Disciplina: MATEMATICĂ

An scolar : 2009/2010
Durata: 1 an
Clasa: a VI-a
Ore pe saptamana: 1 oră
Profesor propunător: GABOR ADRIAN
Şcoala cu cls I_VIII „Mihai Eminescu” Buhusi

Denumirea opţionalului:

„CONSTRUCŢII GEOMETRICE”

Aria curriculară:MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII

Tipul : OPTIONAL LA NIVELUL DISCIPLINEI

Disciplina implicată : MATEMATICĂ

Denumirea opţionalului: „CONSTRUCŢII GEOMETRICE”

1
 ARGUMENT

Pentru a atrage elevii spre studiul geometriei este foarte important să se

procedeze cu mare atentie si răbdare în primele lectii de geometrie . După primele
ore de geometrie elevii se diferentiază în elevi care înteleg geometria si elevi au
dificultăti sau manifestă dezinteres fată de aceasta .Idiferent de categoria din care
fac parte elevii trebuie sprijiniti si îndrumati fie pentru obtinere de performantă fie
pentru a întelege notiuni si dobândi priceperi de rezolvare a problemelor . Având în
vedere faptul că un desen bine realizat rezolvă o problemă în proportie de 60% si
faptul că este primul an când elevii studiază geometria punând bazele
rationamentului geometric optionalul ,,CONSTRUCTII GEOMETRICE “ vine în
sprijinul acestora oferind certitudinea că, dacă se poate realiza un desen al situatiei
din problemă , acel ceva chiar există (este determinat ) si trebuie să rezulte si din
calculele pe care le vom face ulterior . Observând preocuparea oamenilor din
diferite perioade istorice pentru descoperirea instrumentelor geometrice , a
diferitelor etape în realizarea reprezentărilor geometrice observate pe diferite
documente istorice care le atestă autenticitatea va fi relevantă aplicabilitatea
desenelor geometrice în diferite domenii de activitate precum arhitectură , modă ,
decoratiuni interioare , mecanică etc.
Opţionalul răspunde nevoilor de dezvoltare a personalităţii elevilor prin
formarea de capacităţi , competenţe şi atitudini bazate pe gândirea critică , logică,
divergentă şi creativă.
În alegerea opţionalului au fost implicaţi şi părinţii, iar conţinuturile învăţării
au fost stabilite în funcţie de aptitudinile şi interesele elevilor.
Strategia didactică are ca dominantă lucrul în echipă care favorizează
comunicarea şi asumarea de către elevi a diverselor roluri în cadrul unui grup.
Abordarea opţionalului ca activitate de rezolvare a unor contexte
problematice variate asigură alternative în învăţare şi evaluare, ducând la o
destindere sănătoasă în urma unor lecţii dificile sau pot face obiectul unui studiu
individual pentru elevii dotaţi.
Opţionalul îi pregăteşte pe elevi pentru rezolvarea unor situaţii problematice
din viaţa cotidiană prin cultivarea perseverenţei, încrederii în sine, voinţei de a duce
la bun sfârşit un lucru început.

2
 I. COMPETENŢE GENERALE

1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de

contextul în care au fost definite;
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în
enunţuri matematice;
3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală
sau globală a unei situaţii concrete;
4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii
concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora;
5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă
6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea
cunoştinţelor din diferite domenii;

VALORI SI ATITUDINI
• Dezvoltarea unei gandiri deschise si creative; dezvoltarea initiativei,
independentei in gandire si in actiune pentru a avea disponibilitate de a aborda
sarcini variate;
• Manifestarea tenacitătii, perseverentei, capacitătii de concentrare si a atentiei
distributive
• Dezvoltarea spiritului de observatie
• Dezvoltarea simtului estetic si critic, a capacitătii de a aprecia rigoarea, ordinea
si eleganta in arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii;
• Formarea obisnuintei de a recurge la concepte si metode matematice in abordarea
unor situatii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice
• Formarea motivatiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viata
socială si profesională

