o ‘x REVISTA OPICIALA 4 MITROPOLIE MYNTFENIE! $1 DOBROGEL ANY KXXII (2018), NR. 7-12 (IVbIC-DECEMBRIC) e A, po, osmologia si antropologia Parintelui Umitru Stainiloae — recuperarea viziunii teologici Patristice despre om silume’ Preot prof. dr. Sterea Tacur Intreaga teologie a Parintelui St ‘Aniloae este centrata pe Revelatia trecuta pin filtrul gindirii Pirintilor, ituati in mod constant in Traditie sau in viata are o profunda dimensiune existential crestina. ale discursului stu teologic sunt asociate intotdeauna cu semnificatia lor duhovniceasca practic’, prin care sunt evidentiate, cu profunzime maxima precizie, nevoile materiale si spirituale ale omului, situat in contexte culturale deoscbite sau mereu noi. Incadrarea teologiei in contexte cependente de un anumit timp si spatiu a constituit o Preocupare continua a Pirintelui Profesor, ca gi grija de a situa discursul ortodox in contextul cre: general sau, nu de putine ori, in contextul religios general. Din aceasta perspectiva, ‘eologia Pirintelui Staniloae are o structurk dialogicd tacit, dar sigura in acelasi timp. Aga se Bisericii si, pentru acest motiv, Coordonatele teoretice ineegalata s plica structura ei apologetica si misionara, precum si ancorarea ei ‘cmd in spiritualitatea ortodoxd sau in viata crestina cotidiar »Ne-am condus in aceasta striduintt de modul in care au ingeles im vigicura oe Sfingii Paringi de odinioar’, dar am tinut seama in interpretarea de fagh a dogmelor j ‘aut mintuirea in timpul nostru, side neces dup: Atile spirituale ale sufletului care-si itatile spirituale ale sufletului s \ : i 2 vi cursul atator secole care ne a trecerea prin multe si noi experienfe ale vietii in cursul atator seco le Ges Be i intelegem invititura Bisericii __“espart de epoca Sfintilor Piringi. Ne-am silit s ej Yonferintei pastoral-misionare de toamni Susfinut Gintr-o forma prescurtaa) in excl Conferin pastora-misonae de roan 4 tkilor din Arhiepi copia Bucurestilor, Aula Magna Teoctist oe er 4 note eee * tiie pastorale si misionare ale teologie a p,\tmbrie 2013; extras din: Implicatiile pastorate si mis u ic de toamnda a clericilor din Arhiepiscopia sagt Sta i jonare de te te) pi Buen Staniloae. Lucravile Conferingei pastoral-misi “tHlor (2013), Bucuresti, Ed, Cuvantul Vietii, 2013, pp- 45-65. “Referapa" bass RISeRICH al . j timp, 84 0 intelegem aga cum credem abstractie de timpul nostru, asq = ug 5 Ris zi in accla jritul Parintilor, dar, in aa thai, Cici ef nar fi Bicut inteles-o ci ast facut de al Jor”. a a naturala si obligatorie @ teologiei fata de lume gi ae consecintele care decurg din dogma pentru she area cerintelor prezente intr-un anumit tin, alititii, care — din perspectiva cresting — est Revelatia. Progresul teolo facut oar aGh Re aoe logics 4 in continutul lor infinitul si finitul, in Conformitate 4t si de progresul spiritual al omenirii. Acest Progtes le trei conditii: fidelitatea fata de Revelate, din timpul in care se petrece progresul fi Deschidere: trebuie si aiba ca motivare progresului general, prin raporta si spatin Ia norma obiectiva a re ic este dogmelor, care asociaz nevoile umane mereu noi, ¢: necesar si inevitabil este facut posibil d responsabilitatea fata de credinciosi npul in care deschiderea fati de viitorul eshatologic. Ca si Biserica din care se naste, teologia trebuie si fie apostolici, contemporani cu fiecare epoca si profetic-eshatologics, Progresul tcologiei fara Biserica sau o teologie in afara Bisericii nu frizeaad doar absurdul, ea putand deveni si extrem de pigubitoar \Teologia ¢ promovatoare de progres, ajutand progresul spiritual al omeniti cregtne firgitd. Teologia face parte din rea spiritului uman spre deplina unire cu Dumnezeu, avaind un rol deosebit de hatologica universala si de fi spre comuniunea mi efi nt in aceasta miscare prin rolul ci de explicatoare a acestei migciri”?, 1. Cosmologi ’t Parintelui Stiniloae este conceputi gi dezvoltati in contextul relatici Dumnezeu ~ om ~ creatie. in argumentarea sa teologica, el porneste de la ideea ci atat lumea nevazuta, cat si cea vazuta aratii existenta unui Dumnezet bun, liber si congtient. Structura logic’ a Treimii este asociati cu bunitatea, it Ceasta nu poate fi separati de libertate, in sensul ci Dumnezeu creeazA atunci cand vrea si cum vrea. Deci, Treimea explicd atat existenta general a lumii, cit si faptul cd aceasta nu se poate confunda cu EP! oe lui Dummer eat, lames este menginuta in existent’ prin pute! Deemer po ero’ fick Patingii vorbese de o impartigre a lumi ¢ Ra aceasta este adusi la existenta de energiile sau de luce Pendente de vointa lui Dumnezeu, Prin aceste : "Pr. Dumitru § matica ortedoxa, vol. 1, Buc 2p, : Pr. D. StANtLoag, @ ortodoxa, vol. 1, p. 110, XXXIX (1987), 2. ‘ » »Sfanta Treime si ta ‘Treime si crearea lumii din ni » Pp. 41-42,ANH COMEMORATD Ak, PARI TOhWI DUMIERY STAIN Oge art seste creaturilor 6 putere natural a, Hicindu-le impreuna cu Sine subiecte Puterea lor, Energiile pnfiundate nici eu creaturile gi nici eu iin Puteri! Sale, mai presus de livine necreate nu trebuie 4 lucratoare, ele constituind, de fapt, At si Iumea creats, 1 ut capabila de sunte intre Dumnezeu Cel necre io pu neeres aritind, in acelasi timp, " primi in ea viata Lui necre faptul ca lumea a fost 1.2. Pornind de la prezenta si lucrarea ener Giilor divine necreate, Pirintele loa isi insuseste opinia Parintilor Bisey rich, anume ca lumea in chip si bri a prototipului, care este in special Cuvantal T Aceasta calitate face posibilt participarea Ia El, incepind cu intruparea, pentru a ajunge a desivarsie *, Dacd umbra este 0 proiectie a unci realititi frie, cal u presupune opozitia fa de Dumnezeu, cio a se manif 2 printr-o aspiratic din ce in ce mai rnare in colaborarea cu ED. Ace i | presupune miscarea. Ace