Facultatea de Istorie și Filosofie, master “Cultură și comunicare”, an I

Radu Bompa

O propunere pentru un oraș creativ online

Abstract
Articolul propune conceptualizarea unui oraș creativ care să folosească ca loc de creație și
conectare între artiști mediul online, cu posibilitatea universalizării, beneficiind de avantajele
multiplicării numărului de actori implicați, și păstrând în același timp relația individuală cu un mediu
fizic natural, afară din oraș.

Cuvinte cheie
oraș creativ, civium, creativitate, conectare

Introducere
Orașele sunt cunoscute de mult timp ca fiind principalul motor al inovației artistice și științifice
și al creării de avere, dar sunt și principala sursă de criminalitate, poluare și boli. Dovezile empirice
indică faptul că procesele care leagă urbanizarea cu dezvoltarea economică și crearea de cunoștințe sunt
foarte generale, fiind împărtășite de toate orașele aparținând aceluiași sistem urban și susținute în
diferite națiuni și perioade. Multe proprietăți diverse ale orașelor, de la producția de brevete și venitul
personal până la lungimea cablului electric, dar și la creațiile artistice, se dezvoltă în modele supra-
liniare. Ritmul vieții sociale în oraș crește odată cu dimensiunea populației.
Ideea orașului creativ ca imagine descriptiv, dar și ca un deziderat politic a căpătat un contur tot
mai ferm în ultimul deceniu. Sensul precis al ideii variază larg de la un autor la altul, dar putem spune,
folosind descrierea ironică a lui Allen J. Scott, că un fel de viziune compusă a idealului orașului creativ,
așa cum apare în literatura de specialitate, include ingrediente cum ar fi: o bază de angajare puternică
care cuprinde industrii din noua economie, un bazin vibrant de oameni talentați și forță de muncă
calificată, nivel ridicat de calitate a vieții, un mediu cultural dinamic, inclusiv artiști, boemi și
homosexuali, o viață de noapte plină de farmec, festivaluri și spectacole recurente, arhitectură iconică
și o identitate simbolică unificatoare sub forma unui brand global 1. Această descriere este, desigur, o
caricatură, dar care, totuși, surprinde unele dintre principalele teme care au intrat acum în continuă

1 Allen J. Scott, Creative Cities: Conceptual Issues and Policy Questions

extindere în discuții internaționale despre orașul creativ. Ar trebui adăugat că există aspecte ale
descrierii care reflectă cu siguranță realitățile urbane actuale și cel puțin unele cercetări care se
desfășoară sub rubrica orașului creativ au un merit considerabil.
Există dificultăți considerabile în a pune în practică acest ideal, și considerăm că dezavantajele
vieții de oraș pot fi dăunătoare unei bunăstări individuale și comunitare. Din aceste motive, considerăm
că este utilă conceptualizarea unui oraș creativ online, în care viața artistică, creativă să aibă
manifestarea în mediul online, iar viața individuală să fie într-un cadru cât mai aproape de natural, într-
o comunitate reală, cu relații directe zilnice, așa încât să putem obține beneficiile din ambele lumi:
multiplicarea creativității artistice prin conectarea la un număr cât mai mare de oameni în online și un
stil de viață natural și sănătos în offline. Am numit acest proiect Civium, inspirați de o idee similară. 2

Dezvoltarea biologică vs. dezvoltarea orașelor

Orașele, fiind consumatori de energie și resurse și producători de artefacte, informații și deșeuri
au fost deseori comparate cu entitățile biologice, atât în studiile clasice în sociologia urbană, cât și în
cercetările recente referitoare la ecosistemele urbane și la dezvoltarea durabilă. Analogiile recente
includ: orașele ca „sisteme vii” sau „organisme” și noțiuni de „ecosisteme” urbane și „metabolism”
urban. Sunt acești termeni doar metafore calitative sau există o substanță cantitativă și predictivă în
implicația că organizațiile sociale sunt extensii ale biologiei, care satisfac principii și constrângeri
similare? Sunt structurile și dinamica care au evoluat odată cu socializarea umană diferă fundamental
de cele din biologie? Răspunsurile la aceste întrebări oferă un cadru pentru construirea unei teorii
cantitative a orașului mediu, care ar încorpora, de exemplu, rolurile inovației și ale economiilor de
scară și previziuni pentru traiectorii de creștere, niveluri de dezvoltare socială și economică și amprente
ecologice.
Analizând numeroase dovezi biologice putem constata că în mod dinamic și organizațional,
toate mamiferele sunt, în medie, manifestări la scară ale unui singur mamifer idealizat, ale cărui
proprietăți sunt determinate ca funcție a mărimii sale. Caracteristicile animalului cresc sau descresc
liniar în funcție de dimensiunile acestuia, strict matematic, cu o valoare prezentă peste tot în lumea
naturală.
Din această perspectivă, este firesc să ne întrebăm dacă organizațiile sociale afișează de
asemenea scalare după o funcție universală pentru variabilele care reflectă caracteristicile structurale și
dinamice cheie. În ce sens, orașele mici, medii și mari sunt versiuni scalate ale celorlalte, ceea ce
implică faptul că sunt manifestări ale aceluiași oraș mediu idealizat? În acest fel, legile privind scalarea
2 Jordan Hall, The Civium Project, disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=3CH4mlDX-fc
urbană pot oferi informații cantitative fundamentale și predictibilitate în procesele sociale de bază,
responsabile pentru fluxurile de resurse, informații și inovație.