3
 COMPETENTE SPECIFICE

Unitatea de invatare Conpetente specifice

1.Folosirea instrumentelor geometrice şi 2. Utilizarea instrumentelor geometrice (riglă,
importanţa lor echer, raportor, compas) pentru a desena figuri
geometrice plane descrise în contexte
matematice date
2.Dreaptă, semidreaptă, segment 1. Recunoaşterea şi descrierea unor figure
geometrice plane în configuraţii date
2. Stabilirea coliniarităţii unor puncte
şiverificarea faptului că două unghiuri sunt
adiacente, complementare sau suplementare
3. Utilizarea proprietăţilor referitoare la drepte
şi
unghiuri pentru calcularea unor lungimi de
segmente şi a măsurilor unor unghiuri
4. Exprimarea prin reprezentări geometrice a
noţiunilor legate de drepte şi unghiuri
5. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate
în vederea optimizării calculelor de lungimi de
segmente şi de măsuri de unghiuri
6. Interpretarea informaţiilor conţinute în
reprezentări geometrice în corelaţie cu
determinarea unor lungimi de segmente şi a
unor măsuri de unghiuri
3.Unghiuri 1. Recunoaşterea şi descrierea unor figuri
geometrice plane în configuraţii date
2. Stabilirea coliniarităţii unor puncte
şiverificarea faptului că două unghiuri sunt
adiacente, complementare sau suplementare
3. Utilizarea proprietăţilor referitoare la drepte
şi unghiuri pentru calcularea unor lungimi de
segmente şi a măsurilor unor unghiuri
4. Exprimarea prin reprezentări geometrice a
noţiunilor legate de drepte şi unghiuri
5. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate
în vederea optimizării calculelor de lungimi de
segmente şi de măsuri de unghiuri
6. Interpretarea informaţiilor conţinute în
reprezentări geometrice în corelaţie cu
determinarea unor lungimi de segmente şi a
unor măsuri de unghiuri
4.Triunghiuri 1. Identificarea triunghiurilor în configuraţii
geometrice date
2. Stabilirea congruenţei triunghiurilor
oarecare
3. Clasificarea triunghiurilor după anumite
criterii date sau alese
4

5. Drepte paralele, drepte perpendiculare
6. Aplicatii practice ale constructiilor
geometrice
7. Constructii geometrice cu unele elemente
inaccesibile
5
4. Exprimarea proprietăţilor figurilor
geometrice în limbaj matematic
5. Interpretarea cazurilor de congruenţă a
triunghiurilor în corelatie cu cazurile de
construcţie a triunghiurilor
6. Aplicarea metodei triunghiurilor congruente
în rezolvarea unor probleme matematice sau
practice
1. Recunoaşterea şi descrierea unor elemente de
geometrie plană în configuraţii geometrice
date
2. Utilizarea instrumentelor geometrice (riglă,
echer, raportor, compas) pentru a desena figuri
geometrice plane descrise în contexte
matematice date
3. Determinarea şi aplicarea criteriilor de
congruenţă ale triunghiurilor dreptunghice
4. Exprimarea poziţiei dreptelor în plan
(paralelism, perpendicularitate) prin definiţii,
notaţii, desen
5. Intrepretarea perpendicularităţii în relaţie cu
paralelismul şi cu distanţa dintre două puncte
6. Transpunerea unei situaţii-problemă în
limbaj
geometric, rezolvarea problemei obţinute şi
interpretarea rezultatului
2. Utilizarea instrumentelor geometrice (riglă,
echer, raportor, compas) pentru a desena figuri
geometrice plane descrise în contexte
matematice date
4. Exprimarea poziţiei dreptelor în plan
(paralelism, perpendicularitate) prin definiţii,
notaţii, desen
6. Transpunerea unei situaţii-problemă în
limbaj
geometric, rezolvarea problemei obţinute şi
interpretarea rezultatului
2. Utilizarea instrumentelor geometrice (riglă,
echer, raportor, compas) pentru a desena figuri
geometrice plane descrise în contexte
matematice date
4. Exprimarea prin reprezentări geometrice a
noţiunilor legate de drepte şi unghiuri
6. Transpunerea unei situaţii-problemă în
limbaj
geometric, rezolvarea problemei obţinute şi
interpretarea rezultatului
 II. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1.Folosirea instrumentelor geometrice şi importanţa lor