alea inevitabila prin care « junge Ia desavarsire si la odihna in plenitudinea lui Dur creaturile nu-si pierd identitatea, ci trec de | lor’. mism, 1.3. Fiind opera exclusiva a libertatii si iubirii lui Dumnezeu, avand ca fnalitate existenta in deplinatatea lui Dumnezeu, lu ceati din nimic. Eternitatea este, prin excelenta, un poate participa, prin har, la eternitatea lui Dumnezeu. exci ci Dumnezeu coboari la nivelul remporal al Parintele Stiniloae pr ue " “nil, pentru a o ridica in eternitatea din care El nu cade niciodats. Expresia gla “ceput” indica prima unire a vegniciei cu timpul si inceputul ciimpului; timpul au lui Dumnezeu, pentru a ajunge la stirgitul fe, Muni incepe, cf prin ve “it de El; iesirea din eternitate, prin creatie, s ’ : a, Pr inviere ‘1 si omul se mige3, pentru ci tnd Po ting creafia suport Airseste cu intrarea in eternil , dupa miscarea prin timp. Lume i 4 pe care nu o au in ei, Aga cum s-a precizat de), nj a irita de creatie sau de "eatea (nu ging da ea insiigi) spre o fine, nici ca hotarata de cre: bay a om, ge MU Si-o da ea insay ee ; Ricute posibile oo Si migcarea si tinta sunt daruite de Creator si sunt Acute p oy » $i finta Nhiine cu EF ~ Bie Dg . - Dummecen,volell, Bucuresti Es E, Chipul nemuritor al lui Dumnezets Vo rl IL pp. 50-52. ES aNLOAE, Chipul nemuritor al lui Dumnezet 3B EXXIX (1977), 3-4 p-282- eo siMoae, ,Dinamica creagici in Biseric, Ortadaxi oer : “MOAE, Teologia dogmatic’ ortodexth VO yr al tsiGASYL bloviave 278 a nas lumea nu-si pot avea originea intr-o potenfa le sine itty Omul si lu i din fiinta lui Dumnezeu, ct din nimic, avand cq an cre ale Logosului: lk i re ratiunile eterne gustinatoare ratiu - sust prin voia lui Dumnezcu, ea poate fi idea 1 tot prin voia Lui atotputernica si prin jab la aceasta. Acest inceput al lumii si alom Numai daci lumea este din nimic, srfectiune in Dumnezct Jin plan de perfectiune i” i itt Atire a ci pentru i i, dupa ti pregiitire a ci pen : i Lai, dupa o anumith preg 4 pent aceasta. Aces incepta kumi gj acest sfirgit care nu ¢ Un sfirsit total dovedesc am: a lui Dumnezey fara de ci si le da un sens 1.4, Motivul creatici este bunatatea tui Dumnezeu nu o necesitate interna, jar scopul permanent — ajungerea la comuniunea deplind cu Dumnezeu. De aici Heduce Sfintul Maxim Mirturisitorul sensul migcarii si al timpului: lumea g omul trebuie si ajunga la vegnica existent buna si fericita prin participarea la Dumnezeu. Dumnezeu a creat lumea pentru om si iva dat acestuia sarcina de 20 conduce spre finalitatea stabilita de El, in calitatea sa de singuri existenti rational’, care, in repetitia legilor naturii, poate descoperi sensuri mereu noi’. 1.5. Exprimind dragostea lui Dumnezeu fata de om si grija Acestuia pentru viata Ini trupeasci si formarea spiritual pentru viata de veci, creatia este daral lui Dumnezeu. In acest context, Pirintele Stiniloae foloseste expresia patristici generoasa ci lumea este o cuvantare a lui Dumnezeu catre om, situata intr-un progres continuu, in vederea realizarii unui dialog progresiv in iubire cu noi. Comportarea fata de natura ca fata de darul lui Dumnezeu inseamni si 0 relatie cu Dumnezeu Daruitorul, pornind de la faptul ci darul arati iubirea daruitorului si necesitatea rimanerii in relatie cu El. In calitatea ei de dar, lumea nu poate fi o realitate ultima si absolut q ; ; , mul trebuie s& se ridice de la darurile primite In Diruitor, mult mai prefs \ decat darul. Cand nu este in stare de ; \ aceastii transcendere, omului i se ia d3" peas eae a car prin crucea firi voie, omul putind uns? i ea direct a Logosului, mai ‘uni , Tubiveaingetehsentgie cs ce reise ratiunile tucrusilor \ indrepte nu numai ie estat prin folosirea lucrurilor ca daruti, trebuie ** \ indrept nu nun i spre Dumnezeu, ci si spre semenii nostri, prin comune \ erumana realizata putandi i © P, i 4 lu-se crea si susti i Sein i , a si susti : 2 5 numeste ,dialogul darurilor”, Desi nu ae nen ee Rae roarce™ \ : ime si noi lui Dumnezer : ezeu un dar, Acesta bucurindu and renuntim la ‘unul dint i Damn vol. Il, pp. 37-47. Pr. D. StANtLoAE, Teologi ic ae t, Teologia dogmatica *.D. StANILOAE, Chiptl nemurtnnn al itANS COMEMORAD As PARINTEL VI DUMITRY SaNIoze an e, realizandu-se astfel dialog t nacest 1S alogul complet al darului i " : d al darului. In acest dia yarce Jui Dumnezcu lucrutile primite . estes juse de credinciosi la bis ye primi “ao rl aa wind la ele si munca (Ga ae oraren at no Seam eee eae ee mer ait cal personal eu Dumnezeu, city dhalegal interuman’oa | Dumnezcu i-a dat omului lumea nu numai ca un dar de o fertl i side o mare bogiitic de alternative posibile de actu er de catre om, i munca. Aceasti actualizare ca talanti inmultiti dati de Denner “aan libertate § A qaral ommulut ctr Dumnezeu"". sie da a atura, ca dar al lui Dumnezeu, nu exclude posibilitatea prelucrarii ei eindire si munci, omul procurindu-si astfel mijloacele de existenta. Este vat si faptul ci Pirintele Stiniloae vede in puterea creatoare limitata a iui un reflex al puterii creatoare a lui Dumnezeu, creatia limitaté a omului actul creatiei din nimic al lui Dumnezeu. oul jaremeindu-se pe 1.6. Rationalitatea creagiei ocupi un loc important in gandirea Parintelui sgailoae. El ii insuseste opinia Paringilor Bisericii, cum c& toate lucrurile isi au nfiunile lor eterne in Logosul divin sau in Ratiunea suprema, fapt care presupune alte, accesibile ratiunii umane intr- descopetirea unor sensuri din ce in ce mai in un crewendo conditionat de comuniunea cu Dumnezeu, prin care Acesta Se reveleazi din ce in ce mai deplin. Aceasta rationalitate are virtualititi multiple, pe care numai omul le poate evidentia si folosi, nu numai pentru existenta lui biologica, ci si pentru cresterea lui spiritual’. in constiinta umana