaţă.
Până la urmă, ce contează mai mult: succesul
tău, în calitate de părinte, sau succesul lui? Dacă
te interesează succesul tău, îl vei susţine până
la vârsta majoratului sau până la facultate, sau
până la căsătoria lui, apoi îi transmiţi un mesaj
de genul: „De aici te descurci singur!” În felul
acesta te menajezi pe tine, îţi iei „laudele” publice
că ţi-ai făcut partea și te protejezi sufleteşte de
respingere şi eşec, pentru că orice s-ar întâmpla
de aici înainte nu mai este responsabilitatea ta.

Pregăteşte
succesul
copiilor tăi Valentin Dedu 1 Cronici 28-29

D
acă te interesează, în schimb, succesul lui în viaţă, şi
nu atât de mult succesul tău, vei face mai mult pentru el. Nu
vreau să spun că trebuie să trăiești viaţa în locul lui, sau să îi
îngrădeşti libertatea, sau că trebuie să porţi responsabilitatea
pentru greşelile lui, însă cred că poţi să-i pregăteşti calea pe
care el poate să meargă mai uşor. În calitate de părinte, poţi
să pregăteşti eşecul copiilor tăi sau succesul lor. Succesul părinţilor se
măsoară prin succesul copiilor săi.
Exemplul biblic care ilustrează faptul despre care vorbim este David,
în calitate de părinte, şi Solomon, în calitate de fiu. Pe David nu l-a
interesat atât de mult succesul lui în calitate de părinte, cât l-a interesat
succesul lui Solomon. El a fost gata să renunţe la visul lui, la planurile
lui pentru ca fiul lui să aibă succes.

>>>

13

În tradiţia predicilor pe
care le-am auzit, David a
fost prezentat ca un exemplu
negativ în viaţa de familie
şi în materie de creştere a
copiilor, însă David a reuşit,
cel puţin la sfârşitul vieţii
lui, să-l prezinte pe Solomon
ca un om de succes. David
a pregătit succesul lui
Solomon, şi în felul acesta
devine un exemplu bun
pentru fiecare dintre noi.
Am trăit puţin în comunism,
dar efectele comunismului asupra
mea şi-au făcut efectul, fie că am
vrut, fie nu. Am fost un copil care
a făcut parte dintr-o generaţie
care a crescut cu cheia la gât.
Părinţii noştri, cu tot respectul
pentru ei, nu au învăţat mai nimic
despre creşterea copiilor, despre
Prin toate Cuvintele pe care ni le spune despre
dragostea Lui, despre credincioșia Lui, despre purtarea
Lui de grijă, Dumnezeu clădește în noi sentimentul
că suntem speciali, că suntem unici, că Lui Îi pasă
de ce se întâmplă în viața noastră, că planul Lui se
împlinește. Asta ne dă pace și încredere să mergem
înainte indiferent de context.
valoarea investiţiei în copii… Mai
mult decât atât, prin faptul că am
crescut într-o biserică evanghelică
şi ni se spunea „pocăiţii” şi tot felul
de lucruri negative, s-a creat în
noi un sentiment de neîncredere
în noi înşine şi în viitorul nostru.
Tata venea, pe de altă parte, şi îmi
spunea: „Prostule, n-o să se aleagă
nimic de capul tău!” Asta nu s-a
întâmplat numai cu mine, ci cu
mulţi copii, care acum au devenit
părinţi, însă traumele ascunse ale
copilăriei i-au amprentat pentru
tot restul vieţii. Părinţii noştri
parcă au avut un pact ascuns cu
Diavolul să ne vorbească în felul
acesta şi să pregătească, fără să-şi
dea seama, eşecul nostru.
Dumnezeu a venit în viaţa mea
şi am putut să mă rup de acest
blestem al vorbelor negative rostite
peste viaţa mea. Blestemul consta
în tendinţa de a crede în „profeţia”
lor, însă mulţi încă nu s-au rupt.
Au crezut şi cred încă în etichetele
și predicțiile părinţilor lor şi merg
înainte subjugați de o mentalitate
mediocră, care le şopteşte că ei nu
pot reuşi în viaţă.
14
w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o
I: Primul lucru pe care l-a
făcut David ca să pregătească
succesul fiului său Solomon a fost
să clădească în el sentimentul
unei chemări înalte.
După ce l-am pierdut pe tatăl
meu, la 16 ani, am avut o luptă cu
Dumnezeu. Pe atunci eram în clasa
a XI-a la şcoală şi studiam la Limba
Română Pădurea Spânzuraţilor, de
Liviu Rebreanu. Apostol Bologa,
personajul principal, la 19 ani L-a
pierdut pe Dumnezeu pentru că
tatăl lui a murit. Mi-am dat seama
că am acelaşi scenariu al vieţii.
Eu Îl cunoşteam pe Dumnezeu şi
m-am rugat: „Doamne, nu vreau
Adună victoriile vieţii tale şi dă-le mai
să Te pierd, deşi simt în sufletul departe copiilor tăi. Oferă copilului tău
meu că pierd ceva, că îmi pierd
credinţa.” Nu L-am pierdut pe
suportul maxim de care ești în stare,
Dumnezeu, dar mai mult de-atât, sacrificial chiar, pentru succesul lui.
m-am agăţat de Dumnezeu ca fiind
singurul Tată. Prin experienţele
prin care am trecut, pot să spun că
am înţeles cât de cât ce înseamnă
Paternitatea lui Dumnezeu.
Prin toate Cuvintele pe care ni
le spune despre dragostea Lui,
despre credincioșia Lui, despre
purtarea Lui de grijă, Dumnezeu
clădește în noi sentimentul că
suntem speciali, că suntem unici,
că Lui Îi pasă de ce se întâmplă
în viața noastră, că planul Lui
se împlinește. Asta ne dă pace
și încredere să mergem înainte
indiferent de context.
Unul dintre rolurile cele mai
importante ale părintelui este să putea lăsa. Eu am știut că am chemarea lui Dumnezeu, însă am
transmită, să clădească în copil un avut nişte profesori care au văzut acest lucru şi au reuşit să pună
sentiment de siguranță, un spirit o sămânţă a încrederii şi să clădească acest sentiment.
înalt, sentimentul unei chemări În şcoala românească se subliniază numai greşelile şi foarte rar
înalte. Rolul părintelui depășește aspectele pozitive. Mi-aduc aminte de caietele însemnate cu pix
sfera lucrurilor materiale și roşu, de nota scrisă pe jumătate de pagină care îmi dădea fiori
educaționale, trebuie să atingă la gândul că mama trebuie să vadă caietul.
aspecte emoționale și spirituale. Oamenii care reuşesc în viaţă nu sunt cei mai inteligenţi, nici
Mulţi părinţi nu reușesc asta. cei care au cele mai multe oportunităţi, nici cei care au tot ce le
Unii nu știu nimic despre nevoile trebuie pentru a reuşi. Nu... ci aceia care se agaţă de un vis, şi cu
spiritului, iar alții o fac instinctiv încredere merg înainte.
și foarte puțini o fac conștient. A Vă pot spune cu modestie că, în clasa mea de gimnaziu şi în
clădi un spirit înalt în copilul tău clasa mea de liceu, şi chiar în facultate, au fost fete și băieţi mai
înseamnă mai mult decât bani, inteligenţi şi cu rezultate mult mai bune decât mine. Acum mă uit
mașini sau moșteniri pe care le-ai în urmă şi îmi dau seama că drumul meu a fost mult mai drept,