 Elementele esentiale ale unei constructii geometrice
 Particularitătile riglei si compasului care justifică utilizare acestora pentru
realizarea constructiilor geometrice
 Constructia celor cinci elemente esentiale
2.Dreaptă, semidreaptă, segment
 Descriere, reprezentare, notaţii, construcţie;
 Lungimea unui segment; mijlocul unui segment;
 Segmente congruente; construcţia unui segment congruent cu un segment dat;
 Construcţia mediatoarei unui segment cu rigla si compasul .
3.Unghiuri
 Construcţia unui unghi congruent cu un unghi dat
 Construcţia bisectoarei unui unghi cu rigla si compasul;
 Cum recunoastem dacă un unghi este drept , obtuz sau ascutit?

4.Triunghiuri
 Constructia triunghiurilor cazul LUL
 Constructia triunghiurilor cazul ULU
 Constructia triunghiurilor cazul LLL
 Constructia triunghiurilor dreptunghice cazul UI
 Constructia triunghiurilor dreptunghice cazul CI
5. Drepte
 Constructia perpendicularei dintr-un punct exterior pe o dreaptă
 Constructia perpendicularei pe o dreaptă într-un punct al ei
 Constructia unei paralele la o dreaptă printr-un punct exterior dat
 Constructia unei paralele la o dreaptă la o distanță dată
6. Aplicatii practice ale constructiilor geometrice
 Constructia mediei aritmetice a două numere pozitive a si b
 Constructia unor elemente de decor ( eflorescenta ; ovoidul ; spirala cu două
centre)

7. Constructii geometrice cu unele elemente inaccesibile

 Bisectoarea unghiului a două drepte care nu se întâlnesc pe coala de hârtie
6
  Mediana care pleacă dintr-un vârf inaccesibil al unui triunghi

IV. METODE DE EVALUARE:

În cadrul orelor de optional se vor aplica următoarele tipuri de evaluare :

- evaluare curentă : frontală sau / şi individuală , orală sau scrisă ;
- evaluare periodică : proiecte , portofolii care să cuprindă seturi de
probleme, construcţii geometrice ;
- construcţii ale unor figuri şi corpuri geometrice folosind diferite materiale şi
tehnici de realizare învăţate la orele de educaţie tehnologică .

Observatie:
Se va face o evaluare „corectă” dar stimulativă , bazată pe interesul şi
participarea efectivă la realizarea activităţilor de învăţare

V. BIBLIOGRAFIE:

1) Manual şcolar - Editura „Sigma”

2) Culegere de probleme „Exercitii si probleme cls a VI-a” Ed. Meteor Press
3) Dăncilă I. - „Construcţii cu rigla şi compasul” - Ed. Sigma 2000

7
 PLANIFICAREA ANUALĂ LA DISCIPLINA

„CONSTRUCŢII GEOMETRICE”

Nr. CAPITOLUL SEMESTRUL TOTAL

crt. I II ORE

A. PREDARE - ÎNVĂŢARE 18 17 33
1. Folosirea instrumentelor geometrice şi importanţa
lor 6 6

2. Dreaptă, semidreaptă, segment 4 4

3. Unghiuri 3 3
4. Triunghiul 4 2 6
5. Drepte paralele, drepte perpendiculare 5 5
6. Aplicatii practice ale constructiilor geometrice 5 5
7. Constructii geometrice cu unele elemente
3 3
inaccesibile