gi in iubirea fata dese lucrare asupra materiei, este 0 sete de cunoastere si de prelucrare nelimitata 4’ proceselor naturii, care, astfel, se dovedesc ficute pentru constiinga si nu invers. Natura, ca rationalitate plasticizata, poate fi transferata complet in continuturile congtiintei umane iubitoare. Se face trimitere astfel la existenta Unci constiinte eterne, care cuprinde din eternitate intreaga fesitura rational Posibil de plasticizat si la puterea de a plasticiza prin crearea din nimic si dea °modela pani la totala ei coplesire de citre spirit: ,Spiritul Creator, care este “ginearationalitai: plasticizate a nacurli ga subie relor constiente legate de in ¢ste si finta lor, tint in care subiectele umane igi giisese deplina unitate, oe natura prin care comunici, ridicatt la o stare deplin constientd rit’ De tD. Stay $PcD, guMLOAE, Teolegia dogmaticd ort PD gyaNtLOae, Teologia dogmatica ortodoxh ANILOAE, Teologia dogmatica ortodoxd, meni, care se manifesta in orice p. 339-345. 345-349. -327. odloxi, oy r PI dox, vol- 15 PP- vol. I, pp. 325ee eee Gass BISCRIC ticizari ale ratiunilor Sale g-i di omy, omutl are datoria de a cunoaste = poata trai. In acelasi tig daptarea Iucrurilor la nevoile sale multiple 5 jp progres material si spiritual, Ratiunije 4 sensuri mereu noi, care ies la a 280 ani lucrurile ca ph Dumnezeu cre 7 an de cunoastere @ lor. De tiunii umane, ca oe ratiunea ca org r creata Ia nivelul capacitatii omul foloseste ratiunea pentru care, fieand astfel posibil p continud mis i rati implicate in ¢ rurilor si ratiunea umand au Imp n 8 i a Ja ratiunile lucrurilor'’. i ale lui Dumnezeu adresate oamenilor si ay ndesc gi exprima lucrurile, penty —# s veal’ prin aplicarea ratiunii umane Daca lucrurile sunt cuvinte o rationalitate cu baza in Logos, oamenii § ; : ci Dumnezeu le-a gindit pe masura lor. Omul a inceput sa vorbeasca atunc, ind a inceput si rispandi Ini Dumnezeu prin lucrurile puse inaintea hi, nanifestindu-se astfel ca partener al lui Dumnezeu. In dialogul cu Dumnezey —¢ despre lucruri, omul se dovedeste superior lucrurilor. Dumnezeu siomul,ca # subiecte, vorbesc despre lucruri ca obiecte. In urma acestui dialog, Dumnezeu asteapti din partea omului efortul de a le descifra sensurile si de a le folosi in conformitate cu acestea. Progresul in cunoastere nu poate fi disociat de progresul la nivelul simtirii, ambele regasindu-se in relatiile mereu noi cu semenii, pentru c4 omul nu poate 4 creste spiritual numai in relatie cu Dumnezeu. In acest context, oamenii isi raspund i unul altuia prin gandire si vorbire, pentru ca Dumnezeu a sadit in ei aceasta nevoie. $i dacd simfirea gi gindirea progreseazi si se nuanteazi, in egali. masura progreseaza si limbajul, spre infinitatea Cuvantului, in care se cuprind nediferentiat radacinile infinite ale lucrurilor sau sensurilor lor". } Omul descoperi ratiunile lucrurilor, mai intai prin descoperirea folosului lor material, din care deduce rolul lor, si, pornind de aici, creste spiritual prin conformitatea cu sensul suprem, care este Dumnezeu si care impune comuniunea at hvertar at ate euatt ingustarea sau strimbarea sensusilor obiective acestora il provoac pe om si descopere i nh ae Sensul fundamental aor : = a aaa sensuri din ce in ce mai adinci. la o Persoand suprema si este adreoata net alte pe hull ese chet ve | treimic’ fiind sensul suprem si infinit al a ee Descoperind sensuri sensurile reale ale lucrutilor sj ; oe : rurilor si a landu-l : en } descopera cA trebuie 4 se comporte intr-un a aprofundindu-le continu, oam i » Pr. D. Stanitoag, Teologia dogmatica ortedoxa, vo pp. 349-350 ; Lu “Pr. D. StANttoar, Tealogia dogmatica ortodoxa 1, pp. 350-354,ANS COMMORATID Hs PERIVFCKUL DUnATRW STFaNIKOHE 281 ¢ comuniunea, © atitudine dreapti fay ‘ i de lucruri impune o atitudine de Dumnezen. $i de a E a depinde dezvoltarea noastea dreapta®. 7, Pornind de la calitatea ereatiet de dar al lui Dumnezeu impregnat de glitate divina, P rintele Stiniloae trage gi concluzia ca, in integralitatea este si o taind in sens larg, pentru ci arata atit puterea, cat sion creat ““Dumnezeu ooo Reliefarea acestei dimensiuni a creafici nu este posibila decat prin cultivarea Jatiei CU Daruitorul, fapt care, in acest caz, ajuta si la cresterea spirituala a nulvi. in afara acestei relatii, creatia ajuta doar la intretinerca vietii noastre sjogice”. Crucea folositat de crestini in cultul public gi in cel privat evidentia al dimensiunea tainici a creatici, evitindu-se pericolul transformarii ei . nici de naturd, trupul uman ul uman pornind ‘irinti gi fia trupului este ca spirit area intregului cosmos, acest sens ni le comet nue produs de noi, nici de pa fee: trebuie respectat ca atare. Destin: ae el la transfigurarea sau spiritualizarea it : ilarea gi transfigurarea proptic. Exemplul si putere in Hristos2 siunilor icizarea chipurilor virtualitagile multiple aroreazd unui Crearea lumii sau aducerea | der, aon i doilea factor prin care Se. “creator i lumii, Plasticizarea rationali lite po oi? Partea unui Subiect suprem™ MPT” § aoe acest moti, plasticizarea poartl in ea : tei de Subiectul creator supre™ ‘Astfel, din tain DD nL )—— gandite se d, alent cu creared lumii din acestui nimic fapt echiv: rare acestei pla vol. 1, p-365 1p Stone, 7 Dg ANLOAE, Teologi ica ortoddoxiy POST RMOAts Teolegia dagmatica ori 366. uD. gy NLOAE, Teologia dogmal ortadoxit, VOl-b P68. 