Unul dintre rolurile
cele mai importante
ale părintelui este
să transmită,
să clădească în copil
un sentiment de
siguranță, un spirit
înalt, sentimentul
unei chemări
înalte. Rolul
părintelui depășește
sfera lucrurilor
materiale și
educaționale,
trebuie să atingă
aspecte emoționale
și spirituale.
mult mai strălucit decât
al lor. De ce? Sentimentul
unei chemări înalte a făcut
diferenţa. Sentimentul
că Dumnezeu este cu
tine, că Dumnezeu te-a
chemat, îţi dă încrederea
de care ai nevoie ca să
mergi înainte împotriva
tuturor circumstanţelor,
împotriva tuturor
profeţiilor rele ale celor
din jurul tău, împotriva
tuturor părerilor
negative.
w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o
În 1 Cronici 28-29, putem
vedea cum David a reuşit
să clădească în Solomon
sentimentul unei chemări
înalte. David îl prezintă
public pe Solomon înaintea
oamenilor. Îi adună pe toţi,
toate căpeteniile de seminţii,
toate căpeteniile oştirii,
organizează un eveniment
de mare anvergură pentru
a-l prezenta public pe
Solomon înaintea mulţimii
în calitate de moștenitor al
tronului. Mai mult decât
atât, i se adresează public,
înaintea tuturor cu un mesaj
de încurajare și investire.
David îi spune lui Solomon:
„Dumnezeu te-a ales!”,
„Dumnezeu te-a chemat!”,
„Dumnezeu este cu tine!” „Şi
tu, fiule Solomoane, cunoaşte
pe Dumnezeul tatălui tău şi
slujeşte-I cu toată inima şi
cu un suflet binevoitor; căci
Domnul cercetează toate
inimile şi pătrunde toate
închipuirile şi toate gândurile.
Dacă-L vei căuta, Se va lăsa
găsit de tine; dar dacă-L vei
părăsi, te va lepăda şi El pe
vecie. Vezi acum că Domnul
te-a ales, ca să zideşti o Casă
care să-I slujească de Locaş
Sfânt. Întăreşte-te şi lucrează.”
(1 Cronici 28:9-10)
În versetul 20, David îl
încurajează, îi spune să nu
se teamă, să facă ceea ce are
de făcut.
David a zis fiului său
Solomon: „Întăreşte-te,
îmbărbătează-te şi
lucrează; nu te teme şi nu te
înspăimânta. Căci Domnul
Dumnezeu, Dumnezeul
meu, va fi cu tine. El nu te
va lăsa, nici nu te va părăsi,
până se va isprăvi toată
lucrarea pentru slujba Casei
Domnului. (1 Cronici 28:20)
Iată, ai lângă tine cetele
preoţilor şi leviţilor pentru
toată slujba Casei lui
Dumnezeu; şi iată că ai lângă
tine, pentru toată lucrarea,
toţi oamenii binevoitori şi
îndemânatici în tot felul
de lucrări şi căpeteniile, şi
tot poporul, supuşi la toate
poruncile tale.” (1 Cronici
28:21)
Prin tot ceea ce a făcut,
PROMO:
David a clădit în Solomon
sentimentul unei chemări Conferinţa VOIA LUI DUMNEZEU ÎN FAMILIE
înalte. Şi nu numai în Felix, 29-31 mai 2009
momentul acesta public, Familie şi societate contemporană
Pastor Petru Mehinţ
dar, de mic copil, David
i-a spus: „Ai fost ales de
VIDEO (2 DVD-uri) Preţ: 25 lei
AUDIO (1 CD Mp3) Preţ: 10 lei
Dumnezeu.” „Ai o lucrare
Comandă acum:
specială pe care trebuie la adresa de e-mail
să o faci!” „Te-ai născut contact@editurametanoia.ro
ca răspuns al dragostei!” sau direct de pe
www.editurametanoia.ro
„Numele tău înseamnă
pace.”
II:
David, mai mult de
atât, a transmis în viaţa
copilului său valorile lui Conferinţa de familie
nenegociabile, universale. MODELAREA PERSONALITĂŢII ÎN FAMILIE
Rolul unui părinte creştin
Format DVD: 15 lei
este să transmită în viaţa Pastor Petru Mihenţ
copilului său o moştenire Biserica Tabor, Gătaia
spirituală. Moştenirea 20-22 martie 2009
spirituală nu este moda pe Comandă acum:
care tu ai trăit-o, ci valorile la adresa de e-mail
acelea veşnice. Valorile sunt contact@editurametanoia.ro
sau direct de pe
lucruri pe care nu le simţi, www.editurametanoia.ro
nu le vezi, dar ele se transmit
în viaţa fiecăruia dintre noi
şi îmbracă forme diferite.
Vă dau exemplu: conflictul
dintre generaţii, dintre Atitudine
părinţi şi copii, de obicei la
adolescenţă, se naşte tocmai Declarația Bărbaților
de aici, pentru că părintele Creștini
vrea să transmită valoarea
Descarcă
mai departe copilului, Semnează
valoarea de a-L cunoaşte Recomandă
pe Dumnezeu, de exemplu, www.metanoiaorg.ro
valoarea de a merge la
biserică, valoarea de a fi
integru, de a sluji Domnului
cu pasiune, însă greșeala
părintelui este că atunci când
transmite o valoare copilului
său îi transmite şi forma,
DECLARAŢIA BĂRBAŢILOR CREŞTINI este o luare de atitudine
modul ei de manifestare față de confuzia culturală și teologică legată de disocierea dintre
specific generației lui. Aici sexe, complementaritatea dintre bărbați și femei în ceea ce privește
se naşte conflictul între rolurile specifice ale acestora în contextul familiei așa cum sunt ele
revelate în Sfânta Scriptură.
generaţii. Lasă-l pe copil să Această declaraţie de principii, scopuri şi doctrină creştină se
aplice aceeaşi valoare într-o dorește un manifest care să provoace asumarea responsabilităților
sociale și familiale într-un mod conștient și biblic.
formă nouă. David îi spune
lui Solomon: „Iată valorile
pe care le am: Cunoaşte-L
pe Dumnezeul tatălui tău. Eu
l-am cunoscut într-o formă,
cunoaşte-L şi tu în forma
specifică ţie şi generaţiei tale,
Filme creştine
dar cunoaşte-L pe Domnul.”
viatadefamilie
.ro
Valoarea se transmite, dar
forma se descoperă. David îi Am făcut o listă de filme creștine de cea mai
spune lui Solomon: „E același bună calitate. Poți găsi informații, comentarii,
Dumnezeu, dar modul de a clipuri video, linkuri utile, toate la secţiunea de
manifesta această cunoaștere Filme de pe www.viatadefamilie.ro.
este diferit.”
>>>
15

