Sunteți pe pagina 1din 4

CURSUL 4 – TEORIA CONSTITUTIEI ( 2 )

 Adoptarea constitutiei
 Revizuirea constitutiei
 Suspendarea si abrogarea constitutiei
 Suprematia constitutiei

Obiectivele Cursului 4
 Stabilirea initiative adoptarii constitutiei
 Modurile de adoptare a constitutiei
 Autoritatea competenta in a revizui constitutia si procedura de revizuire
 Suspendarea constitutiei
 Abrogarea constitutiei
 Fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutiei

Concepte-cheie tratate:

Adoptarea constitutiei – apartine acelui organism statat, politic sau social care, ocupand in
sistemul politic al unei societati locul cel mai inalt, este cel mai in masura sa cunoasca evolutia
societatii date si perspectivele sale. Dreptul de a adopta constitutia il are puterea constituanta.

Revizuirea constitutiei – orice constitutie este supusa modificari, indiferent care ar fi forma, si
dreptul de a o revizui apartine acelui organism care a adoptat-o.

Suspendarea constitutiei – In practicile constitutionale au fost cazuri cand constitutiile au fost


total sau partial suspendate, mai ales in perioadele de criza politica, cand guvernantii renuntau
la forma democratica de conducere.

Abrogarea constitutiei – apare cand raportul de forte politice se schimba in esenta sa si este
adoptata o noua constitutie.

Suprematia constitutiei – este o notiune complexa care exprima pozitia supraordonata a


constitutiei, nu numai in sistemul de drept, ci si in intregul sistem social politic al unei tari.

Adoptarea constitutiei

Adoptarea constitutiei este un proces complex cu profunde semnificatii politico-juridice, proces in


care se detaseaza clar puterea constituanta si modurile de adoptare.

Initiativa adoptarii constitutiei constituie prima etapa in adoptarea unei constitutii. In principiu,
se considera ca initiativa constitutionala trebuie sa apartina acelui organism statal, politic sau
social care, ocupand in sistemul politic al unei societati locul cel mai inalt, este cel mai in masura
sa cunoasca evolutia societatii date, perspectivele sale. Un rol aparte il poate avea si initiativa
populara.

La intrebarea de a sti cine trebuie sa aiba dreptul de a adopta o constitutie, s-a raspuns si se
raspunde prin teoria puterii constituante. Puterea constituanta apare sub doua forme, originara
si instituita. Fara a analiza clasificarile modurilor de adoptare a constitutiei, consideram ca este
mai importanta analiza procedeelor de adoptare a constitutiilor, observandu-se ca aceste moduri
explica in mare masura si evolutia constitutiilor in ceea ce priveste forma si continutul lor.

1
a. constitutia acordata este constitutia adoptata de un monarh ca stapan absolut care isi
exercita puterea. Este cea mai rudimentara forma de constitutie.
b. Statutul sau constitutia plebiscitara este o varianta a constitutiei acordate, mai
dezvoltata. Statutul este initiat tot de monarh dar este ratificat prin plebiscit. Constituia
Romaniei din 1938 a fost o constitutie statut.
c. Constitutia pact reprezinta un contract intre rege si popor, poporul fiind reprezentat prin
parlament. Exemple de constitutii pact: Constitutia Romaniei din 1866 si cea in 1923.
d. Constitutia conventie este rezultatul activitatii unei adunari ce poarta numele de
Conventie. Aceasta adunare este special aleasa pentru a adopta constitutia, ea
exprimand conventia intervenita intre toti membrii societatii si era considerata deaspura
parlamentului. O varianta a constitutiei conventie este constitutia referendara, in sensul
ca o data adoptata o constitutie este supusa ratificarii populare. Constitutia Romaniei din
1991 este o constitutie referendara.
e. Constitutia parlamentara. Dupa cel de-al doilea razboi mondial adoptarea constitutiilor s-
a realizat de regula de catre parlamente, mai ales in tarile din estul Europei. In acest mod
au fost adoptate constitutiile tarii noastre din 1948, 1952 si 1965.

[paginile 94-100]

Revizuirea constitutiei

Dreptul, fiind un fenomen social dinamic, este supus schimbarilor care se produc in societate.
Normele si principiile constitutionale nu fac nici o exceptie de la aceasta regula. O constitutie o
data adoptata isi produce efectele pe o perioada de timp. Orice constitutie este supusa
modificarii, indiferent care i-ar fi forma. De obicei, posibilitatea, ca si procedura de revizuire, sunt
expres prevazute chiar in textul legii fundamentale.

Dreptul de a revizui constitutia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptat-o.


Autoritatea competenta in a revizui constitutia difera dupa felul constitutiei, iar procedura de
revizuire a constitutiei este in principiu asemanatoare celei de adoptare potrivit marelui principiu
al simetriei juridice. Cand revizuirea constitutiei se face dupa aceeasi procedura dupa care se
modifica legile suntem in prezenta unei constitutii suple sau flexibile. Cand modificarea
constitutiei se face dupa alte reguli decat cele obisnuite, dupa care se modifica legile ordinare,
ne aflam in fata unei constitutii rigide. De regula, constitutiile scrise sunt rigide iar constitutiile
cutumiare sunt flexibile.

