Cifraraie

Capitolul 1
- Semnele initiale ale dezvoltarii dentare apar in s6 IU
- Intreaga dentitie temrporara e initiata intre s6 si s8 a dezvoltarii embrionare
- Mugurii dintilor permanenti: procesul incepe in l5 IU (Incisivi) si se termina postnatal in
l10(PM)
- M1 in l4 IU
- M2 in an1 de viata
- M3 in an 4-5 de viata
- Toata activitatea lamei dentare se intinde din s6 IU—5 ani
- Raport amelogenine—enameline este 19/1
- Mineralizare partiala smalt: 65% apa, 20% organic, 15% anorganic
- In aceasta prima faza smaltul imatur se mineralizeaza 30%
- Proteinele smaltului scad in perioada de formare de la 20-50% la mai putin de 1%
- Smaltul matur: proteinele variaza de la 0.01%--1%
- In zona cervicala si la zona smalt-dentina procentul depaseste 0.6%
- La temporari prin maturare se reduc proteinele smaltului 20%-7%-2%-<1%
- Greutate moleculara proteine smalt matur = 50000—70000 Da
- Smalt matur: 97% minerale, 3% apa si matrice organica
- 25% din apa e legata de cristalite
- Ritmul de maturare = x2 ritm de secretie matrice
- Zilnic se secreta 0.023mm matrice organica de smalt
- Matrice organica dentinara = 18-22% din structura dentinei
- 90% din matricea dentinara e formata din colagen tip I si 10% din proteine necolagenice
- Colagenul prim sintetizat in matricea organica dentinara de catre odontoblaste are
aspect de fibrile cu diametru de 0.1-0.2 microni
- Mineralizarea matricei organice incepe cand s-a depus un strat de 4 microni de
predentina
- Zilnic se depun 4 microni de matrice organica la dentina primara coronara
- Viteza de mineralizare e de 2 microni la 12h, adica 4 microni pe zi
- Zilnic se depune mai putin de 1 micron de dentina secundara
- Teaca hertwig are doua zone: diagragm epitelial si teaca propriuzisa
- Orificiul apical al radacinii are diametrul de 1-3mm
- Ingustarea orificiului se realizeaza intr-o perioada de timp de 1-3-4 ani
- Resturi epiteliale Mallassez: 4-20

Capitolul 2
- Ligamentele gubernaculare, 1 pentru fiecare dinte, sunt alcatuite din tesut conjunctiv si
resturi epiteliale ale lamei dentare si prerezinta continutul canalelor gubernaculare
- Dintele erupte cu viteza de 1mm/3 luni
- Miscarile de adaptare la cresterea maxilarelor sunt mai evidente in perioada de varsta
14-18 ani
- Factorii general care influenteaza procesul de eruptie sunt reprezentati de: ereditate,
itpul rasial si regional, conditiile de viata, glandele endocrine, sistemul nervos central,
nutritia, anotimpul, radioactivitattea, sexul, factorii biologici legati de mama
- Hormoni: de crestere hipofizar, tiroidian, sexual, timic, secretati de CSR
- Vitamine: A, C, D
- Eruptia dintilor temporari e supusa 75% influentei factorilor genetici
- Eruptia temporarilor incepe la 6l si se termina la 30l /2 ani jumate
- Prima etapa a eruptiei: I, a doua M1 si C, a treia M2
- Eruptie precoce: primul dinte inaintea varstei de 4 luni, ultimul dinte inaintea varstei de
24l (2 ani)
- Eruptie Intarziata daca primul dinte erupe dupa 1 an iar ultimul dinte dupa 3 ani
- Factorii care determina variatii in limite normale are eruptiei dintilor temporari:
Greutatea copilului la nastere, sexul copilului, influenta materna, evolutia sarcinii si
nasterea, apartenenta rasiala si etnica, starea socioeconomica si nutritia, unii factori de
mediu, influenta genetica
- Diferentele de eruptie dispar la 1.5-2 ani
- Afectiuni generale care determina intarzieri mari in aparitia temporarilor: lues
congenital, rubeola prenatala, rahitism, unele boli genetice—sindrom down sau
osteopetroza respectiv boli endocrine—hormonii
- La 75% din cei cu sindrom down se inregistreaza intarzieri la aparitia ambelor dentitii
- Osteopetroza: eruptie intarziata, absenta congenitala dinti, dinti neerupti si malformati,
hipoplazie de smalt, structurare defectuoasa si ingrosare anormala a ligamentelor
periodontale care duc la exfoliere prematura