O altă valoare: „Slujeşte-L pe Dumnezeu cu
toată inima.” „Eu L-am slujit pe Dumnezeu
cu toată inima într-o anumită formă, stând
cu sabia în mână, stând cu praştia în faţa lui
Goliat, făcând război. Asta am ştiut eu, dar
tu ştii altceva, fă altceva.” Aceeaşi valoare:
„Slujeşte-L pe Dumnezeu cu toată inima!”,
dar forma este diferită. Şi Solomon L-a slujit
pe Dumnezeu într-un mod diferit.
Valoarea caracterului curat: „Teme-te de
Dumnezeu, fii curat, prezintă-te înaintea
lui Dumnezeu cu integritate.” Aici este
problema celor mai mulţi părinţi, nu ştiu să
transmită valorile fără să intre în conflictul
generaţional al formelor care îmbracă acea
valoare.
III: Al treilea lucru prin care David
a pregătit succesul fiului său a fost
să câştige luptele generaţiei lui pentru ca
Solomon să nu trebuiască să câştige şi luptele
pe care le-ar fi pierdut tatăl său. Fiecare
generaţie are anumite provocări, anumite
lupte, anumite bariere pe care trebuie să le
depășească. Bariera pe care ai trecut-o tu
în calitate de părinte este mult mai uşor s-o
treacă fiul tău, sau chiar să n-o mai treacă,
pentru că tu ai făcut să nu mai existe.
Generația anilor ’60 nu a câştigat lupta
pentru dărâmarea comunismului. A trebuit
s-o lase pe mai târziu. Dacă nu o câştigau
cei din ’89, lupta se amâna, iar generația
următoare trebuia să aducă schimbarea.
Lupta pe care o generaţie nu a câştigat-o,
o duce cealaltă generaţie, iar lupta câștigată
de o generaţie pregătește terenul pentru
victoriile generației următoare.
David a câştigat lupta generaţiei lui; şi
anume, a făcut pace. A dus toate războaiele
care trebuiau duse ca să cucerească tot
teritoriul lui Israel promis de Dumnezeu
lui Avraam, și apoi lui Moise. Niciodată în
istorie Israelul nu a mai avut teritoriul acesta
ca în timpul domniei lui David și Solomon.
David a cucerit totul, pentru ca Solomon
să aibă pace. Solomon nu a trebuit să mai
ducă nicio luptă, pentru că tatăl lui, David,
a câştigat luptele. David nu a câștigat numai
pentru el, ci și pentru generaţia următoare.
Nici nu-ţi dai seama cât de mult înseamnă
lupta părintelui, determinarea lui pentru
copilul care îi vede viața. Chiar dacă nu ai avut
succes în fiecare etapă, îi transmiţi spiritul
de luptător, de combatant, mentalitatea de
învingător. Faptul că nu renunți niciodată îi
transmite copilului tău un mesaj care sună a
eroism. Poate nu ai reuşit întotdeauna, mai
sunt lupte de dus, dar du lupta. Poate nu
ai câştigat în generaţia ta, dar loviturile în
zidul acela gros pe care le-ai dat tu, înseamnă
mult. Când va veni fiul tău, sau generaţia
fiilor tăi, vor duce lupta mult mai uşor.
Indiferent care este domeniul luptei tale,
relaţional, social, financiar, spiritual, biruinţa
16
w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o
Mulţi copii fac lucruri pe care ți-e
groază să ți le imaginezi, dar să
le mai și povestești. Una dintre
cauzele majore ale decăderii
lor este că în ochii părinților lor
nu găsesc prețuire. Ei duc
o luptă surdă să dovedească că
au valoare. Unii reușesc
și își depăşesc complexele,
dar alţii nu.
Copilul tău are nevoie de
tine. Are nevoie de tine ca
model. Un model de luptă, un
model de biruinţă. Are nevoie să
clădeşti în el sentimentul acela
că este important înaintea lui
Dumnezeu şi că în viaţa lui
există o chemare specială.
ta este transferată copiilor tăi. Ai datoria
morală de a lăsa moştenire victorii, nu
înfrângeri. Nu ştiu cum pot unii părinţii să
fie atât de dezinteresaţi, inconştienţi şi cinici,
în acelaşi timp, să spună ceva de genul: „Eu
m-am luptat în viaţa aceasta, să se lupte şi
copilul meu!” „Eu m-am descurcat, să se
descurce şi el!” „Pe mine nimeni nu m-a
ajutat. Acum e mare, poate şi singur!” şi nu-i
ajută cu nimic. Aceasta este o mentalitate
demonică, nu matură, nici responsabilă.
Indiferent prin ce lupte ai trecut, nu trebuie
să joci rolul martirului căruia nu i s-au
recunoscut meritele. Adună victoriile vieţii
tale şi dă-le mai departe copiilor tăi. Oferă
copilului tău suportul maxim de care ești în
stare, sacrificial chiar, pentru succesul lui.
Asta este mentalitatea care trebuie să
ne inspire în orice activitate pe care o
presupune calitatea noastră de părinte.
Am întâlnit părinţi care spuneau: „Eu am
trecut pe aici, dar lasă-l şi pe el să vadă, să
simtă, să sufere…” Da, e important ca acel
copil să înveţe responsabilitatea, să nu-i dai
privilegii fără responsabilităţi, să-l păstrezi în
echilibru, să se confrunte cu diverse situaţii,
dar stai fără grijă, viaţa şi Dumnezeu şi toţi
ceilalţi din jurul lui îl vor confrunta cu tot
felul de probleme. Atât cât de mult poţi,
susţine-ţi copilul, fii alături de el, pregăteşte-i
calea.
IV: În al patrulea rând, David a pregătit
succesul fiului său, Solomon, prin
faptul că i-a dat un vis. David nu i-a dat
lui Solomon doar o Împărăţie în care el s-o
ducă bine şi să nu mai aibă nicio problemă,
ci i-a dat un ideal, un motiv pentru care
să trăiască. În 1 Cronici 28:11-21, ni se
spune că David i-a lui Solomon toate
planurile pentru Templu, toate detaliile pe
care le primise el direct de la Dumnezeu.
„Dumnezeu nu mi-a îngăduit mie să
clădesc Templul, dar Dumnezeu l-a ales
pe fiul meu Solomon.” „Toate acestea”, a zis
David, „toate lucrările izvodului acestuia mi
le-a făcut cunoscut Domnul, însemnându-le
în scris cu mâna Lui.”(1 Cronici 28:19) Vă
puteţi imagina ce a însemnat acest lucru
pentru Solomon? David i-a transmis lui
Solomon: „Îţi dau planurile pentru Templu,
îţi dau o viziune, îţi dau acest ideal, nu este
doar dorinţa mea, nu este doar planul meu,
este de la Dumnezeu, El le-a scris cu mâna
Lui. Dacă noi respectăm Decalogul, care e
scris cu mâna lui Dumnezeu, ce respect
ar trebui să dovedim pentru planurile
Templului?” Observaţi cum a clădit
David în Solomon un sentiment puternic
în momentul acela, când îi spunea aceste
lucruri înaintea întregului popor.
Ceea ce a lipsit multor generaţii a fost nu
atât visul, cât determinarea de a atinge visul.
Visul, idealul, viziunea te ţin focalizat, îţi
oferă energie, direcţie, motivaţie… şi asta
a avut Solomon. Atât timp cât a avut de
lucru, a stat înaintea lui Dumnezeu, a fost
un om curat, când nu a mai avut de lucru,
când şi-a împlinit viziunea, a păcătuit.
V: Ce a mai făcut David? A pregătit
resursele materiale. Mai mult, în
dragostea mea pentru Casa Dumnezeului
meu, dau Casei Dumnezeului meu aurul
şi argintul pe care-l am, afară de tot ce am
pregătit pentru casa Sfântului Locaş. (1
Cronici 29:3) Mai mult, a provocat liderii
seminţiilor şi întreg poporul să dăruiască
pentru Templu.
VI: David se asigură şi cu privire la
resursele relaţionale. David era
deja un simbol al naţiunii, și îl prezintă
pe Solomon, acest tânăr plăpând, înaintea
poporului. El spune liderilor lui: „El este
fiul meu Solomon, are nevoie de ajutorul
vostru.” „Iată, ai lângă tine cetele preoţilor
şi leviţilor pentru toată slujba Casei lui
Dumnezeu; şi iată că ai lângă tine, pentru
toată lucrarea, toţi oamenii binevoitori
şi îndemânatici în tot felul de lucrări şi
căpeteniile, şi tot poporul, supuşi la toate
poruncile tale.” (1 Cronici 28:21)
Ce îi transmite David lui Solomon?
▶▶ Nu eşti singur!
▶▶ Nu poţi singur!
▶▶ Să nu faci nimic doar pentru tine!
 w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o

Părinții nu clădesc doar viaţa copilului,

ci prin relaţiile pe care ei le stabilesc, oferă
acelui copil un cadru în care aceştia să îşi
dezvolte propriul lor succes.

VII: După momentul acesta, David

se roagă public pentru Solomon (1
Cronici 29:10-20). Cred că este o imagine
frumoasă şi excelentă a rolului de mijlocitor „Când un bărbat vorbeşte,
al părintelui care se roagă pentru copilul lui. îţi dă din mintea sa. Când
Noi trebuie să ne binecuvântăm copiii, și să o femeie vorbeşte, îţi dă
o facem public într-un cadru special ales din inima sa.”1
sau la un anumit eveniment, pentru a crea
un moment spiritual cu impact fantastic în
viața lui.

Părintele secolului XXI se focalizează pe

lucruri false şi spune: „Dacă fiul meu are
ce să mănânce, ce să îmbrace, are unde să
se distreze, are unde să-şi întreţină condiţia
fizică şi dacă are educaţie, atunci e suficient.
Mi-am făcut toată datoria.” Nu ai făcut mai
nimic. Copilul tău are nevoie de tine. Are
nevoie de tine ca model. Un model de luptă,
un model de biruinţă. Are nevoie să clădeşti
în el sentimentul acela că este important
înaintea lui Dumnezeu şi că în viaţa lui există
o chemare specială.
Mulţi copii fac lucruri de care ți-e groază
să ți le imaginezi, dar să le mai și povestești.
Una dintre cauzele majore ale decăderii lor
este că în ochii părinților lor nu găsesc
prețuire. Ei duc o luptă surdă să dovedească
că au valoare. Unii reușesc și își depăşesc
complexele, dar alţii nu. Tu, în calitate
de părinte creştin, clădeşte în copilul tău
acel sentiment al încrederii personale, acel
sentiment al chemării lui Dumnezeu.
Cred că generația contemporană are ceva
special. Cred că Dumnezeu vrea să facă ceva
diferit cu noua generație de părinți. Nu ştiu
dacă este fals sau nepotrivit sentimentul
acesta, dar mă bucur atât de mult că-l avem.
Noi suntem părinţii unei noi generaţii,
iar ce se seamănă în noi în anii aceştia este
atât de important pentru ţara noastră. Este
nevoie de o nouă mentalitate, de un nou
spirit, de o nouă perspectivă asupra familiei
şi calităţii de părinte.
ÎMBUNĂTĂŢIREA TIPARELOR DE
COMUNICARE ÎN FAMILIE
Corina BARBU
Există un factor esenţial care poate duce la distrugerea unităţii familiei. Care
este acesta? Comunicarea. Multe cupluri cred că, dacă au spus „Da” şi trăiesc
sub acelaşi acoperiş, sau dorm în acelaşi pat, cresc automat și în intimitate.
De fapt, acești doi oameni nu comunică, ci doar acoperă un spaţiu comun,
astfel înstrăinându-se unul de celălalt. Comunicarea eficientă dintre soţ şi
soţie necesită timp şi efort. Ea este importantă pentru că nu poţi să cunoşti
un om dacă nu comunici cu el şi nu poţi să iubeşti un om pe care nu-l cunoşti.
Profunzimea dragostei dintre soţ şi soţie depinde de măsura şi profunzimea
comunicării dintre ei. 2
În mediul familial, comunicarea are un rol vital, fiind unul dintre cele
mai importante instrumente de dezvoltare a structurii şi relaţiilor de rol
familial. În psihologia contemporană, familia este privită ca un sistem într-o
permanentă transformare, datorită membrilor săi care şi ei, la rândul lor,
sunt într-o continuă transformare.
De-a lungul anilor s-au scris mii de cărţi și articole pe tema comunicării
din cuplu. Există diverse metode şi tehnici pentru îmbunătăţirea comunicării
într-o familie. Vom aborda o parte dintre ele în cele ce urmează.
Pentru a conştientiza cât de importantă dragostea este bolnavă. Dumnezeu ne învaţă
este comunicarea într-o familie, vă vom cum ar trebui să comunicăm atât cu cei
prezenta un sondaj de opinie realizat de din jurul nostru, cât şi cu cei din familie.
Poll Closed. Pentru realizarea lui au fost Conform versetului 21 din Proverbe 18,
intervievate aproximativ 130 de persoane.3 învăţăm că atât moartea, cât şi viaţa stau
în puterea limbii. Aşadar, ceea ce comunci
Întrebare: Ce părere aveţi despre poate aduce viaţă sau moarte în inima