369, ty itis o "DS eOa Teologia dogma Loar, Teologia dogmal — vol. 1, P!284 GWASYL BISCRICH fecioria Maicii Domnului, pnevmatizarea trupuluj i inainte de inviere etc. explicit gi alte taine: pura area trupului in suflet dupa moarte inviat, impli _Spiritul omenese intrupat este o oglinda care, prin gfindirca gi simtirea mijlocite de trup, aduni in el, in mod constient, ratiunile § imaginile lucrurilor, facind din toata un chip unitar al constiintei sale, pe baza ciruia intervine intr-un anumit fel turii, combinandu-le si dirijandu-le dupa cum vrea, intr-o ci conform nazuintei si ratiunii lui adevarate””, lum in lucruri, in fortele r transcendere buna, cind se mig Onul pune pe hime pecetea nivelului spiritual propriu sau lumea se ridi nd-o, in conformitate cu nivelul in om la nivelul lui spiritual, personaliz ‘And-o la nivelul sau. divine este al treilea factor care actualizeaz: spiritual, sau subiectiv Lumea ca oper’ a libertat virtualitatile multiple si alternative ale lumii. Transcenderea omului si a lumii nu este posibila fira comuniunea prin credinti cu Dumnezeu. Daca lumea ar {i o emanatie, interventia libertatii umane ar fi imposibild. Dar, pentru cé are © structura contingenta care permite interventia libertétii umane, inseamna ca este opera unei creator liber, atotputernic gi interesat de om. Deci, in creatie se implineste dialogul lucriii lui Dumnezeu gi a omului, ca rspuns la lucrarea Lui, Sinergia e formula general a lucririi lui Dumnezeu in lume. Prin provident, Dumnezeu conserva lumea in starea ei elastici, contingenti, dar o si conduce, fie prin miscarea ei naturala, fie prin interventii directe sau prin activitatea umani™, ca lucrari combinate, spre starea ci finala eshatologica. Este greu de precizat misura covarsirii legilor naturale in eshatologie. | Precizarea aceasta este greu de facut si in existenta actuali a lumii, in cazul minunilor, care trebuie vazute fie ca efecte ale fortei spiritului uman intirit de spiritul divin, fie ale spiritului divin, lucrand direct asupra naturii sau a | omului. Oricur, minunile sunt anticipari exceptionale ale stirii eshatologice, caracterizaté ca mediu perfect al comuniunii cu Dumnezeu. ,,Pani la sfargitul | chipului actual al lumii, ordinea ei naturald va exista continuu penetrata, strabatuta intr-un chip misterios de o ordine care e deasupra ei, aga cum viata spiritual penetrea: nedespartita a vieti “A realitatea mai mult sau mai putin statornica, deci in trup””. 1.10. Este evident faptul ci dinamismul ontologic al creafiei ar fi trebuit st se manifeste pe baza posibilititilor reale intiparite de Dumnezeu in creafie, 4a" picatul I-a deformat si la slabit, fird a-1 distruge. Acest diam 3 * Pr. D. StAnttoae, Teologia dogmatica ortodoxa, vol. ® Pr.D, Sranmoae, Teclogia dogmatica ortodoxa, vol. Pr. D. Sraniwoar, Teologia dogmaticANY COMEMORATND A DARIN Tey DYN STAN OuG STANKOA ., Mantuitorul Hristos si Duhul sq tf magistral de Sfintul Maxim M, ine pac): prin precizarea ci taina savar loae) x ca ,implinirii tainei 285 a. Accasti req ‘at freevent de Parintele la sfirgi itul veacului culuj } acului este uli in ste = ws ‘mogul nostru® pamnezeu Se ai es ain calitate de Cron ostru". Astfel, v\antuitor, comunicand de la egal la ator, ci sii ie Mintuitor, €¢ nd de la egal la egal cu o ” or jcreatia prin comunitnea cu Sine”, alitate este gin ova A calitate amenii pe veci sj imbogitind astfel Rationalitatea creatici nu poate despartit , Dumnezeu Cuvantul prin care am fost creati a { _Jasa cum si Cuvantul lui Dumnezeu nu este care este, in acelasi timp, Fiul iubitor al Tat lui si Frate cu voi gul cirora vine la ei si ia asupra Sa pitimirile, inclusiv 1, dragul cirora e P a Sa pitimirile, inclusiv moartea, pentru ei, pentru ane arta drumul pe care trebuie si inaintim sisi ne facem asemenes Lui einte ne cu El prin iubire si armonie cu tofi semenii nostri”®, ‘ide porunca iubiri side legatura tun Logos pur teoretie,ciun Logos ia al oamenilor, de 2, Antropologia Parintelui Stiniloae este conceputa si dezvoltati tot in contextul relatiei Dumnezeu — om — creatie. In calitatea sa de colaborator al lui Dumnezeu, realitatea lumii este legata de om, pentru ci prin el este cunoscuti si reflect in el. Pornind de aici, se poate spune ci scopul creatici se implineste prin aducerea la existent a omului in vederea realizarii unui dialog intre Persoana ema si persoanele create. Pirintele Stiniloae isi insuseste opinia Sfintului Maim Marturisitorul, conform cAreia omul este, in acelasi timp, atit factondl, cit ‘beneficiarul principal al dinamismului lumii, in calitatea sa de ee eS : fine pe toate unite, asigurnd, in mod natural, legatura Gi sees aa Pentru acest motiv, este creat si ultimul, ca ,un fel de legitura natu i a an Pentru ca ,ascensiunea progresivii care se realizeazai prin — ae oo “iprimeasea, tinta ei in Dumnezeu, in Care nu exist diviziune™. unici giindispensabili: a constienti si liberi complexitatea ‘lor AR isten! 2.1. Inserarea sufletului in trup face omulo existent i jcipa la rationalitate: mri aceasta inserare, trupul poate participa Ia ee jsi atinge *sufletului. fn trupul uman, rationalitatea plasticiz eee eect "Rimi datorita prezentei si lucrarii sufletului, in comp De » 9, 287; a se vedea gi Pr: D. STANILOAP, isericd’, p. 20" © ® Ip: i ificatorul j inviat ca om, reunificat eu cel intrupat gi iN) mnezeu cel ‘ 5 XXXIX (1987) 4s P: 9. oe prin care toate $4 ficut § ze ci”, p- 285.286 GhASYs RICHI sonsibilitate, Nefiind din materia general a nays i sufletul nu poate disparea odati cu moartea trupului si Dumnezeu Vorbeste ey s o, dar creat. Prin acest dialog, sufletul ridics Principiil : ii i le fe Dumnezcu intr-un dialog de cunoastere g . rationale si a formelor lui de ca si cu un fel de alter eg eterne ale lumii gindite ¢ conlucrare cu EI. 2.2. Porrivit gandirii Parintilor, sufletul si trupul incep 8H existe simultan, y a naturii, iar dact sufletul a, Pentru acest motiv, trupul nu este doar o parte i putea fi in ca participant de la inceput trupul devenind pentru el o inchisoare, jar fi existat inainte de trup, n-art Ia caracterul de subiect al omului, natura, o realitate striind, pe