- La mixedem congenital, eruptia temproarilor intarzie cu pana la 4 ani
- Dintii natali/neonatali au valori de aparitie care variaza de la 1/800 de nasteri, 1/2000-
3500 de nasteri, 1/6000 de nasteri
- 90-95% din dintii natali sau neonatali sunt temporari din seria normala
- 85% sunt incisivi inferiori, 11% sunt incisivi superiori, 3% molari inferiori si 1% molari
superiori
- Natalii si neonatalii apar simetric in 38-76% din cazuri
- Natalii si neonatalii nu au teaca Hertwig sau cement
- Natalii si neonatalii apar datorita pozitiei supp a germenilor dentari, cresterii vitezei de
eruptie in timpul sau dupa stari febrile, lue congenital, tulburari endocrine, deficiente
alimentare, transmitere ereditara. Cel mai acceptat e transmiterea ereditara
- Se intalnesc la bolile genetice: displazie condroectodermala, discefalie
oculomandibulara, sindrom hallerman streiff, pachyonychia congenitala, despicaturi
labiopalatine, ciclopie, steatocystoma multiplex
- La cel putin 2/3 din copii eruptia dentara se insoteste de simptome locale cu grade
diferite de severitate
- Mai frecvent la 4-10n luni de viata
- Semne generale de eruptie: iritabilitate, neliniste, agitatie, perturbarea somnului,
inapetenta, crestere consum de lichide, roseata periorala, cruprul, diaree, febra, eruptie
tegumentara, convulsii. Local apare cresterea fluxului de saliva si nevoia de a baga
lucruri in gura
 - La o treime fara modificari de mucoasa, la o treime cu modificari usoare si la o treime cu
modificari severre
- Salicilatii, antisepticele si analgezicele trebuiesc aplicate cu 3-4 ore inainte de masa si de
culcare
- La copilul sub 1 an anestezicele topice trebuiesc aplicate cu prudenta
- Tratament eruptie: aplicatii locale cand pacientul prezinta doar iritatie, aplicatii locale si
analgezic general cand prezinta iritatie si agitatie nocturna si aplicatii locale, analgezice
si hipnotice generale cand apar tulburari ale somnului

Curs 3
- Molarul 1 superior are 3-4 cusp, M2 are 4, M1 inf are 4 si M2 inf are 5
- Tuberculul lui carabelli de la M2 sup lipseste la 13% dintre copii
- Portiunea meziala a M1 inf e de doua ori mai intalta iar radacina cu o trime mai lunga
decat portiunea distala
- Smaltul si dentina dintilor temporari e cu 30% mai mica ca grosime fata de a
permanentilor
- La 5 microni concentratia de fluor in smalt e la nefluorizate 1100ppm la perma si 670 la
temporari, respectiv la zone fluorizate 220 la temp fata de 950 la perma
- Strat smalt aprismatic: 30 microni; la demineralizare se face cu acid fosforic 50% timp de
2 minute
- Singura diferenta intre pulpa temproara si permanenta este prezenta unei zone de fibre
de colagen si reticulina dispusa sub forma de cupa in pulpa coronara temporara
- Exista si diferenta in distributia filetelor nervoase
- Debutul rezorbtiei radacinii temporarilor apare cu 3-4 ani inainte de exfoliere si cu 1-2
ani dupa terminarea formarii radacinii
- La incisivi: 4-5 ani
- La molari si canini inferiori: dupa 6 ani
- In jurul varstei de 8 ani pentru caninii superiori
- In diferentierea odontoclastelor are rol parathormonul PTH
- Rezorbtia de odontoclaste se desfasoara in 3 timpi: 1—enzimele sintetizate de
odontoclast, mai ales fosfataza acida, sunt transportate de lizozomi si indreptate
extracel. Prin marginea plicaturata la suprafata dentinei; 2—fagocitarea prin endocitoza
a fragmentelor disociate; 3—depolimerizarea si digerarea proteoglicanilor dentinari in
interiorul odontoclastelor
- In 24h odontoclastul digera o cantitate de 2-3 ori mai mare de dentina decat volumul
sau, RITMIC
- Moartea odontoclastica apare prin acumulare de colagen intracelular sau apoptoza
- Exfolierea temporarilor este un fenomen PROGRAMAT
- Dintii mandibulari se pierd inaintea omologilor maxilari cu exceptia molarilor secunzi
- Exfolierea se produce mai devreme la fete decat la baieti