comunicarea din familie?
Răspunsuri:
▶▶ Este una din condiţiile unei vieţi de
familie fericite. 43% (56 votes)
▶▶ Fără comunicare, familia moare încet.
Este nevoie de o nouă 30% (39 votes)
▶▶ Nu este aşa de importantă, sunt lucruri
mentalitate, de un şi mai importante în familie. 0% (0 votes)
▶▶ Este foarte importantă pentru bunul
nou spirit, de o nouă mers al familiei. 27% (35 votes)
▶▶ Se poate convieţui şi fără ea. 0% (0
perspectivă asupra familiei şi votes)
Legea de bază într-o căsnicie este
a calităţii de părinte.
comunicarea. Atunci când aceasta dispare,
1
celeilalte persoane.
I. Obstacolele în comunicare
Factorii nonverbali şi paraverbali,
precum intonaţia, mimica, gesticulaţia,
poziţia corpului pot afecta comunicarea
mult mai mult decât cuvintele. Adesea ne
concentrăm prea mult asupra cuvintelor
pe care le foloseşte o persoană, întrucât
nu recepţionăm ceea ce ni se comunică.
Concluzia generală a studiilor este că
aproximativ 7% din semnificaţie se transmite
prin cuvinte, 38% prin tonul glasului şi 55%
prin comunicarea nonverbală.4

>>>

17

Pentru a îmbunătăţi comunicarea, un
cuplu trebuie să descopere şi să înlăture
obstacolele comunicării. Câteva obstacole în
calea dezvoltării unei bune comunicări sunt:
▶▶ Programele. Mulţi soţi şi soţii şi-au
trădat căsniciile pentru nişte programe.
▶▶ Copiii. Deşi sunt cel mai important
rezultat al intimităţii din căsnicie, ei pot
deveni centrul vieţii părinţilor pentru că
cer foarte multă atenţie, iar aceasta poate
duce la pierderea comunicării şi a intimităţii
conjugale; iar când aceştia părăsesc casa,
apare „sindromul cuibului gol”.
▶▶ Televizorul. Aproximativ 40% din
timpul care nu este destinat serviciului,
mâncatului, dormitului sau întreţinerii
gospodăriei este dedicat televizorului.
▶▶ Teama de conflict. Dacă un cuplu nu
ajunge niciodată la conflict, înseamnă că
aceştia nu comunică, conflictul fiind parte
a unei căsnicii normale .5
▶▶ Îngroparea subiectelor tensionate în
tăcere. Focalizarea partenerilor doar pe ceea
ce au în comun.
▶▶ Diferenţele de stil. 6
Dr. David Mace, împreună cu alţi consilieri
maritali, a observat că există diferite nivele
de comunicare: 7
▶▶ Comunicarea formală sau clişeele
verbale. „Ce faci?”, „Cum îţi merge azi?”
„Bine” etc.
▶▶ Comunicarea informală. Informaţii
transmise, dar nu se fac destăinuiri.
▶▶ Opţiuni şi convingeri. Pot apărea
multe dezacorduri.
▶▶ Comunicarea de sentimente şi emoţii.
„Cum te simţi?”
▶▶ Comunicarea nevoilor.
În momentul în care începi să-ți
împartăşeşti idealul cu partenerul de viaţă,
iar idealul lui începe să devină idealul
tău, atunci se ajunge la ultima treaptă de
comunicare.
2
2. Metode şi tehnici
La scurt timp după ce v-aţi căsătorit
realizaţi că trebuie să comunicaţi cu un
„străin”? Iată câţiva paşi care vă pot ajuta să
comunicaţi mai bine cu „străinul” cu care
v-aţi căsătorit.
18
w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o
2.1. Descoperă limbajul de comunicare
al partenerului
Fiecare dintre noi, femeie sau bărbat, avem
limbajul nostru prin care comunicăm iubirea
sau vrem să o primim. În primul rând,
trebuie să fim dispuşi să învăţăm principalul
limbaj al iubirii partenerului dacă dorim
să fim eficienţi în a ne face cunoscută
dragostea. Cele cinci limbaje ale iubirii pe
care le descrie Gary Chapman sunt:
▶▶ cuvintele de încurajare
▶▶ timpul acordat
▶▶ primirea de daruri
▶▶ serviciile
▶▶ mângâierile fizice
2.2. Nu călca pe tubul de oxigen al
partenerului
Emerson Eggerichs în cartea sa Dragoste şi
respect ne descrie ciclul nebuniei în care se
poate afla un cuplu fără a şti să-l oprească
sau să-l încetinească. Femeia îşi doreşte
dragoste cel mai mult, iar bărbatul doreşte
respect. De multe ori ne concentrăm asupra
propriilor noastre nevoi şi scăpăm din
vedere nevoile celui de lângă noi. Nu călca
pe tubul de oxigen al partenerului. Pentru
femei oxigenul este ca ea să se simtă iubită,
iar pentru el este să simtă respectat. Când o
femeie este nemulţumită, face reproşuri sau
ridică tonul, mesajul ei codat este: „Vreau
să fiu iubită!”. Când un bărbat vorbeşte dur,
sau nu vorbeşte deloc, transmite: „Vreau să
mă respecţi!”.
2.3. Descifrează mesajul „codat”
În Genesa ni se spune că Dumnezeu i-a
făcut pe oameni bărbat şi femeie, ceea ce
înseamnă că suntem foarte diferiţi. Femeile
văd lumea prin lentile roz, iar bărbaţii prin
lentile albastre. Ei pot fi prezenţi la aceeaşi
situaţie sau pot să spună aceleaşi vorbe, însă
să transmită mesaje diferite.
Descoperă şi descifrează mesajul „codat”
transmis în funcţie de sexul fiecăruia.
Fiecare folosește aceleaşi cuvinte, dar
transmite informaţii diferite. Fraza „Nu am
cu ce să mă îmbrac”, pentru ea înseamnă că
nu are nimic NOU de îmbrăcat, pe când un
bărbat transmite că nu are nimic CURAT
de îmbrăcat.
2.4. Marţienii şi Venusienele cum
comunică pe Pământ?
Toţi ştim că bărbaţii sunt de pe Marte, iar
femeile de pe Venus, în limbajul lui John
Grey. Cum pot comunica ei pe Pământ?
Limbajul marţian şi cel venusian conţine
aceleaşi cuvinte, dar sensul în care ele sunt
folosite le conferă conţinut diferit. Femeile
generalizează situaţiile prin cuvinte ca
„întotdeauna”, „niciodată” pentru a-şi
exprima pe deplin sentimentele. Cea mai
mare greutate pentru femei este că îşi
imaginează tot ce este mai rău când bărbatul
nu vorbeşte. Un bărbat doreşte ca soţia
lui să aibă încredere că el poate face faţă
momentelor grele, aceasta fiind importantă
pentru onoarea, mândria şi respectul de
sine al bărbatului. Când o soţie îşi exprimă
sentimentele, trebuie să folosească cele patru
cuvinte magice „Nu este vina ta!” pentru a-l
încuraja. Bărbatul trebuie să se gândească
la sentimentele lui înainte de a le împărtăşi.
Femeia poate simţi, vorbi şi gândi în acelaşi
timp.
2.5. Metoda AIV
O metodă de comunicare este cea
AIV (Ascultă, Înţelege şi Validează).
Greg Smalley spune că, dacă poţi face o
comandă la McDonald’s, atunci poţi folosi
și această conversaţie pentru a rezolva
conflictele din cuplu. Iată regulile :
Angajatul (cel care ascultă):
▶▶ Trebuie să asculte.
▶▶ Ascultă sentimentele şi emoţiile
clientului.
▶▶ Când primeşti o comandă, trebuie să
repeţi strict ceea ce ai auzit; fără să editezi,
să evaluaezi sau să te aperi.
▶▶ Nu trebuie să fii de acord cu cele
spuse, dar fii sigur că ai înţeles.
Clientul (cel care vorbeşte):
▶▶ Trebuie să-şi împărtăşească nevoile
şi sentimentele la persoana I, fără să
facă afirmaţii la persoana a II-a care l-ar
învinovăţi pe celălalt.
▶▶ Nu trebuie să aducă în discuţie
probleme din trecut sau să înceapă o nouă
ceartă.
▶▶ Accentul se pune pe sentimentele şi
emoţiile clientului.