Cei care au adoptat constitutii scriseau avut grija sa le asigure acestora o stabilitate in timp. In
realizarea rigiditatii constitutiilor s-au folosit mai multe metode:
- s-au exprimat opinii in sensul ca o data stabilita, o constitutie nu mai poate fi
modificata. Se considera de catre doctrina juridica ca valoarea juridica a unor
asemenea prevederi este nula intrucat puterea constituanta de astazi nu are nici
o putere de a limita puterea constituanta ce va veni
- s-a stabilit ca nici o modificare a constitutiei nu poate fi facuta pe o perioada de
timp prestabilita
- stabilirea unei proceduri de revizuire extrem de greoaie
- stabilirea unor reguli exprese cu privire la revizuire

Revizuirea implicita a constitutiei consta in schimbarea unor dispozitii ale acesteia fara a se
recurge la procedura de revizuire prevazuta chiar in legea fundamentala, ci la o alta procedura.
Practic, revizuirea implicita are ca rezultat incalcarea constitutiei.

2
O forma mult mai grava a revizuirii este falsa revizuire sau frauda constitutionala. Ea consta in
schimbarea, printr-o modificare legala a constitutiei, a regimului politic consacrat in textul initial
al constitutiei, a regimului politic corespunzator si cadrul constitutional.

[paginile 100-107]

Suspendarea si abrogarea constitutiei

In practicile constitutionale ale statelor au fost cazuri in care constitutiile au fost total sau partial
suspendate, normele constitutionale fiind scoase din vigoare. Unele constitutii interzic
posibilitatea suspendarii lor. Alte constitutii nu prevad dispozitii cu privire la suspendare. Cu
toate acestea, in practica burgheza constitutiile au fost suspendate in perioadele de criza
politica, cand guvernantii renuntau la forma democratica de conducere.

In general, in asemenea situatii, constitutia se suspenda prin proclamarea starii de asediu, prin
guvernarea prin decrete-legi, prin lovutir de stat. Doctrina juridica s-a exprimat in sensul ca
suspendarea constitutiei este ilegala, desi in practica ea a fost pusa in aplicare. Suspendarea
totala a constitutiei constituie o abatere de la ideea de constitutionalitate si de legalitate.

Abrogarea constitutiei, chiar daca nu este stipulata in mod expres, sigur atunci cand raportul de
forte politice se schimba in esenta sa, in mod necesar este adoptata o noua constitutie.

Actuala Constitutie a Romaniei prevede in art 153, ca prezenta Constitutie intra in vigoare la
data aprobarii ei prin referendum. La aceeasi data Constitutia din 21.08.1965 este si ramane in
intregime abrogata.

[pagina 108]

Suprematia constitutiei

O problema mai delicata a dreptului constitutional o reprezinta fundamentarea stiintifica a


suprematiei constitutiei.

Suprematia constitutiei este o notiune complexa in continutul careia se cuprind trasaturi si


elemente politice si juridice, care exprima pozitia spuraordonata a constitutiei nu numai in
sistemul de drept ci si in intregul sistem social politic al unei tari. Aceasta pozitie deosebita
implica un continut normativ complex dar si importante consecinte statale si juridice.

Analiza noastra se limiteaza doar la consecintele juridice, adica la aceleaa care evidentiaza ca
spurematia constitutiei este o realitate juridica si nu o simpla teorie. Acestea sunt:
- consecintele juridice privind adoptarea constitutiei
- consecintele juridice privind modificarea, suspendarea si abrogarea constitutiei
- deosebirile dintre constitutie si legi, consecinte ale suprematiei constitutiei
- conformitatea intregului drept cu constitutia

Suprematia constitutiei este o realitate incontestabila si nu o simpla afirmatie. Ea implica o serie


de consecinte juridice, dar se bucura in acelasi timp de garantii juridice specifice legii
fundamentale si anume:
- controlul general al aplicarii constitutiei
- controlul constitutionalitatii legilor
- indatorirea fundamentala de a respecta constitutia

[paginile 109-114]

3
Subiecte pentru pregătirea în vederea evaluării finale:
 Moduri de adoptare a constitutiei
 Revizuirea constitutiei
 Abrogarea si suspendarea constitutiei
 Efectele juridice ale suprematiei constitutiei
 Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei

APLICAŢII

Exerciţii rezolvate

1. Care din enunturile de mai jos considerati ca reprezinta consecinte juridice ale
suprematiei constitutiei?
a.) consecinte juridice privind adoptarea, modificarea, abrogarea si suspendarea constitutiei
b.) Indatorirea fundamentala de a respecta constitutia si suprematia acesteia
c.) Deosebirile dintre constitutie si legi
d.) Conformitatea intregului drept cu constitutia
e.) Controlul general al aplicarii constitutiei

A.) a, d, e
B.) a, b, e
C.) a, c, d

2. Cei care au adoptat constitutia scrisa au avut in vedere sa-i asigure acesteia o
anumita stabilitate in timp, imprimandu-i o anumita rigiditate. Care din urmatoarele
metode de rigidizare au fost folosite?
a.) interdictia modificarii anumitor valori constitutionale considerate fundamentale pentru
societate si stat
b.) interdictia absoluta de modificare a constitutiei
c.) Interdictia de modificare a constitutiei pe o perioada de timp prestabilita
d.) folosirea unor proceduri extrem de greoaie de modificare a constitutiei
e.) interdictia incetarii provizorii a efectelor juridice ale normelor constitutionale si abrogarii
constitutiei

A.) a, d, e
B.) a, c, d
C.) a, b, e

Răspuns corect:1-C; 2-B;