- Dintele temporar are 3 perioade: formare/imaturitate, stabilitate/maturitate si
eliminare/rezorbtie
- Perioada de maturitate dureaza 3 ani si 6 luni, adica 42 de luni
 - El indeplineste inducere, formare, nutritie, aparare si reparatie in perioada de
maturitate
- Perioada de eliminare dureaza 3-4 ani

Curs 4
- Matricea din apa, proteine si lipide reprezinta 10-15% din V smaltului
- La 18h dupa anstere: salivarius
- In prima zi dupa nastere: Veillonella alcalescens, lactobacili si candida albicans
- Dupa cateva luni de la nastere: Actinomyces si alti anaerobi
- Transmitere mama-fata: 90%; transmitere mama-baiat: 53%
- Fereastra de infectiozitate cu mutans: 11/12-16/19l—31l
- pH-ul placii ramane la nivel cariogen timp de 30 de minute dupa consumul de
hidrocarbonate
- zonele cariei incipiente: superficiala 20-100 microni, pierdere de 1-10% minerale; corpul
leziunii: pierdere 25%; zona intunecata: pierdere 6%; zona translucida: pierdere 1%
- guma cu xylitol 5-10g/zi timp de 28 de luni

Curs 5
- carii acute mai frecvente la 4-8 ani
- caria de biberon la 1 an 8l—1 an 10l adica 20-22l
- cariile acute ajung in 2l la cp
- cariile cronice frecvente dupa 8 ani
- cariile cronice ajung la cp dupa 1-2 ani
- S-ECC la orice semn de carie pe suprafete netede pana la 3 ani sau cifrele (3-5 ani)
- Caria ocluzala e localizarea de electie pana la 4-5 ani
- Pot aparea carii pe defect hipoplazic: pe suprafata vestibulara a caninilor temporari
- Caria de biberon: prima oara in 1862
- Cdb tari dezvoltate 1-12%; tari in curs de dezvoltare 70% din prescolari
- Cdb bucuresti 7.23 la prescolari si 32.66% la cei prezentati pt tratament
- Substrat nutritiv exogen: hidratii de carbon si cazeina
- Lactozaglucan (prin degradare)
- Lactoza lapte uman: 7.2%
- Lactoza lapte bovin: 4.5%
- Cand copilul este treaz si tinut in brate pentru a fi hranit cu biberonul se vor caria
suprafetele orale ale molarilor inferiori in timp ce incisivii superiori vor fi foarte putin
interesati
- Disfunctia salivara generata de: tulburari psihice sau emotionale, afectiuni generale,
oreion in faza acuta, lues, tbc, actinomicoza, procese acute supurative, miastenia gravis,
afectiuni genetice—displazie ectodermala, iradierea capului si gatului, repozitionarea
chirurgicala a conductelor salivare, deficiente ale vitaminei b, utilizarea de
medicamente: clorpromazina—tranchilizant
- Defectele hipoplazice se intalnesc mai frecvent la dintii maxilari decat cei mandibulari,
respectiv incisivii centrali decat laterali
Curs 6
- Cresterea suprafetei de contact la forma de retentie se face prin extensii preventive mai
ample SI ROTUNJIREA UNGHIURILOR DENTINARE
- la forma de rezistenta, daca e necesara o rezistenta ridicata, se folosesc coroane
prefabricate
- forma de convenienta este si pt timpul pregatirii, cat si pentru timpul obturarii
- peretii cavitatii vor fi paraleli cu contururile exterioare ale dintelui, pentru a nu slabi
rezistenta
- crestele de smalt care confera rezistenta: transversala la molarul 2 si creasta molarului 1
- tehnica excavatiilor succesive se face la temporari stadiu 1 si 2, fara 3
- istmul e ½ din dimensiunea intercuspidiana
- daca cuspizii cu potential periculos se reduc prin frezaj, scade riscul fracturilor in primele
6-8h
- tehnica ART e preponderent pt cavitati clasa 1
- toaleta cavitatii la superficiale: apa oxigenata, alcool, neofalina; la cavitatile profunde nu
se foloseste alcool dar se poate clorura de benzalconiu
- amalgamul: clasa 1 si 2 si daca raman pe arcada peste 3 ani
- glass-ionomerii daca distructia e mai limitata sau raman pe arcada mai putin
- la obturatiile cu glassionomeri conventionali, riscul e de 5 ori mai mare decat la
modificati cu rasina (vitamer); la ambele insuccesule datorat cariei secundare sau
problemelor de retentie
- cpz se folosesc la dentitia mixta
- matrici pt dentitia temporara: banda in t, banda ortodontica din care se confectioneaza