B. EVALUARE 1 2 3

Total 18 17 35

8
 PLANIFICAREA MATERIEI PE SEMESTRUL I

Unitatea de Competente specifice Continuturi Nr. Saptaman Ob

invatare
Folosirea 1. Recunoaşterea şi descrierea
instrumentelor unor figure geometrice plane în
geometrice şi configuraţii date
importanţa lor
2. Utilizarea instrumentelor
6 ore geometrice (riglă, echer,
raportor, compas) pentru a
desena figuri
geometrice plane descrise în
contexte matematice date
4. Exprimarea prin reprezentări
geometrice a noţiunilor legate de
drepte şi unghiuri
ore a s
Cine a descoperit rigla si 1 I
compasul ?
Elementele esentiale ale
1 II
unei constructii geometrice
Particularitătile riglei si
compasului care justifică
utilizare acestora pentru 1 III
realizarea constructiilor
geometrice
Construcţii geometrice
elementare( punct , 1 IV

dreaptă; cerc)
Constructia celor cinci
1 V
elemente esentiale
-aplicatii

Dreaptă, 1. Recunoaşterea şi descrierea Constructia unui segment 1 VI

semidreaptă, unor figure geometrice plane în congruent cu un segment
segment configuraţii date dat
2. Stabilirea coliniarităţii unor
puncte şiverificarea faptului că 1 VII
3 ore două unghiuri sunt adiacente, Constructia unui segment
complementare sau suplementare de n ori mai lung decât un
3. Utilizarea proprietăţilor segment dat
referitoare la drepte şi unghiuri
pentru calcularea unor lungimi Constructia mijlocului unui
de segmente şi a măsurilor unor 1 VIII
unghiuri segment si a mediatoarei
4. Exprimarea prin reprezentări segmentului respectiv
geometrice a noţiunilor legate de
drepte şi unghiuri
5. Alegerea reprezentărilor
geometrice adecvate în vederea
optimizării calculelor de lungimi
de segmente şi de măsuri de
unghiuri

9
 6. Interpretarea informaţiilor
conţinute în reprezentări
geometrice în corelaţie cu
determinarea unor lungimi de
segmente şi a unor măsuri de
unghiuri

Unghiuri 1. Recunoaşterea şi descrierea

unor figure geometrice plane în
Constructia unui unghi
configuraţii date
4 ore 2. Stabilirea coliniarităţii unor congruent cu un unghi dat
1 IX
puncte şiverificarea faptului că
două unghiuri sunt adiacente,
complementare sau suplementare Constructia bisectoarei
3. Utilizarea proprietăţilor
referitoare la drepte şi unghiuri
unui unghi
1 X
pentru calcularea unor lungimi
de segmente şi a măsurilor unor
unghiuri
4. Exprimarea prin reprezentări
geometrice a noţiunilor legate de Cum recunoastem dacă un
drepte şi unghiuri unghi este drept , obtuz sau
5. Alegerea reprezentărilor ascutit? 1 XI
geometrice adecvate în vederea
optimizării calculelor de lungimi
de segmente şi de măsuri de
unghiuri
6. Interpretarea informaţiilor
conţinute în reprezentări Aplicatii 2 XII-XIII
geometrice în corelaţie cu
determinarea unor lungimi de
segmente şi a unor măsuri de
unghiuri

Triunghiul 1. Identificarea triunghiurilor în

4 ore configuraţii geometrice date
Constructia triunghiurilor 1 XIV
2. Stabilirea congruenţei
triunghiurilor oarecare cazul LUL
3. Clasificarea triunghiurilor
după anumite criterii date sau
alese Constructia triunghiurilor 1 XV
4. Exprimarea proprietăţilor
figurilor geometrice în limbaj
cazul ULU
matematic
10
5. Interpretarea cazurilor de
congruenţă a triunghiurilor în
Constructia triunghiurilor 1 XVI
corelatie cu cazurile de
construcţie a triunghiurilor cazul LLL
6. Aplicarea metodei XVII-XVIII
2
triunghiurilor congruente în Evaluare
rezolvarea unor probleme
matematice sau practice