▶▶ Oferă informaţii pe care cealaltă
persoană le poate reţine uşor, astfel ca ea să
poată repeta informaţia corect.
Reguli generale:
▶▶ Repetarea afirmaţiilor nu înseamnă că
eşti de acord cu ele.
▶▶ Scopul este să asculţi şi să validezi
sentimentele şi individualitatea celuilalt.
▶▶ Când clientul se simte ascultat şi validat,
iar tu ai ajuns la cele mai profunde şi importante
preocupări ale partenerului, schimbaţi rolurile.
▶▶ Fiecare persoană trebuie să se simtă
ascultată şi validată, după aceea căutaţi soluţiile.
▶▶ Luaţi o pauză dacă începe să se
„aprindă” comunicarea.
▶▶ Cinstiţi-vă unul pe celălalt în tot ceea
ce spuneţi.
2.6. Paşi pentru o comunicare mai bună
▶▶ Stabileşte şi menţine o atmosferă
destinsă de îngăduinţă reciprocă.
▶▶ Alege momentul şi cadrul potrivit
pentru discutarea problemei.
▶▶ Respectă concepţiile celuilalt chiar şi
atunci când nu eşti de acord cu ele.
▶▶ Acceptă personalitatea celuilalt.
▶▶ Ai încredere în partener şi respectă-l.
▶▶ Învaţă să asculţi, doar aşa îţi poţi
cunoaşte partenerul mai bine.
▶▶ Nu fi iute la mânie.
▶▶ Recunoaşte mânia.
▶▶ Stabiliţi-vă ţeluri.
▶▶ Exprimă-ţi sentimentele negative dacă
acest lucru serveşte unui scop bun.
▶▶ Învaţă să negociezi.
▶▶ Nu-ţi răni partenerul prin vorbe sau
comportament.
▶▶ Alege-l pe „eu” ca subiect al propoziţiei
şi construieşte expresia astfel încât să se
răsfrângă asupra ta („Sunt obosit(ă), N-ai
vrea să mă ţii în braţe?”).
▶▶ Evită să foloseşti pronumele „tu” când
comunici ( „Ţie nu-ţi pasă de nimic!”).
▶▶ Renunţă la generalităţi precum
„niciodată” sau „întotdeauna”.
▶▶ Nu permite unui conflict să ia proporţii.
▶▶ Luaţi-vă angajamentul să nu vă mai
răniţi unul pe celălalt.
▶▶ Învaţă mereu să ierţi.
3
▶▶ Comunică-i că o (îl) iubeşti
3. Tipuri de personalităţi
Pentru a înţelege de ce partenerul
reacţionează sau nu reacţioneză deloc în
diferite situaţii, sau de ce reacţionaţi diferit,
am ales să vă prezentăm câteva tipuri de
personalitate.
Există mai multe modele de a descrie
partenerul vostru:
▶▶ Auditiv. Îi place să comunice verbal.
▶▶ Vizual. Îi place să aibe o imagine în
minte a ceea ce comunică.
▶▶ Sentimental. Este atentă la comunicarea
non-verbală şi ea comunică astfel.
w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o
Multe conflicte
din familie apar fiindcă
avemtendinţa de a
considera calităţile
naturale ale celuilalt drept
defecte.
Fiecare autor a ales să numească
personalităţile diferit:
▶▶ Broasca ţestoasă (retrasul). Prima
reacţie când apare un conflict este să se
retragă, ceea ce reduce şansele de rezolvare
ale conflictului şi lărgeşte spaţiile dintre
parteneri.
▶▶ Sconcsul (ofensivul). Este maestrul
sarcasmului şi a vorbelor usturătoare.
▶▶ Cameleonul (schimbătorul). Se
conformează peisajului şi evită conflictul.
▶▶ Bufniţa (intelectualul). Nu ia în
considerare sentimentele, ceea ce o
interesează sunt faptele. Poate dezbate orice
subiect de natură intelectuală.
▶▶ Gorila (învingătorul). Armele favorite
sunt manipularea şi intimidarea, trebuie să
iasă întotdeauna învingătoare, întotdeauna
are dreptate.
Multe conflicte din familie apar fiindcă
considerăm calităţile naturale ale celuilalt
drept defecte. Pentru a ne cunoaşte mai bine,
vom prezenta alte tipuri de personalităţi:
▶▶ Leii. Sunt lideri care îşi asumă
responsabilitatea, sunt decişi, activi, nu le
place să privească sau să asculte, rezolvă
orice problemă, sunt şefi la locul de muncă.
▶▶ Castorii. Trebuie să facă orice lucru
bine, conform instrucţiunilor, le plac
graficele, hărţile, organizarea riguroasă, fac
totul de cea mai bună calitate.
▶▶ Focile. Sunt entuziaste, mereu în
căutare de distracţie, îşi manifestă bucuria,
îi stimulează şi încurajează pe alţii, le place
să vorbească, să decidă lucruri importante,
stabilesc uşor relaţii.
▶▶ Câinii de vânătoare. Sunt loiali,
ascultă foarte bine, simpatizează cu alţii şi
îi încurajează, pot suporta mari decepţii şi
nedreptăţi şi totuşi rămân fideli, au tendinţa
de a fi pe placul celor iubiţi.
O relaţie este oarecum asemănătoare unui
pod. Cu cât pilonii care sprijină podul sunt
mai puternici, cu atât rezistenţa lui este
mai mare. Putem spune că o comunicare
bună dezvoltă o relaţie de lungă durată
între parteneri. Procesul de a-ți cunoaşte
partenerul şi de a-l înţelege nu are loc peste
noapte, dar cu dorinţă şi perseverenţă puteţi
avea o relaţie mai bună.
ӰӰ
Se spune că, odată, o broască a încercat să
traverseze, din săritură în săritură, un drum
prăfuit. Dar, după o săritură, a aterizat într-o urmă
adâncă de roată, lăsată de numeroasele vehicule
care trecuseră pe acolo. În zadar a sărit broasca
încoace şi-ncolo, încercând să escaladeze peretele
abrupt, care o ţinea prizonieră. În cele din urmă,
s-a întâmplat că un grup de broaşte, prietene de-ale
ei, să treacă pe acolo şi au început să o încurajeze
să iasă afară din groapă.
- Nu pot, a răspuns ea deznădăjduită, am încercat
şi iar am încercat, dar pur şi simplu nu pot!
Prietenele ei, cu ochii bulbucaţi, au stăruit de ea
ca să se răzgândească şi să încerce din nou, dar
broscuţa noastră a refuzat.
În cele din urmă, prietenele ei au plecat şi au
lăsat-o în nenorocirea şi în amărăciunea ei. Mai
târziu, în aceeaşi zi, au întâlnit-o ţopăind veselă
pe malul râului.
- Credeam că vei rămâne pentru totdeauna în
groapa aceea. Cum ai reuşit să ieşi afară din ea?,
au întrebat ele cu vădit interes.
- A trebuit să ies, a răspuns broscuţa noastră,
venea un camion!
ӰӰ
De ce să aştepţi ca un camion să ameninţe
relaţia voastră cu destrămarea înainte de
a te hotărî să faci o schimbare? Poate eşti
într-o urmă de roată, într-o groapă, dar, dacă
eşti motivat, poţi să ieşi de acolo. Ia-L pe
Dumnezeu ca partener. Niciun alt timp nu
este mai potrivit pentru a face acest lucru
decât acum!
N O T E
1. Maria Goron (1999). Viaţă. Dragoste.
Căsătorie. Cluj-Napoca: Risoprint, p. 43
2. Julius Frinzw (1995). Şcoala dragostei sau
esenţa căsătoriei. Cluj: Logos, p. 83
3. http://femeiacredincioasa.wordpress.com/
comunicarea-in-familie
4. BEE International (1991). Căsătoria. Viena,
Austria: BEE International, p.107
5. Ed. Young (2007). Cele 10 porunci ale
căsătoriei. Oradea: Casa Cărţii, p 72
6. Claudia & David, Arp (2004). Dragostea nu
e o întâmplare. Oradea: Scriptum, p 38
7. Ed. Young (2007). Cele 10 porunci ale
căsătoriei. Oradea: Casa Cărţii, p 77
8. Emerson Eggerichs (2007). Dragoste şi
respect. Oradea: Kerigma, p 38
9. John Gray (1998). Bărbaţii sunt de pe Marte,
femeile sunt de pe Venus. Bucureşti: Vremea, p 52
10. Emerson, Eggerichs (2007). Dragoste şi
respect. Oradea: Kerigma, p 35
11. John, Gray (1998). Bărbaţii sunt de pe Marte,
femeile sunt de pe Venus. Bucureşti: Vremea
12. Greg, Smalley (2008). Căsnicia la care ai visat
dintotdeauna. Oradea: Imago Dei, p 188
13. Claudia, & David, Arp (2004). Dragostea nu
e o întâmplare. Oradea: Scriptum, p. 49
14. Maria Goron (1999). Viaţă. Dragoste.
Căsătorie. Cluj- Napoca: Risoprint, p. 55
15. Ed. Young (2007). Cele 10 porunci ale
căsătoriei. Oradea: Casa Cărţii, p 84
16. Claudia, & David, Arp (2004). Dragostea nu
e o întâmplare. Oradea: Scriptum, p 57
17. Gary Smalley şi John Trent (1992). Cele două
feţe ale dragostei. Timişoara: Noua Speranţă, p. 38
19
 w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o