inele, matrice tofflemire si siqueland, matrice si postmatrice apis, matrice partiale tinute
de medic
- matrici pt clasa a 3-a si a 4-a: metalica cand se obtureaza distal cu amalgam caninul, de
celuloid, coroane de celuloid pt clasa a 4-a

Curs 7, 8, 9
- particularitatile patologiei pulpare a temporarilor: viteza de aparitie a inflamatiei
pulpare, directiile ei de propagare si formele morfopatologice
- la temporari exista forme mixte de imbolnavire!
- Pulpita si gangrena pulpara se datoreaza florei microbiene patogene, a factorilor
iatrogeni sau traumatismelor dentare
- Modificarile inflamatorii pulpare apar cand flora bacteriana se gaseste la 1.8mm de
camera pulpara
- La temporari sunt mai frecvente pulpitele purulente din cele acute respectiv toate
formele de cronice si se intalnesc si formele mixte
- Pulpita cronica asimptomatica: granulom intern (rezorbtie interna), pulpita hiperplazica,
calcificare pulpara(degenerescenta calcara)
- Rinencefalul e termostatul vietii emotionale
- Durerea din inflamatia seroasa la copil dureaza de la 30 de min. la o noapte
- Pulpa expusa prin proces carios e intotdeauna inflamata cronic sau mortificata!!!
- Testele de vitalitate la copiii sub 10 ani nu sunt relevante
- Testele de vitalitate la 7-10 ani cu clorura de etil au fost relevante
- Persistenta durerii dupa teste de vitalitate, chit ca e cald sau rece, reprezinta pulpita
ireversibila
- Pulpa cu necroza de lichefactie poate da raspuns pozitiv la teste electrice iar la
imbolnaviri mixte poate da raspuns fals pozitiv
- Diagnosticul de certitudine e dat la examenul direct intrapulpar
- Mortificarea pulpara e imbolnavirea cea mai frecventa a temporarului netratat la timp
util
- In canalele infectate au fost depistate 15 microorg. Diferite iar 82% diferite tipuri de
streptococ
- In canale predomina flora anaeroba si in tesutul pulpar necrotic peptostreptococul,
bacteroides (porphyromonas, prevotella) si streptococi anaerobi
- Procesul patologic depaseste bariera apicala in stadiul 2 al temp.
- La M stadiu 3 infectia se propaga direct in spatiul interradicular
- In functie de teritoriul pulpar mortificat si infectat se descriu gangrena partiala si totala;
in raport cu tendinta de exteriorizare a procesului patologic se descriu gangrena simpla
si complicata
- Formele acute de necroza pulpara cu patologie periodontala se intalnesc cel mai
frecvent la molarii temp. In stadiul 2 iar cele cronice la M temp in stadiul 3
- Complicatia cu defecte de structura a perma apare doar daca coroana acestuia s-a
dezvoltat mai putin de ½
- Chisturile pericoronare apar datorita lezarii sacului pericoronar prin infectarea de la
procesul intins osteitic al dintelui temporar sau prin traumatizare in timpul unor
tratamente endodontice intempestive
- Semnul radiologic precoce de interesare parodontala este largirea spatiului periodontal
interradicular sau distructia osoasa limitata numai pe o singura parte a septului
interradicular
- La coafajul indirect se indeparteaza doar dentina infectata, nu si cea afectata
- Pulpotomia e indicata in inflamatia ppulpara coronara, deschiderea camerei pulpare
accidental sau esecul metodelor de conservare—coafaje
- Sangerarea filetelor ar trbeui sa se opreasca la 2-3 minute dupa instituirea hemostazei
- La pulpotomia vitala se sterg dintii cu alcool iodat si se face izolarea cu diga; dentina
alterata se indeparteaza in totalitate, la fel si tavanul camerei pulpare
- Daca inflamatia cronica e minima, sangerarea se opreste dupa 3-5 minute la pulpotomie
vitala
- Daca e exsudat purulent, pulpa fibroasa sau hemoragie necontrolabila se face
pulpectomie
- Peste bontul radicular/ pe podeaua camerei pulpare in urma pulpotomiei se aplica un
pansament medicamentos: hidroxid de calciu, eugenat de zinc, formocrezol,
glutaraldehida, sulfat feric, MTH, preparate de colagen sau os liofilizat etc.