Fig. 1 Rata dezvoltării locurilor de muncă hiper-creative odată cu creșterea populației este supra-liniară (rată de 1.15)

Studiile arată că, spre deosebire de mediul biologic, dezvoltarea orașelor duce la o dezvoltarea
supra-liniară a beneficiilor (cu un câștig de aproape 15%) a principalilor indicatori de bunăstare,
incluzând creativitatea și creația artistică. Așa că, dacă într-un oraș de 100.000 de locuitori sunt 100 de
creații artistice, la dublarea populației orașului nu vom avea doar 200 de creații, ci cu 15% la mai mult.
Bineînțeles însă, această creștere se manifestă și în aspectele negative, cum ar fi rata criminalității sau
bolile mintale.
Aceste analize sugerează un potențial care poate fi dezvoltat în viitor, numărul mare de
conexiuni într-o rețea umană aducând beneficii mai mult decât poate ne-am aștepta intuitiv. Credem
însă că aceste beneficii pot fi extrase și într-un oraș creativ virtual, posibilitățile de conectare prin
tehnologie fiind tot mai mari.
Provocările și dezavantajele orașului creativ
În forma sa brută, teoria orașului creativ oferă o viziune seducătoare a potențialelor urbane.
Apelul la creativitate ca element central al dezvoltării urbane e cu siguranță convingător în comparație
cu măsuri politice adesea ineficiente, concentrate pe abordări mai tradiționale, care implică încercări de
îmbunătățire a climatului de afaceri local și eforturile de a ademeni investitori interni prin stimulente
fiscale. Cu siguranță, orașele au fost întotdeauna centre de creativitate, chiar dacă în moduri diferite în
momente diferite. Astăzi, formele de creativitate urbană se află în principal în relații socio-economice
specifice încorporate în noua ordine cognitivă și culturală. Totuși, discursul descriptiv și normativ al
„orașului creativ” ascunde sistematic o mare parte din ceea ce este cel mai fundamental în procesul
urban contemporan și, prin urmare, predispune la a trece cu vederea multe întrebări cruciale, cât și la a
genera acțiuni politice disfuncționale. Este incontestabil că o mare parte din ceea ce se întâmplă în
orașele contemporane sunt simptome ale diverselor impulsuri creații, mai ales în continua distrugere și
reconstrucție de idei, imagini, stiluri, rutine, aranjamente organizatorice și toate celelalte. Aceste
impulsuri sunt încorporate într-un nou aspect socio-economic, regimul de volatilitate, flexibilitate,
concurență intensificată și un tip de consumerism din ce în ce mai concentrat pe conținutul estetic,
semiotic și libidinal al produselor care circulă pe piețele globale. Aceste circumstanțe, în general,
rămân dincolo de concepția discursul creativ al orașului, care în optimismul său necritic, exprimă un fel
de credulitate în legătură cu viitorul urban, completat de recomandări de politici care, în practică, duc
frecvent la rezultate politice regresive. Discursul despre orașul creativ licențiază programe defecte care
pornesc de la credința că investițiile în dotări vor funcționa ca un magnet pentru migrarea clasei
creative și că acest lucru va favoriza probabil creșterea prosperității urbane pentru toți. A fost deja
sugerat că această credință este greșită și mai mulți autori au arătat că, în multe cazuri, așteptările
investițiilor majore sunt cu mult peste rezultatele reale.

Civium
Propunerea noastră merge înspre formarea unui oraș creativ virtual, în care spațiul de
creativitate, de educație artistică și de manifestare a creației să fie mediată de tehnologie, așa încât
numărul conexiunilor între artiști (și nu numai) să fie cât mai mare, generând acea curbă supra-liniară
specifică orașelor.
Creația se va face la cel mai înalt nivel, inovația fiind atât artistică, cât și științifică și
tehnologică, iar viețile fiecăruia să fie, în mediul real, cât mai aproape de natural, într-o comunitate
sănătoasă, cu relații reale.
 Vedem deja o dezvoltare tot mai mare a creațiilor și spectacolelor artistice în online, credem că
o investiție serioasă în această zonă poate duce la o nouă perioadă de dezvoltare a creativității și
creației artistice.
Vedem posibilitatea de a evita multe din dezavantajele inerente creării unui oraș creativ real, iar
provocările care vor apărea putând fi negociate între cele două medii, virtual și real.

Concluzii
Am analizat și conturat un concept de oraș creativ virtual, civium, care aibă toate beneficiile
interconectării umane dintr-un oraș populat, dar și toate avantajele vieții într-un mediu cât mai natural.
Acest concept ar putea fi dezvoltat, așa încât să putem avea noi spații de creativitate și creație care să
ne îmbogățească viețile.

Bibliografie
1. Allen J. Scott, Creative Cities: Conceptual Issues and Policy Questions (2006), Journal of Urban
Affairs - J URBAN AFF. 28, 1-17, 10.1111/j.0735-2166.2006.00256.x
2. Richard Florida, Cities and the Creative Class, Carnegie Mellon University
3. Luís M. A. Bettencourt, José Lobo, Dirk Helbing, Christian Kühnert, Geoffrey B. West, Growth,
innovation, scaling, and the pace of life in cities, Proceedings of the National Academy of Sciences
Apr 2007, 104 (17) 7301-7306; DOI: 10.1073/pnas.0610172104
4. Hospers, Gert-Jan & Dalm, Roy, How to create a creative city? The viewpoints of Richard Florida
and Jane Jacobs (2005), foresight. 7. 8-12. 10.1108/14636680510611796