care nu o poate transfigura si care nu-l poate imbogiti in niciun fel. Trupul si sufletul fiind aduse la existenta simultan, in subiectul apirut astfel s-a putut concentra atat rationalitatea plasticizaté alumi, cat si calitatea de purtitor constient al acestei realitati®. Parintele Staniloae il citeazi pe Sfintul Maxim Marturisitorul, care precizeaza ca, daca sufletul si trupul n-ar veni la existenti concomitent, atunci cand s-ar uni, s-ar transforma amindoua, iar omul n-ar fi om inainte de unirea lor, Daca sufletul si trupul s-ar uni sub presiunea unei forte exterioare sau a uni afinititi naturale, omul n-ar mai putea fi o existent liber. Taina unirii sufletului si a trupului trimite la taina existentei speciei om™. o singura fire 2.3. Unirea lor este atat de stransa, incat ambele formea: superioari naturii, prin care se poate exprima impreuna atat ordinea materiali vizut’, cat si cea spirituala superioara. Pornind de aici, : c& personalitatea fiecdruia nu se mosteneste doar de la pirinti sau inaintasi i presupune si manifestarea unui factor superior naturii si speciei umane. Relatia cu Dumnezeu nu se manifest nici doar prin trup si nici doar prin suflet, ci prt amindoui, ca manifestiri inseparabile ale persoanei integrale”. _ 24, Sufletul uman este creat de Dumnezeu intr-un mod special, fiind ime : ie i ae cu insusiri inrudite cu ale Lui: congtiinta, ratiune si libertate- Ast * z ica ci omul este chemat la dialogul cu Dumnezeu si la folosirea lum" ca dar al Lui, rispunzind astfel iubirii Lui si eee » Zand astfel iubirii Lui si prelungind-o in dialogul intim semenii: si prelungind-o in dialogu B : Be D. Srixnone, ‘Teologia dagmatica ortoa Pp, STANLOAEy Teolegia degmatcd arta > PED Stanton, Teologia degmatca ora TANILOAR, Teologia dogmatica ofANY COMEMORGY As PARINTEL DUMITRY STANIKOAG 28? _Astfel, fiecare persoana venita la existent Ge manifestare a libertir paturl, pe care o organizeaz; reprezinti o modali ne in dialogul cu Dumn siodezvol tc nous si continuath u si cu semenii, pri in mod corespunziitor, dar reprezinti gi cadrare in responsabilitatea comuna a tuturor pentru uma iceasti oper”. Spiritualizarea si transparenta lumii se pot realiza de citre Dumnezeu sumai prin om; pentru acest motiv Se intrupeazi”, 2.5. Trupul omului este din materi ia generala, dar sufletul are o inrudire gpeciaki cu Dumnezeu. $i actul de creare a trupului este unul special. Dumnezeu au porunceste pimantului si-I produci, dindu-i porunea in acest sens (asa cum a at cu celelalte segmente ale creatiei), ci ia tirana din pamant, aratand astfel ca deosebeste trupul de restul naturii, ficindu-1 pentru sufletul inrudit in mod special cu Dumnezeu. Ca fiinti vie, vine la existenta prin suflarea lui Dumnezeu, deci are o pozitie special nu numai fata de natura din care ¢ luat trupul, ci si in raport cu Dumnezeu. ,Omul va urca prin aceasta relatie special a sufletului cu Dumnezeu la viata viitoare, impreuni cu trupul siu si cu pamantul cu care sti in legatura™®. 2.6. Omul este dupa chipul lui Dumnezeu, pentru ci are un suflet inrudit Dumnezeu, care caut& comuniunea cu El, aceasta comuniune mentinand si dezvoltind inrudirea. Prin suflarea de viata facitoare, Dumnezeu sideste in om harul, ca manifestare a relatiei Sale cu omul creat, viata spirituala sau comuniunea cu Dumnezeu, nu viata biologic’. Aceasta comuniune este strins legata de intelegere si se interconditioneaza. Prin suflarea lui Dumnezeu, apare in om un tu al lui Dumnezeu, care € chipul lui Dumnezeu, cici acest tu poate si spuni gi el eu si-T poate spune si el lui Dumnezeu Tu. Dumnezeu Isi da din nimic un partener al dialogului, dar int-un organism biologic. Suflarea spiritual a lui Dumnezeu produce o suflare spiritual ontologica a omului, sufletul spiritual inrddicinat in organismul biologic, in dialog constient cu 1 Dumnezeu si cu semenii” sufletul rational, defineste chipul Harul, ca energie necreatd, asociat cu chi niunea cu Dumnezeu”. Pornind © participare la Sfanta Treime sau la comunit eu, Porting de aici, Sfintul Grigorie Palama identifica rafionalul cu nemurirea din dou Motive: existenta spre moarte nu este rational, iar rationalul este cuvanthtor Omnul vorbeste, pentru ci prin vorbire este pus in relagie cu Dumnezew, de vreme > WE vol. 1, pp.387-388. AN Teolovia dogmaticé ortodoxa, vol. 1, pp Se el ie ica "PD. Stanton Copa nema ‘ui Dumnezeu, v0. ly pp- 83-1005 Studii de teolegie dogmaticd : ici, 19 - i 22-34. “oder, Craiova, Ed, Mitropoliei Olteniei, 1991, pp. 13-22 si oftD. StaNtLone, Teologna dogmaticd erodes vol be 388-389. *-D.Stanitoam, Teologia dogmatica ortedoxd, vol. 1, pp. 392-393. ais 1 de tealogic... Pp- 232-248._. 288 GIASYL BISCRICH ce suntem din neamul Lui (Mapte 17, 29); suntem, Particica a lui Dumne, Grebuie sd aprofinalin apropierea de EI (Sfiel Maxim Martursitony ea Grigori al Nyssi leaga partcipare ce inrudite ir patiarhul Cais et participate sie inradire dialogul in iubire. i In cal ate de chip al Iui Dumnezcu, omul tinde spre Modety A, atat pentru noutatea perpetud pe care j-, sul Persoanei fata de el. iinfinita depindeindumnezsige utat de har. Virtutile fac posibila constientizae, sit, © oferg Persoana absoluta gi intini aceasti tindere, cat gi ca rispuns la inter bsolu Deaceasti participare ka Perso: omulai prin virtuti profunzimii oamenilor gi a resursclor lumii, potential infinite, cu radacini comune in infinitatea si dragostea nemisurati a lui Dumnezeu in Treime®, Chipul lui Dumnezeu se refert la omul integral si, pentru acest motiy, Sfintii Irineu, Grigoric al Nyssei si Grigorie Palama precizeaza cé nu numa; sufietul e ,dupi chipul” si participa la chip, ci si trupul. j Datorita chipului lui Dumnezeu din om, in Ortodoxie se vorbeste de un apofatism antropologic, ca reflex al apofatismului