- La pulpotomia cu CaOh se aplica 1mm de caoh2
- Formocrezol buckley: formocrezol in dilutie de 20%; dupa 5 min de contact, bonturile
apar negricioase; daca inca exista sangerare se mai aplcai 2-3 minute
- Hemoragie necontrolata—se aplica o buleta cu formorezol diluat 7 zile
- Pulpotomia in 2 sedinte: cand exista colectie purulenta in cp dar nu unde s-a realizat
ampputatia respectiv cand exista o usoara modificare osoasa interradicular, ingrosare
ligament periodontal sau durere in antecedente
- Se acopera dupa formocrezol podeaua cu eugenat de zinc sau pasta din zno si ½ eugenol
respectiv ½ formocrezol—pansament antiseptic
- Pupotomia cu sulfat feric: dupa hemostaza se aplcai o buleta imbibata in 15.5% sulfat
feric timp de 10-15s apoi se pune zoe si apoi zoe cu priza rapida
- Inlocuitori formocrezol: glutaraldehida, os liofilizat, solutii de colagen imbogatite, sulfat
feric, mta
- Ordinea de folosinta e formocrezol 50%, glutaraldehida 2%, sulfat feric
- Formocrezol = 19% formaldehida si 35% crezol cu vehiculul glicerina
- Recent se face dilutie 1/5 din solutia de sus si se aplica apoi pasta din eugenol si
formocrezol in parti egale si pulbere de oxid de zn
- Dupa expunere la formocrezol apar 3 zone: una de fixare, larga, acidofila in portiunea
coronara a pulpei radiculare; una atrofica, larga, colorata slab in regiunea mijlocie a
pulpei radicularre; una larga cu celule inflamatorii ce difuzeaza adanc in tesitil pulpar
subiacent fara tendinta la delimitare prin tesut fibros sau bariera calcica
- Dupa 60z—1 an zona de fixare progreseaza pana la apex pana e complet fixata
- Rata succes caoh dupa 18 luni e 50% si radiologic 64%; la formocrezol e 92% si 93%
- Esecul hidroxidului de calciu: resorbtie interna datorata inflamatiei cronice
- Electrocoagularea: imbunatateste caoh
- Glutaraldehida nu stimuleaza vindecarea pulpara, esecul e datorat rezorbtiei interne
- Avantaje glutaraldehida: e mai activa chimic initial, formeaza rapid legaturi, difuzarea
fiind mai limitata; nu e la fel de volatila; determina putine leziuni apicale si necroza; nu
stimuleaza aparitia tesutului de granulatie periapical; determina mai putina calcifiere
pulpara
- Mta e folosit in endo pentru perforatii radiculare ale furcatiei sau alterale; recomandat e
proroot format din silicat tricalcic, silicat dicalcic, sulfat de ca, oxid de bismuth,
aluminoferit tetracalcic. Are pH 12.5 si 70Mpa; stimuleaza citokinele din celulele osoase,
favorizand formarea tesuturilor dure; induce vindecarea dentinei si formarea unei punti
de dentina pe pulpa expusa
- Pulpotomia partiala: sn chiuretaj pulpar si e pt fracturi coronare penetrante la dintii
permanenti cu radacina incomplet formata!! Cand plaga e proaspata si la locul ala sunt
modif. Proliferative indiferent de dimensiunea leziunii, de intervalul de timp dintre
traumatism si aplicarea tratamentului sau de graduld e maturitate radiculara; se
indeparteaza 1-2mm de tesut si se acopera cu caoh2
- Succesul cu pulpotomia partiala e 94-96%
- Se face si la temp cand se deschide accidental camera pulpara (daca s-a produs
contaminare) sau pulpa e deschisa prin proces carios si exista o pulpita cronica partiala
- Pentru hemostaza la pulpotomia partiala se face solutie suprasaturata de caoh2