11
 PLANIFICAREA MATERIEI PE SEMESTRUL al -II-lea

Unitatea de Competente specifice Continuturi Nr Saptaman Ob

invatare . a s
or
e
Triunghiul 1. Identificarea triunghiurilor în Constructia triunghiurilor 1 I
configuraţii geometrice date dreptunghice cazul IU
2. Stabilirea congruenţei Constructia triunghiurilor
triunghiurilor oarecare 1 II
3. Clasificarea triunghiurilor
dreptunghice cazulIC
după anumite criterii date sau
alese
4. Exprimarea proprietăţilor
figurilor geometrice în limbaj
matematic
5. Interpretarea cazurilor de
congruenţă a triunghiurilor în
corelatie cu cazurile de
construcţie a triunghiurilor
6. Aplicarea metodei
triunghiurilor congruente în
rezolvarea unor probleme
matematice sau practice

Drepte 1. Recunoaşterea şi descrierea Constructia 1 III

perpendiculare unor elemente de geometrie perpendicularei dintr-un
plană în configuraţii
, paralele geometrice date
punct exterior pe o
2. Utilizarea instrumentelor dreaptă
Constructia 1 IV
geometrice (riglă, echer,
raportor) pentru a desena perpendicularei pe o
figuri geometrice plane dreaptă într-un punct al ei
descrise în contexte 1 V
matematice date
Constructia unei paralele
3. Determinarea şi aplicarea la o dreaptă printr-un
criteriilor de congruenţă ale punct exterior dat
triunghiurilor dreptunghice Constructia unei paralele 1 VI
4. Exprimarea poziţiei dreptelor la o dreaptă la o distantă
în plan (paralelism,
perpendicularitate) prin
dată
definiţii, notaţii, desen
5. Intrepretarea
perpendicularităţii în relaţie
cu paralelismul şi cu distanţa
dintre două puncte
6. Transpunerea rezultatelor
obţinute prin rezolvarea unor
probleme de
perpendicularitate şi de
paralelism la situaţia-
problemă dată

Aplicatii 1. Exprimarea poziţiei dreptelor Constructia mediei 1 VII

12
practice ale în plan (paralelism, aritmetice a două numere
constructiilor perpendicularitate) prin pozitive a si b
definiţii, notaţii, desen
geometrice 2. Intrepretarea
Constructia unor elemente 3 VIII-X
perpendicularităţii în relaţie de decor ( eflorescenta ;
cu paralelismul şi cu distanţa ovoidul ; spirala cu două
dintre două puncte centre
3. Transpunerea rezultatelor
obţinute prin rezolvarea unor
probleme de
perpendicularitate şi de
paralelism la situaţia-
problemă dată

Constructii 3. Exprimarea poziţiei dreptelor Constructia bisectoarei

geometrice cu în plan (paralelism, unghiului a două drepte 2 XI-XII
perpendicularitate) prin
unele elemente definiţii, notaţii, desen
care nu se întâlnesc pe
inaccesibile 4. Intrepretarea foaia de hârtie
perpendicularităţii în relaţie Mediana dusă dintr-un vârf
2 XIII-XIV
cu paralelismul şi cu distanţa inaccesibil al unui triunghi
dintre două puncte
3. Transpunerea rezultatelor
obţinute prin rezolvarea unor
probleme de
perpendicularitate şi de
paralelism la situaţia-
problemă dată

Recapitulare 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 1.5; 1.6 Aplicatii ale tipurilor de
2 XV-XVI
constructii geometrice
2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 2.5; 2. 6 învătate
3.1; 3.2; 3.3; 3.4; 3.5; 3.6

4.1; 4.2; 4.3; 4.4; 4.5; 4.6

Evaluare Portofoliu 1 XVII

semestrială 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 1.5; 1.6

2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 2.5; 2. 6

3.1; 3.2; 3.3; 3.4; 3.5; 3.6

4.1; 4.2; 4.3; 4.4; 4.5; 4.6

13