divin. Acest apofatism este facut mai evident de comunicarea interumani, chip al comunicarii treimice si, in acelasi timp, participare la ea. Parintele Stiniloae precizeaza c& chipul divin in om este un chip al Treimii si se manifesta in comuniunea umana*. in calitate de chip, omul are o legatura special cu Fiul, chipul lui Dumneze intrupat, pentru a activa in om calitatea de fiu al lui Dumnezeu dupi har. Din aceasta perspectiva, omul poate fi numit nu doar ,dupa chipul”, ci si ,chipul lui Dumnezeu”, expresia ,dupa chipul” desemnand omul care Il are pe Fiul ca model al Tatalui. Unindu-se cu Fiul, omul este, in acelasi timp, si un chip al Tatil pus in relatia cu El, asemenea Fiului. Duhul Sfint, Care se odihneste peste Fiul ca iubire a Tatalui si prin Care Fiul rispunde in mod filial, odihneste si peste persoana umana, unind-o cu Fiul ,si dandu-i elanul Fiului de a rispunde Tatil impreuna cu Fiul"®. 2.8. Distinctia intre persoana si natura reproduce in umanitate ordinea Vietii divine, exprimata prin dogma trinitard. Persoanele umane cuprind incom" toati natura, dandu-si-o si primind-o reciproc, ca si in Sfinta Treime. Pent™ acest motiv, aceasta stare nu o pot realiza aamenii decit din puterea comuniun! 5 Pr. D. SrAnisoae, Teolog teologie... pp. 202-213. * Pr, D, STANILOAE, Studii de teologie. +» pp. 157-173. * Pr. D, SrANtOAr, ,Chipul lui Buin 5 (1973),3, pp. 359-360; Pr. D. SrANitoan, ia dogmatic ortodoxa, vol. , pp. 395-40; Pr. D. SuxnLoas Sti cu si responsabilitatea lui in h Chipul nemuritor al lui Dumnea ENV COMCMORATID Als PARINFCLUI DUMITRY SIFANIOAG 28) ge naturt side tubire 2 Sfintei Treimi, prin comuniune cu Sfinta Treime, Daca sondelol chipult divin al omului este Treimea, ormul este situat intr-o relatie ay comuniuned treimici si este chemat si realizeze pe plan uman o viata de . semanitoare comuniunii treimice si din puterea ei“. comuniune a 79. in calitate de chip al Cuvantului, omul trebuie si vada prin lucruri ssjunie lor divine si Logosul ca Subiect suprem al lor, dezvoltind comuniunea email ck impreuni-subiecte ale lucrurilor, dupa chipul Logosului. Pentru motiv, actualizarea chipului nu consti numai in realizarea comuniuni intr-o incadrare a intregii naturi in comuniunea omenirii rransfigurate. Cunoasterea progresiva a ratiunilor lucrurilor favorizeaza perceperea vegurilor lor preexistente in Dumnezeu si, implicit, cunoasterca lui Dumnezeu, din care deriva, in mod natural, si o vietuire conforma cu simfonia acestor ratiuni. Cresterea duhovniceasc& poate fi sporita si prin sting’, care poate descoperi la un fa si prin experientele istorici: ast tu Dumnezeu, ci ive] tot mai inalt sensul apofatic al lumii, Jntr-un fel, natura umanti comuna se prelungeste in natura cosmicé, si ea comuni. De aceea, daca dezvoltarea comuniunii umane inseamna 0 actualizare a caracterului de natura umana in natura comunii, ea trebuic si insemne si 0 actualizare a naturii cosmice ca realitate comuna”™”, 2.10, Pentru ci omul renunta la libertate prin libertatea insisi, intr-un fel care-ilasi posibilitatea si revini asupra acestei renuntiri, Parintele Stiniloae vorbeste despre ,paradoxul libertatii”: daci intreaga maretie a omului sti in Ubertate, tot in libertate este implicati gi posibilitatea ciderii, A fost necesari 0 singura voinga pentru creatie, dar e nevoie de doud pentru a ajunge la indutnerene fee y nae _doua pen 8 dunnezeire; 0 singuri vointi pentru a aduce la existengi chipul, dar de dowk cE hess BISERIGI cant gi aprofundeaza gandirea Paring, i, prin raportarea ci ft problemele kumi ona imbogiten. deschizdnd, in acelasi timp, perspective NO? teolog ne ne. pat spune ndreptitire cl Parintele Stiniloae nu este one e logul seco tului al Xx. CPt i al XXV-lea, finand cont de faptul cd opera Tui mu este prin urmare, este inci neingeleasa | complet. ; I reugeste si elaboreze 0 sinteza.a teologiet ortodore gry de egalat, atat in teologia romaneasca, cat si in spatiul teologic ortodox gener, Problema depisirii nivelului teologiei Parintelui Stiniloae nu se poate paneing ‘ercetitori, nici in teologia crestin3 general in teologia ortodoxa si, dupa unii c cin te " : Personal, socotesc intru totul indreptatita aceasta opinie, pornind de la faptul Pirintele Stiniloae nu imbogiteste doar teologia ortodoxA, ci si teologia tururor confesiunilor si denominatiunilor crestine, prin incadrarea teologiei ortodoxe in contextul general crestin. "Asa cum s-a precizat deja, Revelatia trecutii prin filtrul gindirii Pasintce si regisiti in viata Bisericit constituie coloana vertebral a gandirli teologe a Parintelui Stiniloae, Citindu-i opera, aproape in fiecare pagina ne intilain cu Parintii reprezentativi ai Bisericii (Sfintul Dionisie Areopagitul, Clement Alexandrinul, Teodoret al Cyrului, Evagrie Monahul, Sfintul Chisil 2 Alexandrici, Sfintul Atanasie, Sfantul Grigorie al Nyssei, Sfintul Vasile ce Mare, Sfintul Ioan Guri de Aur, Sfantul Grigorie de Nazianz, Leontiv din Bizant, Macarie Egipteanul, loan Casian, Nemesie din Edesa, Nichita Stitharu, Sfantul Maxim Mirturisitorul, Sfantul Toan Damaschin, Sfintul Grigore Palama, Sfantul Simeon Nou! Teolog etc.), care au raportat solicitarile gi dilemele a culturala si sockalt a Fe i nei si s-o situeze ca pe un aluat in frimincin’ au i soc purilor lor, dospind-o. Acelasi demers il intreprinde # Parintele Stiniloae, Asa se si explicit complexitatea extraordi andisi li teologice. $ iplexitatea extraordinara a gand tele Stiniloac nuant Biser cu lea, ci asimilata complet gi, Prin tot ceasctis, ¢ elosndurse creator de apap toate curentee teoogie si iosofce ale peas Incas clogs de le teologice pina la cele filosofice, de la psihologis! pint a teologt a ead ae blame, dea teologia demitologaia i Bul a lui Karl Barth, Oscar Culmann gi