Rolurile soţilor în
legământul de căsătorie
Totdeauna a fost o tensiune între teologie și practicarea ei. Trebuie ținut echilibrul între acestea
două. E foarte bine să fim practici şi să ne gândim şi la problemele de funcţionare ale familiilor
noastre, dar, de asemenea, nu ar trebui niciodată să uităm de baza teologică care a făcut ca omul să
fie de la început creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, parte bărbătească şi parte femeiască.
Diferenţierea sexuală a fost invenţia lui Dumnezeu.
Omul secular ar vrea mai degrabă să nu fi fost aşa. Karl Barth, unul dintre cei mai mari teologi, a
spus referitor la versetele din Genesa 1:26-26 că „Diferenţierea sexuală este asemănarea cu Dumnezeu.”
Toată lumea a fost şocată de afirmaţia asta, dar Barth explică afirmaţia sa prin faptul că Dumnezeu
a pus în ei potenţialul creator. Asemănarea primordială cu Dumnezeu este tocmai în aspectul acesta
al perpetuării vieţii.
Emil Bruner, un teolog elveţian, a scris: „Diferenţierea sexuală este doar o metaforă pentru
diferenţieri mult mai profunde pe care le avem ca bărbat şi ca femeie.”
Dumnezeu a creat familia, această instituţie universală, şi a lăsat anumite funcţiuni specifice
atât soţului, cât şi soţiei. Omul secular, dominat de confuzie şi relativism, încearcă să redefinească
familia, rolurile soţilor şi calitatea de părinte. Provocările postmodernismului presupun din
partea creştinilor abordări clare şi relevante, care se ţin strâns de modelul biblic al vieții de
familie. Funcţionalitatea familiei se bazează pe fundamente teologice precum distincţia dintre sexe,
complementaritatea rolurilor soţilor şi conducerea masculină.
Cuvintele din titlu sunt special alese pentru că vorbim de roluri specifice bărbatului și, respectiv,
„Diferenţierea femeii desemnate prin cuvântul Scripturii în contextul legământului de căsătorie. Nu este un contract
social, este un legământ spiritual. Legământul este făcut în trei: el, ea şi Dumnezeu. Maleahi spune
foarte clar: „Domnul urăşte despărţirea în căsătorie.”
sexuală este
Valer Brâncovan

doar o metaforă
Funcţiile bărbatului: Preot, Profet, Rege
pentru Dumnezeu i-a dat bărbatului funcţia să fie
Rege, Preot şi Profet al familiei, adică acele
aspecte care ţin de conducerea spirituală
diferenţieri și decizională a familiei. Soţul are nevoie
de tot suportul soției pentru a-și îndeplini
rolul. Am văzut prea multe familii în care
mult mai femei mofturoase au demontat foarte rapid
impulsurile spirituale ale soțului lor.
Din această cauză, prea puţini bărbaţi au
profunde pe încercat să îşi facă datoria de Rege, Preot
şi Profet.
care le avem Bărbatul ca preot
1. Preotul iniţiază şi începe paşii concreţi ai
slujbei, ai momentului spiritual comun, ai
ca bărbat şi ca timpului de părtăşie. Este responsabilitatea soţului
să spună: „Este timpul să citim Biblia!” „Hai să ne
rugăm!” În timpul de rugăciune, bărbatul trebuie să
femeie.” iniţieze şi să susţină acea „rugăciune preoţească” în
care se roagă cu voce tare pentru soţia şi copiii lui.
2. Preotul învaţă Biblia, explică conceptele şi
hrăneşte spiritul său şi al familiei sale, al soţiei
- Emil Bruner sale, în primul rând. Preotul este responsabil
pentru educaţia religioasă a copiilor săi. Nu
şcoala creştină sau biserica publică, ci familia este
responsabilă de educația spirituală a copiilor.
3. Preotul este responsabil pentru închinarea
celor din casa lui. Accentul cade pe faptul că
el iniţiază, învaţă Biblia, e responsabil pentru
închinarea din casa lui.
4. Preotul face vindecarea familiei sale. Preotul
cheamă Numele Domnului, mustră şi leagă, alungă
duhurile. Dacă bărbatul nu este acasă, mama face
lucrul acesta...
5. Preotul este gardianul purităţii sale, al soţiei
şi copiilor lui. Bărbatul ia deciziile morale ale
familiei. Bărbatul este responsabil de ce filme vede
familia, ce canale sunt urmărite la televizor, ce
DVD-uri sunt rulate, ce reviste sunt cumpărate, pe
ce pagini de Internet se navighează… sigur, acest
lucru presupune ca, mai întâi, el să fie un exemplu.
Dacă el e buimăcit moral şi nu înţelege ce trebuie
să facă cu viaţa lui, cum mai poate fi spiritual, cum
mai poate fi pur? Ar fi un ipocrit.
6. Preotul este cel care fixează standardele
morale. Bărbatul este cel care spune „Nu” atunci
când fetiţele nu înţeleg ce se întâmplă cu ele. Noi am
uitat să zicem nu, pentru că ne iubim foarte mult
copiii. Este responsabilitatea bărbatului să fixeze
graniţele. El are Sabia Duhului în mână şi o pune
gunoiului pe care îl avansează cultura seculară pe
prispa minţii familiei lui. Nu există o reţetă simplă