- Peste plaga pulpara de la pulpotomia partiala se aplica caoh2 suspensie sau cis foto
vitrebond si eugenat de zinc cu priza lenta daca se face coafaj cu caoh2
- La tehnica lui barreiro se aplica amestec de eugenat de zinc si formocrezol in camera
pulpara, iar ca baza se foloseste cimentul oxifosfat
 - Avantajul barreiro: se reduce riscul de fractura
- Curentul al electrotom trebuie sa fie slab cu durata scurta
- Tehnica electrochirurgicala produce rezorbtie radiculara patologica si patologie
periapicala sau a furcatiei; peste orificii in urma electrochirurgiei se pune eugenat de
zinc chitos
- Laserul ndyag e indicat la modul impuls si modul continuu; cristalul e impurificat cu 0.5-
3.5% procente de ioni de neodyn
- Se foloseste la 2w, 20hz si 100mj
- La jumatate din dinti cu ndyag apar calcificari intraradiculare

Curs 10
- 3 metode de tratament a gangrenei pulpare: extractie, conservator si compromis
- Tratamentul conservator al gangrenei pulpare se face daca rezorbtia radiculara nu
depaseste 1/3 sau ¼ din lungimea radacinii
- Pulpectomia trebuie limitata la incisivi si molarii secunzi; la incisivi nu se face la copii sub
4 ani, la molarii secunzi nu se face dupa aparitia molarului 1 permanent (de 6 ani)
- Nu se face pulpectomia la copiii cu leucemie, afectiuni cardiace reumatismale, nefrite
cronice (boli cronice)
- Evidarea continutului canalelor se face cu ace tirre nerfs si kerr 15, 20, 25; acele se
opresc la 2-3mm de apex
- Se aplcia formocrezol 4 minute pentru fixarea tesutului restant apical
- Spalaturile cu solutii antiseptice: cloramina T, hipoclorit de sodiu, agenti oxidanti (H2o2
3%); solutii alternative: solutii saline sterile sau anestezice locale!
- Sterilizarea canalelor radiculare: solutie walkhoff sau paste cu antibiotice ledermix,
asfalin, dontisolon
- Antibiotic macrolidic josamicina—recomandat
- Ornidazolul are efect pe anaerobe ca bacteroides, clostridium, fusobacterium,
pectococcus, peptostreptococcus, veillonela, trichomonas vaginalis, enatamoeva
histolytica, giardia
- Ornidazol si ser fiziologic a produs o modificare semnificativa in rata microorganismelor
de 94.53%
- Extractia se face cand dintele nu are valoare functionala—incisivii cu gangrena se pot
extrage cu 2-3 ani inaintea exfolierii fiziologice, molarul 1 temporar cu 1-2 ani, caninii cu
maxim 1 an iar molarii 2 trebuiesc pastrati!!
- Extractia dupa medicatie se face la : endocardita bacteriana subacuta, nefrita, leucemie,
tumori, neutropenie ciclica idiopatica, complicatii grave—osteita, celulita, adenita, boala
de focar, esecuri ale tratamentelor anterioare
- Masuri de compromis: tratament in stilul unei amputatii si dinte lasat deschis; se face la
copii labili psihic, copii mici, sanatosi,cu lipsa de colaborare, morfologie complexa a
canalelor, dinti cu distructii f mari, multiple carii complicate, conditii ocluzale
nefavorabile aplicarii mentinatorului de spatiu cand inca nu a erupt molarul de 6 ani
- Tratamentul in stilul unei amputatii: se indeparteaza pulpa coronara necrotica si se lasa
o buleta de vata 1-2 saptamani cu solutie intens antiseptica: creosot (creosol, gaiacol,
cresilol), formocrezol, monoclorfenol camforat; succes 66% la 3 ani