Jirgen Moltmann sau Katl Rah Ha eae Mase, Marin Bete 7 a filosofia lui Lucian Blaga pana la cea a | qodese io eee totodati o core diect sau inde ee Stiniloae le depageste, jucind® ’i din perspectiva invatiturii ortodoxe © Cristinel Toya, Dogmatic aise 2008, p. 64. : » Dogmatica si dogmatisti, Vim Ce oe Dagmar i gmat ; Timisoara, Ed, Marineasa, 2008, p. 64. ‘ie, prof scnmeperea, CalANY COMEMORATI als Pa RINFOL DUNTRW gz NY STRNIbORe personalitatea extrem de complexi a Piri on - ile stilistice gi oP Xt a Parintelui Stini musctile € si profunzimile logice ale n is este ilustrata si findirii sale, compatibil + compatibila, si b accastt perspec cucu celor mai reprezentativi Pari pent acest motiv, dest atrage aproape in mod reflex, Pal Paringi ai Bisericit. g dedicate peneru ingelegerea lui. , scrisul Parintelui cere efort tein Ole perspectiva am privi teologia Parintelui Stan Pete teologia Bisrili ireprerin lace m ee Jeziala arati atat importanta ei eeadatiee Bice Avind structura logici a teologiei Tico Sandie 4 motivarea ei, ca nu se adreseaz — aga cum ar putea crede cineva neavizat - in academice, ci slujitorilor Bisericii, adicé noua, preotilor, Jul motiv ca finalitatea omului si a creatiei, in conformitate cu voia nu se poate implini decat in Biserica si prin Biserica. Pornind tatea noastra crest direct proportional cu profunimile st Je discursului teologic al Pirintelui Stiniloae. Rigoares, teologiei sale trebuie si se regisease atit pastoral-misionare suctura ec! Aceast’ str in vedere pentru simp! ji Dumnezeu, de aici, responsabili serspectivele generoase @ femitatea, profunzimea gi actualitatea in conceperea, cft si in aplicarea activititilor noastreAnul comemorativ al paxintelui Dumitru Stainiloae’ + DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane Ortodoxa, care a avut loc la Atena in logia ortodoxa si elaboreze o sintezi Jogia Sfintilor Paringi ai Biserici, interpretati in aceasta se arati cd Traditia Bisericii este ala, o fidelitate reinnoiti fata de Sfanta d cei mai statornici si siguri interpreti ai Jor de Teologie resul Facultatil ee sitatea ca teo | a 1936, 2 exprimat neces aeopatrsticl, bazata pe te! oe contextul fumii contemporane. rin wraltate dinamici, vie si mercu actu Scriptura i fag de Sfingii Parinti, ca fin Sintei Scripturi. ‘Acelasi congres de la al Mare, Grigorie Teologu patonii spirituali ai Scolilor de teologia ortodoxd, adica modele itcontextul cultural al fiecirei epoci, pen! tind p & slits, acesti ierarhi au elaborat o teo Prints viaga spirituala cu invatatura de credi sopatistig tn ee predocgi de renume care au rel z §Vladimir er al XX-lea, pot fi amintiti George Florovski (1893-1979) a Grecia Teen a (1903-1959), din diaspora rust, Toan Karmiris (1904-1991) } lustin Popovici (1894-1979) din Serbia, dar mai ales teologul roman, ‘tintele Dyn "le Dumitru Staniloae (1903-1993). Atena recomanda ca Sfintii Trei Terarhi, Vasile | si Ioan Guri de Aur si devind ocrotitorii sau Teologie Ortodoxi, ca fiind modele pentru de aparare si promovare a credintei ortodoxe tru mantuirea oamenilor. Find mari Jogie misionara si pastoral, fing’ a Bisericii. sit sA realizeze o sintezd ‘Coa Cregg estit cu prilej wig trope proctamarit Anului comemorativ al Parintelui Dumitru Stiniloae”, in ire ie 2013, extras pea Spiridon — Nou din Bucuresti, Sarbitoarea Sfingilor Trei Terarhi, lin: + Dantet, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romine, Comuniune si 2014, Ph.asyin lonara, 9ginart. Lucrarea Bisericit vn agri 1. ‘area Bisericii in societate in anul 2013, Bucuresti, Editura Basilica, bh240 GHASUL BSERICH Pirintele Dumitru Stiniloae era considerat fe sreeul france h Clément (1921-2009) ca find ycel mai mare teolog al secoluta ye iar distinsul patrolog grec Stelianos Papadopoulos (1933-2012) consid Pasintele Dumitru Seiifowe na mumai a cunoscut foarte bine sa nt teologia Sfingilor Parinti, ci chiar i-a continuat, adancind teolo gia lor, ined unii chiar i-a intrecut’, folosindu-se si de dezvoltarea ganditiiflosofice gin patristic’ pana azi, - Pirintele Dumitru Stiniloae a tradus si comentat opere majore ale Sfing Paringi (24 de volume), inclusiv monumentala Filocalie in 12 yo} notele explicative sunt adesea aprofundari teologico-mistice de o bogitie spirituala. In toate studiile sale dogmatice, Parintele Dumitru Stiniloae Foose. gandirea Sfintilor Paringi si o prezint4 intr-o forma vie, existentials, incat Sing Parinti devin contemporani gi prieteni cu cititorii acestei teologii. Temele si accentele majore ale teologiei Parintelui Dui Sfanta Treime, Sfinta Biserica si indumnezeirea ommului Dumnezeul crestinilor este Sfainta Treime, numit de Parintele Duniny Stiniloae ,structura supremei iubiri”, Sfinta Treime a creat lumnea ca dar al iubisj Sale, iar omul ca persoang a fost creat dupa chipul Persoanelor vesnice ale Sfinte ‘Treimi, pentru a participa la viata si iubirea vesnica a Sfintei Treimi lisus Hristos - Unul din Sfanta Treime este Fiul lu facut Om dup’ naturi, ca omul Peni int Ts Sts mem fis 4 $ i Duh. ; ee pena anda Dumitru Stiniloae este, prin excelent, ‘Ume, unde Coplesitoay mitru Stiniloae sunt prin iubirea lui Hristo, i Dumnezeu, Care$ si devina dumnezeu dupa har. Tisus Hrstos est 8 Se odihneste in Fiul. Duhul Sfire neal Sint, Care purcede din Tl Fea Pal bal Dahl fin Sprit iubirea vegnica a Taal cee impirtise ceea, riticirea dela de® «Pete a comuniunii cu Biserica lui Has # Pisintele Dumitru Stiniloae este 0% comunicati oamenilor prin ost intele Dumitru Stiniloae se folo* de inva GAigore art eo! ge 0008 Pr tradisie pisericlt gatia 8 geiniloa jntrucdt care ind viegii si Or Stiniloac colectiv Trinitas, (francezé siteze d teologi r« Ti prin pers Ortodox Dumitru acest an cele vegn Co Premiang Stnfilor , Petriacha Or \niversit, crate ¢ 28 cul “ologieSte fi ings ‘gli tru Stile bite his rite Di rencaduié vege ‘ein. é ane C2 Tiga ts or i ANU COMEMORAMY As PARNTEAUI BYLATRY sig ea jtura despre Sfanta Treime a Sfintului Vasile cel M: Teologul si a Sfintului Grigore Palama, intespretati de Sian tt orul, iar ca teolog al filantropiei divine si ecleziale a a Maxim ia Stine Toan Gurk de Aur sa Sfintului Chil al Aleandact eae rod tcologiafilocaicd a lui Diadoh al Poticei gia Santi lane Gace” Prin teologia sa vasta, profundi si bogati, ca sintezi cxeatome iy rradite si actualitate, Parintele Dumitru Stiniloze rimine in memos guerici un marturisitor al iubirii divine si un aparator al demnitayi ninth satin timp de libertate, cat si in timp de prigoana. Pentru Parintele Dumitra Stiniloae persoana umana este permanenti taini si permanent& noutate. jotrucat era un om al rugaciunii tainice, Parintele Stiniloae a scris o teologie mereu la rugiciune, la unirea omului cu Dumnezeu, Izvorul de inva Grigore arturisi care indeam: vietii si al bucuri Orizontul larg si profunzimea creatoare a teologiei Pirintelui Dumitru Stiniloae I-au ficut cunoscut atit in Romania, cit gi in strdinatate (vezi volumul colectiv Parintele Dumitru Staniloae in congtiinfa contemporanilor, Editura Trinitas, Iasi, 2003). Opera sa este din ce in ce mai mult tradust in limbi strdine g rusi s.a.) si atent studiata in teze de doctorat siteze de licengi in Romania si strainatate, atat de teologi ortodocyi, cit si de teologi romano-catolici, anglicani, luterani, reformagi § baptisti. Dumnezeu I-a facut Bisericii noastre iniloae, Sfintul Sinod al Bisericit An comemorativ al Périntelui Patriarhia Romani, deoarece in 0 de ani de Ia trecerea sa la snice. _ Tinind seama de darul pe care Prin persoana si opera Parintelui Dumitru St Ortodoxe Romane a proclamat anul 2013 ca Dumitru Staniloae” in scolile de teologie din *est an se implinesc 110 ani de la nasterea sa sil tele vesnice. Concursul National ,Dumitru Stiniloae” se aflt deja in ae tat Premiangi la nivel de Patriarhie vor fi evidentiagi la Bucuresti uP Ogee Sinilr Impirapi Constantin si Elena, 21 mai 2013, hramul isf09e 1 ‘triathale, in acest ,An omagial al Sfingilor Imparati an ‘dere centte wigs. Si de conferinge,simpocioane siexpoaifi wn TS retry Seo i Bt ificatia operei Parintelut contemporane Uetareg ee sispiritualicagit ete oltaten dC $L . , . sniloae” din ai wg romanesti, In amfiteate Dai Sa de Formare oa Dine’ Oftodox’i din Bucuresti si la Centr ; mare al Cate’ inj ae i i Pia Stiniloae” din Bucuresti, cu oF ecto % . eee cI inna tA, Sfintul Cuvies Dimitrie cel Now, 27 OC deosebit, personalitatea si oper? Parintelui desfigurare, Jar ‘are importanga si deinnoire si imbogitire a teologiTUDII EOLOGICE REVISTA FACULTATILOR DE TEOLOGIE DIN PATRIARHIA ROMANA Revista fondata in anul 1929 de catre Prof. dr. Teodor M. Popescu Receptarea gandirii Par. Dumitru Staniloae in teologia contemporana Vol. III numar tematic-aniversar inchinat teologului roman fa 20 de ani de la adormirea sa in Domnul si editat de Prof. Dr. Adrian Marinescu Ludwig-Maximilians-Universitat Miinchen SERIA A IIA, ANUL IX, NR. 3, IULIESEPTEMBRIE, 20 BUCURESTIStTeol 3/2013, Pp. 55- Pr. Gabriel HEREA ICONIC SI ECLESIOLOGIC IN TE 1 OLOGIA Pi DUMITRU STANILOAE GIA PARINTELUL Keywords: Dumitru Staniloae, icoand, ico ru Staite nic, iconologie, bisericd, simbol profetic, Prototip, cosmos Abstract Scrierile teologice ale parintelui Dumitru Stiniloae s-au nascut in urma unui ex: ceptional efort de sintezd pe care autorul |-a concentrat asupra textelor patristice. Rezul. tatele cercetarilor intreprinse de parintele profesor in sec. al XX-lea sunt 0 dovada vie a insusirilor dinamice existente in Traditia Bisericii. Carti scrise in primele secole crestine arata existenta unor coerente conceptii teologice privitoare la lume si Creatorul siu, cat si utilizarea de catre crestinii acelor veacuri a unor eficiente metode practice in scopul de a ajunge in proximitatea lui Dumnezeu. Parintele Dumitru Stiniloae a tradus in limba romana si a interpretat, pe intelesul omului modern, multe dintre aceste texte. Propunandu-ne sa analizim conceptia iconologica prezenta in scrierile parintelui profe- sor, trebuie si spunem, inca de la inceput, cd ea este doar 0 component’ a unui ansam- blu teologic bine inchegat, care urmareste pregatirea oamenilor pentru obtinerea Impara- tiei cerurilor, prin activarea potenfelor unificatoare existente in materie si prin construc- tia Bisericii, Textul pe care il propunem mai jos urmareste felul in care icoana se inte- Sreaza si sustine esential acest proces. De la creatie la simbolul profetic inca din primul moment al Creatiei este evident cd materia ce se naste s1 se ordoneaza prin vointa lui Dumnezeu se constituie ca un mijloc de tezauriza- re a unor calitati metafizice. Prin faptul ci Dumnezeu creeaza folosindu-Se de cuvant ($i a zis Dumnezeu: Si fie. sia fost» — Fe 1,3), fiecdrut lueru creat $* imprima'o ratiune superioard, un gand al Creatorului. Sfintit Parinti ae despre un plan al credrii lumii, plan ce contine srafiunile Iucruror, MiECTT dinainte de veacuri de Dumnezew’, Parintele Staniloae subliniaza ab ok din rosturile acestor ratiuni este de a da forma materiel create, si i ae Fi creatie ca ,ratiuni plasticizate”’. Legatura ontologicd dintre ace tiun! § i Ed. . Filocalia, vol. Ml, "Sf Maxim MAwrURISiTORUL, Raspunsuri catre Talasie, 1? 13: Humanitas, Bucuresti, 2000, p. 65. 7 4 oe i titut a * Pr. D. SrAniLoas, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, vol. 1, Ee ut ant, Telit al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1996, p. 231; ve#! § stica Bisericii i mist : 996, PT gtANILOAe, Ascetica si mistica BS en eas x a ‘Ortodoxe Romane, Bucuresti 2 e sului Biblic i de Misiune og