20

pentru asumarea rolurilor, dar totul începe
cu o voinţă clară de a ajunge în acel loc de
transparenţă, care să îi dea autoritatea morală
să își verifice copiii și soția. Soția trebuie să
cunoască parola lui de la e-mail și să poată
accesa istoricul navigării și al căutărilor de
pe Internet. Dacă acest lucru nu se întâmplă,
ceva miroase urât acolo, este o capcană pe
care ţi-o întinzi ție însuţi. Pledoaria mea
este pentru transparenţă, pentru restabilirea
funcţionalităţii în acest aspect. Puritatea
familiei depinde de asumarea de către bărbat
a calității lui de preot.
7. Bărbatul, ca preot, mijloceşte în
rugăciune pentru lucruri și situaţii care
trebuie rezolvate în primul rând pe plan
spiritual în familie. Prea adesea, bărbaţii
sunt vlăguiţi şi toată puterea lor spirituală
şi intelectuală se duce în nemernicia
aceasta de goană de şobolan, în loc să
aibă capacitatea să reflecteze la direcţia
spirituală a familiilor lor. Sunt nişte zombi
spirituali, adormiţi pe jumătate. Mijlocirea,
în calitate de preot al familiei, presupune o
anumită capacitate de alertă şi deosebire a
lucrurilor pentru tot ce vine peste familie.
Este nevoie ca bărbatul să aibă sensibilitate
şi călăuzirea Duhului Sfânt.
8. Bărbatul, ca preot, veghează ca familia
lui să aibă o nişă fericită spirituală într-o
biserică locală vie. Este important pentru
bărbat să găsească biserica, dar şi locul în
biserică, atât pentru el cât şi pentru familia
sa. Preoţia universală a credincioşilor este
un fapt, nu un slogan religios.
Bărbatul ca profet
1. Bărbatul, ca profet al casei sale, este
purtătorul Cuvântului lui Dumnezeu, un
adevărat logofor. Bărbatul este un purtător
de cuvânt al neprihănirii şi al speranţei
pentru familia sa. În Vechiul Testament,
rolul de profet a apărut atunci când preotul a
eşuat să implementeze Legea lui Dumnezeu.
Profetul a avut o revelaţie proaspătă şi foarte
clară. Dumnezeu i-a arătat care era problema
şi i-a dat şi soluţia pentru schimbare. Astfel,
profetul îndemna la pocăinţă şi readucea
speranţa în sânul națiunii.
▶▶ Astfel, în primul rând, bărbatul ca
profet trebuie să audă de la Dumnezeu.
▶▶ Bărbatul, ca profet, este responsabil
pentru platforma doctrinară a familiei sale.
ROLURI ALE FEMEII ÎN LEGĂMÂNTUL DE CĂSĂTORIE
Suntem familiari cu faptul că
Dumnezeu a creat bărbatul și femeia
două persoane egale din punct de
vedere ontologic şi, totuşi, funcţional
distincte. La început, când Dumnezeu
i-a creat pe Adam şi pe Eva, a dat rolul
de lider bărbatului. După ce am văzut
w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o
▶▶ Bărbatul, ca profet, trebuie să fie
proclamator al Cuvântului.
2. Bărbatul, ca profet, trebuie să fie cel
ce confruntă păcatul din viaţa soţiei sale.
Bărbatul trebuie să aibă claritate unde se
găseşte soţia sa din punct de vedere spiritual
şi să poată să-i spună exact ce nu este în
ordine în viaţa ei. De multe ori, el este mai
slab ca ea din punct de vedere spiritual,
dar, cu toate acestea, cu riscul să fie taxat
ca ipocrit, el trebuie să-şi facă datoria şi să
treacă peste cea mai periculoasă dintre toate
ipocriziile, laşitatea noastră bărbătească în
care noi avem foarte multă iniţiativă, dar
mai multe sunt cele din dormitor, nu cele
din sufragerie.
Bărbatul ca rege
Bărbatul ca rege, pe de altă parte, trebuie:
1. Să ofere familiei sale protecţie. Soția
și copiii trebuie să aibă un sentiment de
siguranță garantat de faptul că el, în calitate
de rege, asigură cele necesare traiului.
2. Să asigure civilitatea familiei. Familia
creştină ar trebui să fie cea mai selectă familie
din comunitatea în care trăiește. Bărbatul ar
trebui să se comporte cu demnitatea unui
rege, iar soţia lui cu demnitatea unei regine.
Mai mult de atât, copiii trebuie tratați cu
demnitatea de prinţ.
3. Bărbatul, ca rege, este slujitorul familiei
sale. În această calitate el trebuie să aibă o
conducere vizionară și se oferă sacrificial
familiei. El trebuie să fie furnizorul pentru
împlinirea nevoilor, nu numai fizice, ci mai
ales spirituale, emoţionale și relaționale.
Nu aţi vrea ca aceste funcții să devină
vizibile în soțul vostru? Să fie pastor al mini
bisericii din casa ta? Să fie cârmuitorul cu
adevărat care aude de la Domnul, care-L
iubeşte pe Dumnezeu destul de mult ca să
nu mai stea leneș, ci să își asume cu bucurie
rolurile pe care Dumnezeu i le-a dat?
Din nefericire, dacă Dumnezeu e autorul
căsniciei, Diavolul e duşmanul numărul
unu. Dacă Dumnezeu are planuri pentru
familiile noastre, diavolul are și el planuri. Al
cui joc îl faci? Sunt 6,7 miliarde de oameni
în lumea aceasta și, probabil, două miliarde
de familii. Fiecare familie e nefericită după
reţeta proprie. Există o singură reţetă pentru
fericire: Biblia, Hristos.
funcţiile bărbatului de Preot, Profet
și Rege, putem să mergem să privim la
responsabilităţile soţiei.
1. Soția este responsabilă să construiască
deliberat, împreună cu soțul ei, relația
umană armonioasă a parteneriatului de
căsătorie.
Observaţi cuvintele: „Să construiască activ
şi conştient”, „să lucreze deliberat” la relaţia
lor. Femeia „lucrează împreună cu soţul ei” la
„o relaţie umană armonioasă”, iar acest lucru
are valenţe spirituale, emoţionale şi fizice.
Această relaţie complexă este „parteneriatul
de căsătorie”.
Parteneriatul de căsătorie
Parteneriatul acesta implică ideea de „a fi
parte”, așa cum se întâmplă în parteneriatul
de afaceri. Legământul de căsătorie este un
parteneriat în care un bărbat şi o femeie
aleg să fie, împreună, o familie. Aceasta
este definiţia biblică a familiei. De aceea
există expresia „relaţie umană bisexuală”,
în care sunt vizibile ambele sexe diferenţiat.
Astăzi, lumea încearcă să redefinească
familia sau căsătoria prin unire civilă sau
orice asociere de genul acesta, indiferent de
sex. Doi bărbaţi, sau două femei, pot trăi
sub acelaşi acoperiş, plătind aceleaşi biruri,
având aceleaşi responsabilităţi civice şi chiar
adoptând copii.
Caracteristicile parteneriatului de
căsătorie:
▶▶ Parteneriatul de căsătorie se bazează pe
legământul de căsătorie.
▶▶ Presupune participare, inițiativă și
contribuție conștientă și deliberată a ambilor
soţi.
▶▶ Presupune reciprocitate și mutualitate.
• Asistență și atenție personalizată ca
antidot împotriva singurătății.
Femeia a fost dată de Dumnezeu bărbatului
ca el să nu mai fie singur. Dumnezeu v-a dat
soţilor voştri pentru ca ei, în timp ce se retrag
din lumea aceasta, să regăsească în partenera
de viaţă siguranță și confort emoțional. Ne
uităm la bărbat ca la o masă de muşchi care se
prezintă invincibil și impasibil, însă nevoile
lui emoționale camuflate, trebuie împlinite
de soția lui. El are nevoie să împărtăşească
cu ea, într-un cadru foarte intim de respect
şi de acceptare totală, chiar după eşecurile pe
care le are dintr-o parte sau alta, în societate,
acea mângâiere şi încurajare care-l hrănesc
emoţional și spiritual.
• Ajutorare eficientă a partenerului.
Bărbaţii au nevoie să fie ajutaţi eficient. Tu
nu ești în viața lui ca să cucerești cetăți, ci să
îl ajuți pe el să reușească, să îi oferi cadrul în
care el să fie eficient.
▶▶ Împlinirea nevoilor personale.
Nu ar trebui să ni se pară aceste roluri
mărunte. Ele sunt importante şi, cu adevărat,
cum se zice: „În spatele fiecărui bărbat mare
stă o femeie înţeleaptă.” Există aceste nevoi
rafinate care sunt în orice persoană umană
şi în orice bărbat. Scara lui Maslow vorbeşte
despre faptul că noi nu avem numai nevoie
bazice, precum nevoia de mâncare, sex,
adăpost, ci avem şi nevoi care se află în vârful
>>>
21

piramidei, nevoile spirituale, emoţionale,
romantice. Bărbatul, aşa cum îl vedeţi, are
nevoi rafinate şi este responsabilitatea soţiei
să împlinească aceste nevoi ale bărbatului.
Bărbatul nu s-a căsătorit cu o scândurică, ci
cu o persoană umană.
Sunt unii bărbaţi care s-au lăsat modelaţi
de influenţele culturale din zona televiziunii
sau internetului, și solicită soției lucruri
aberante care o împovărează sau îi strivesc
demnitatea. Există o graniţă în care nebunia
unor oameni trebuie să fie frânată, şi soţia
nu va fi niciodată o carne de tun pentru
gratificaţiile aberante ale cuiva. Soţia
trebuie să satisfacă inclusiv nevoile sexuale
ale bărbatului, dar nu nebunia minţii lui
pervertite. Nevoile bărbatului trebuie
împlinite, dar modul în care solicită acest
lucru trebuie să reflecte poziţia lui de Rege,
Preot şi Profet.
Pe de altă parte, este rolul soţiei să nu
manipuleze în proces de satisfacere a
nevoilor lui. Există o politică penibilă de
genul „morcovul şi băţul” pentru manipulare
sexuală. În esenţă, este prostituţie pentru că
tu vinzi dragoste după cum se comportă el.
▶▶ Imput și inițiative din partea soției
pentru educarea, civilizarea, culturalizare
şi formarea spirituală a partenerului.
Dacă eu m-am născut ţăran şi m-am
căsătorit cu o orășeancă, ea ar trebui cumva
Promo DVD/CD
Conferinţa VOIA LUI DUMNEZEU ÎN FAMILIE
Conferențiari: Petru Mihenţ,
Valer Brâncovan,
Criti Borz şi Valer Brâncovan
9 sesiuni diferite
Felix, 14-16 mai 2010
VIDEO DVD
(2 DVD-uri)
1 Preţ: 25 lei
AUDIO (1 CD Mp3) Preţ: 10 lei
Petru Mihenţ
Impulsul vieţii şi obstacolele modelatoare
Schemele de gândire şi modelarea personalităţii
Anxietatea şi modele familiale
Sexualitatea în viaţa de familie
DVD 2
Valer Brâncovan
Femei emancipate prin viața şi învățătura lui Isus
Roluri ale femeii în legământul de căsătorie
Comandă acum:
Comportamentul unei soții creștine
atunci când soțul ei nu este creștin
Cusman Cionca
la adresa de e-mail
Părinţii cu copii adolescenţi
Cristi Borz
contact@editurametanoia.ro
Copiii: întâmplare sau binecuvântare
Întrebări şi răspunsuri
Plan de creştere spirituală a familiei
sau direct de pe
www.editurametanoia.ro
22
w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o
să mă înveţe să devin civil, cum să folosesc
săpunul ş.a.m.d. Când erai în armată sau
student, dacă nu voiai să schimbi ciorapii
îi aruncai pe bec, se lipeau de bec, iar când
erau uscaţi şi picau jos puteai să-i iei din
nou. Dar când te-ai căsătorit, nu mai merge
aşa. Femeia trebuie să-l culturalizeze pe
bărbat şi să-l educe. Acum, dacă ai o diplomă
universitară, dacă eşti inginer sau doctor sau
eşti om subţire şi ai mers la operă sau ai citit
cărţi, e foarte greu să te educe cineva, dar
s-ar putea ca nevasta ta să te înveţe lucruri
de bază şi să vegheze asupra ta. Nouă nu ne
place asta, dar în bărbat este multă neglijenţă
cu privire la multe lucruri.
De asemenea, ea trebuie să fie parte în
formarea spirituală a soţului ei, trebuie
să aibă un imput asupra soţului ei. Rolul
esenţial pentru formarea spirituală a întregii
familii îl are soţul pentru că este preotul şi
profetul familiei, dar și soția, să nu credeţi
că trebuie să stea mută şi să nu aibă nimic
de spus. Ea are roluri spirituale care implică
rugăciunea, profeția, învățarea. Te-ai însurat
cu o persoană vie care reacţionează, cu care
poţi avea un dialog.
2. Soţia are rolul să susțină și să stimuleze
în soțul ei rolurile de bărbat în cuplu.
Soția trebuie să afirme și să susțină, nu să
submineze rolurile soțului de Preot, Profet
și Rege. Ce presupune acest lucru?
▶▶ Cârmuirea generală masculină.
Biblia este foarte clară în a afirma că
punctul pe I trebuie să-l pună bărbatul,
pentru că el e responsabil pentru aceasta
înaintea lui Dumnezeu. Soția trebuie să
recunoască şi să susţină autoritatea dată de
Dumnezeu. Ea trebuie să răspundă cu graţie
supunerii biblice la iniţiativele bărbatului
MAI
2010
Ediţia a XXVI-a
în procesul de luare a deciziilor, aducând
CONFERINŢA
Voia lui Dumnezeu în familie în acest proces perspectiva unică a minţii,
Felix, 14-16 mai 2010
a percepţiei şi a intuiţiei feminine asupra
PETRU MIHENŢ
realităţii. Femeia are o percepţie diferită cu
CONFERINŢA XXVI
(56 minute)
(49 minute) CUSMAN CIONCA
VALER BRÂNCOVAN
privire la realitate. Cele două perspective se
(30 minute)
(39 minute)
CRISTI BORZ
întregesc abia când sunt împreună. Femeia
(6 minute)
(19 minute) despre: :: Modelarea personalităţii
:: Rolurile femeii în familie
se gândeşte la detalii, bărbatul se uită la
(19 minute)
:: Adolescenţă
(46 minute)
:: Sexualitate
aspectele generale. Femeia nu este neglijată
(49 minute)
(26 minute)
(6 minute) © 2010 - Centrul Creştin Metanoia
Calea Torontalului, Nr. 61, Timişoara
în acest proces, ci își aduce contribuția
office@metanoiaorg.ro
www.metanoiaorg.ro
www.viatadefamilie.ro
Pastor Petru MIHENŢ
unică, chiar dacă responsabilitatea îi revine
bărbatului. Orice bărbat înțelept va ține cont
de opinia soției lui.
3. A treia responsabilitate a soţiei este
să fie artizanul conştient al căminului
familial.
Pentru aceasta, în primul rând, ea trebuie
să muncească la bunăstarea, la ordinea, la
armonia, la civilitatea şi sănătatea căminului
familial. Ne uităm ca locul pe care îl numim
„cuibul nostru” sau „cămin” să fie sub atenţia
constantă a soţiei. Ea trebuie să aibă un plan
pentru familie. Ea trebuie să construiască
căminul acesta de la început până la sfârşit,
de la ce flori pune în verandă până la ce pomi
punem în grădină. Observaţi cuvintele: „să
muncească”. Sigur că implică multă muncă
să fii mama copiilor tăi şi soţie în familie.
De aceea se pune sub semnul îndoielii
emanciparea femeii. De unde mai pune
energia să spele vasele, să facă mâncare şi
toate lucrurile de genul acesta, atunci când
ea a trebuit să muncească într-o slujbă
seculară?
4. Soția trebuie să fie mentorul copiilor
ei.
În al patrulea rând, soţia trebuie să fie
educatoare şi mentor, în primul rând, a
fetelor ei şi apoi a copiilor ei în general. Nu
o să înveţe tatăl adevărurile esenţiale despre
trupul fiicelor lui, ci mama este chemată
să facă lucrul acesta, mai ales la perioada
de pubertate a fetei. Mama trebuie să le
ofere fetelor ei un model de feminitate şi
de răspunsuri la nivelul minţii lor pentru
adevărurile fundamentale ale fiinţei umane.
Dumnezeu să ne ajute să ne rededicăm,
pentru ca toate funcţiile pe care Domnul
le-a destinat specific bărbatului şi femeii să
fie în familiile noastre. Soţul are nevoie de
sprijinul întreg al soţiei, iar soţia de sprijinul
soțului. Discutaţi despre aceste lucruri,
rugaţi-vă şi lucraţi să devină parte activă a
vieţii voastre.
Notă:
Acest articol este un transcript sumarizat de
Valentin Dedu după două sesiuni ale pastorului
Valer Brâncovan ţinute la ediţiile precedente
ale conferinței Voia lui Dumnezeu în familie. Vă
recomandăm să vă cumpăraţi înregistrările video
ale ediţiilor XXV şi XXVI, unde puteţi vedea întreaga
prezentare a subiectului, inclusiv aspectele
teologice care nu au fost incluse aici.
 10
w w w. v i a t a d e f a m i l i e . r o

Numărul 10. Un număr frumos

pentru a încheia.

Vom continua pe
www.viatadefamilie.ro
 Biblia NTR - Noua traducere în limba română
Pagini: 1620
Format: 13 x 19,5 cm DETALII
ŞI COMENZI
Preţ: 27 lei – copertă din carton
52 lei – copertă din piele IBS (International Bible
Society)
NTR (Noua traducere a Bibliei în limba română) este o traducere
www.ntr.ro
complet nouă a Bibliei, la care a contribuit o echipă formată din www.credomusic.ro
mai mult de unsprezece teologi timp de aproape un deceniu, aceştia
Adresa: OP 1, CP 55, 300024,
traducând direct din cele mai bune texte ebraice, greceşti şi aramaice Timişoara
aflate la dispoziţia erudiţilor în prezent. Telefon: 0356 102774
▶▶ Biblia de faţă conţine aproape 6.000 de note explicative, care au E-mail: office@credomusic.ro
rolul de a ajuta cititorul să înţeleagă mai bine atât textul original cu
expresivitatea sa aparte, cât şi contextul în care acesta a fost formulat.
▶▶ Un instrument de informare şi studiu adaptat cerinţelor omului
secolului XXI.
▶▶ Un text potrivit pentru uzul eclesiastic şi personal deopotrivă.
▶▶ Nouă alternativă oferită atât celui implicat în slujirea creştină,
cât şi cititorului de rând.

DESCOPERĂ-ŢI DARURILE ÎNDRĂZNEŞTE SĂ VISEZI

CU CARE TE-A ÎNZESTRAT DUMNEZEU Eseuri motivaţionale pentru depăşirea limitelor

Autori: Don şi Katie Fortune Autor: Valentin Dedu

Preţ: 25 lei Preţ: 25 lei
Număr pagini: 260 Număr pagini: 272
Dimensiunile cărţii: 23/17 cm Format: 20/13 cm

Comandă acum

la adresa de e-mail
contact@editurametanoia.ro
sau direct de pe
www.editurametanoia.ro

CONFERINŢA

„VOIA LUI DUMNEZEU ÎN FAMILIE”

Ediţia a XXVIII-a

Băile Felix, mai 2011

DETALII ŞI
ÎNREGISTRARE

0356-007181, 0356-007182
office@metanoiaorg.ro
www.metanoiaorg.ro